2r-166/26 — Încasarea pensiei de întreținere a copilului major inapt de muncă, a cheltuielilor suplimentare pentru efectuarea studiilor

La 26 august 2020, Cristina Lupașcu a depus cerere de chemare în judecată împotriva Irinei Tomicic, solicitând încasarea pensiei de întreținere a copilului major inapt de muncă, a cheltuielilor suplimentare pentru efectuarea studiilor și a cheltuielilor de judecată. Reclamanta a solicitat încasarea pensiei de întreținere într-o sumă bănească fixă de 1 500 de lei lunar, începând cu data depunerii cererii și până la îmbunătățirea stării de sănătate și dezîncadrarea din gradul de dizabilitate, precum și a sumei de 1 000 de lei lunar până la finalizarea studiilor liceale.

Prin hotărârea din 18 noiembrie 2020 a Judecătoriei Cimișlia, sediul Cimișlia, cererea de chemare în judecată a fost admisă parțial. S-a încasat din contul Irinei Tomicic în beneficiul Cristinei Lupașcu, născută la 1 iulie 2002, pensie de întreținere într-o sumă bănească fixă de 2 500 de lei lunar, începând cu 26 august 2020 și până la dezîncadrarea din gradul de dizabilitate. Totodată, s-au încasat cheltuielile judiciare suportate în proces, în sumă totală de 3 061,20 de lei, precum și taxa de stat în beneficiul statului, în sumă de 900 de lei. În rest, pretențiile au fost respinse ca neîntemeiate.

La 11 iunie 2021, Irina Tomicic a declarat apel nemotivat împotriva hotărârii Judecătoriei Cimișlia din 18 noiembrie 2020, solicitând repunerea în termen, admiterea apelului, casarea integrală a hotărârii contestate și emiterea unei noi hotărâri de respingere a cererii de chemare în judecată ca neîntemeiată. Prin încheierea din 30 septembrie 2021 a Curții de Apel Comrat, cererea privind repunerea în termen a fost admisă, iar cauza a fost remisă instanței de fond pentru întocmirea hotărârii integrale.

La 13 ianuarie 2022, Irina Miron (Tomicic), reprezentată de avocata Cristina Bucur, a depus cerere de apel motivată împotriva hotărârii Judecătoriei Cimișlia din 18 noiembrie 2020, solicitând admiterea apelului, casarea integrală a hotărârii contestate și emiterea unei noi hotărâri de respingere a cererii de chemare în judecată ca neîntemeiată. 1

Prin decizia din 7 martie 2023 a Curții de Apel Comrat, apelul declarat de Irina Miron (Tomicic), reprezentată de avocata Cristina Bucur, a fost admis, hotărârea Judecătoriei Cimișlia din 18 noiembrie 2020 a fost casată integral și a fost adoptată o nouă hotărâre de admitere parțială a cererii de chemare în judecată. S-a încasat din contul Irinei Miron (Tomicic) în beneficiul Cristinei Lupașcu pensie de întreținere în mărime fixă de 1 500 de lei lunar, începând cu 26 august 2020 până la 11 mai 2021, cheltuieli suplimentare pentru perioada studiilor liceale în mărime fixă de 1 000 de lei lunar, începând cu 1 septembrie 2020 până la 31 mai 2021, precum și cheltuieli judiciare în sumă totală de 3 061,20 de lei. În rest, pretențiile au fost respinse ca neîntemeiate.

La 25 mai 2023, Irina Miron (Tomicic), reprezentată de avocata Cristina Bucur, a declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel Comrat din 7 martie 2023, solicitând admiterea recursului, casarea integrală a deciziei instanței de apel și emiterea unei noi decizii de respingere a cererii de chemare în judecată ca neîntemeiată.

Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 24 aprilie 2024, a fost admis recursul, au fost casate încheierea Curții de Apel Comrat din 30 septembrie 2021 și decizia Curții de Apel Comrat din 7 martie 2023, cu remiterea cauzei spre rejudecare la etapa soluționării cererii de repunere în termen a apelului.

Ulterior, cauza a fost strămutată la Curtea de Apel Cahul pentru judecare în ordine de apel.

Prin încheierea Curții de Apel Cahul din 3 iulie 2024 (Vol. II, f.d. 212), cererea de apel depusă de Irina Miron (Tomicic) a fost primită în procedură și a fost intentată procedura de apel, fiind stabilit termenul ședinței de examinare a cauzei pentru 20 octombrie 2024.

La 6 noiembrie 2024, avocata Cristina Bucur, în interesele apelantei Irina Miron, a depus supliment la cererea privind repunerea în termen, solicitând primirea în procedură a cererii, admiterea acesteia și repunerea în termen. În susținerea cererii a invocat că apelanta nu a recepționat cererea de chemare în judecată și anexele acesteia, nu a fost informată despre existența procesului, nu a recepționat dispozitivul hotărârii din 18 noiembrie 2020 și a aflat despre existența hotărârii doar la 25 mai 2021, prin intermediul avocatului, iar cu dispozitivul hotărârii a făcut cunoștință la 3 iunie 2021.

La 19 decembrie 2024, avocata Cristina Bucur, în interesele apelantei Irina Miron, a depus un nou supliment la cererea privind repunerea în termen, arătând că încheierea contractului de asistență juridică din 1 martie 2021 nu confirmă faptul că apelanta cunoștea la acel moment despre litigiul privind încasarea pensiei de întreținere a copilului major inapt de muncă. A susținut că mandatul anterior ar 2 fi vizat o altă cauză, iar reprezentarea în prezenta cauză ar fi fost asumată după ce apelanta a aflat despre existența hotărârii din 18 noiembrie 2020.

La 26 martie 2026, avocata Cristina Bucur, în interesele apelantei Irina Miron, a depus cerere prin care a menținut motivele invocate în cererile privind repunerea în termen și a solicitat examinarea cererii în lipsa sa și a apelantei. În ședința de judecată, reprezentantul intimatei, avocatul Iurie Cușnir, a solicitat respingerea cererii privind repunerea în termen de declarare a apelului.

Prin încheierea din 7 aprilie 2026 a Curții de Apel Sud, sediul Cahul, a fost respinsă ca nefondată cererea depusă de Irina Tomicic, completată prin cererea formulată de avocata Cristina Bucur în interesele Irinei Miron, privind repunerea în termen de declarare a apelului împotriva hotărârii Judecătoriei Cimișlia, sediul central, din 18 noiembrie 2020. Totodată, a fost restituită cererea de apel declarată de avocata Cristina Bucur în interesele Irinei Miron împotriva hotărârii Judecătoriei Cimișlia din 18 noiembrie 2020, ca fiind depusă în afara termenului legal.

Instanța de apel a reținut că cererea de repunere în termen este neîntemeiată, deoarece apelanta Irina Miron nu a prezentat probe care să confirme imposibilitatea obiectivă de a declara apelul în termenul legal împotriva hotărârii Judecătoriei Cimișlia din 18 noiembrie 2020.

Instanța a constatat că termenul de apel de 30 de zile a expirat la 18 decembrie 2020, iar apelul a fost depus abia la 11 iunie 2021. Argumentul apelantei că ar fi aflat despre hotărâre doar la 25 mai 2021 a fost apreciat ca neprobat, instanța reținând că aceasta era reprezentată de avocata Cristina Bucur în baza contractului de asistență juridică din 1 martie 2021.

Totodată, instanța a considerat că apelanta avea obligația să se intereseze de soarta dosarului și să exercite cu bună-credință drepturile procedurale. În lipsa unor motive întemeiate care să justifice omiterea termenului, instanța a concluzionat că repunerea în termen nu poate fi admisă, iar primirea unui apel tardiv ar afecta principiul securității raporturilor juridice.

La 21 aprilie 2026, Irina Miron, reprezentată de avocata Cristina Bucur, a depus recurs împotriva încheierii Curții de Apel Sud, sediul Cahul, din 7 aprilie 2026, prin care a fost respinsă cererea de repunere în termen de declarare a apelului și a fost restituită cererea de apel ca fiind tardivă. Recurenta a solicitat admiterea recursului, casarea integrală a încheierii contestate, cu remiterea cauzei spre rejudecare, în alt complet de judecată, la etapa examinării cererii de repunere în termen, sau adoptarea unei noi soluții prin care cererea de repunere în termen să fie admisă, iar apelul primit spre examinare. 3

În motivarea recursului, recurenta a susținut că instanța de apel a aplicat eronat art. 116 alin. (4) din Codul de procedură civilă, substituind momentul real al cunoașterii hotărârii cu o prezumție derivată din data contractului de asistență juridică din 1 martie 2021. A invocat că despre hotărârea Judecătoriei Cimișlia din 18 noiembrie 2020 ar fi aflat la 25 mai 2021, iar dispozitivul hotărârii l-ar fi primit la 3 iunie 2021, astfel încât termenul pentru solicitarea repunerii în termen ar fi fost respectat. Recurenta a mai arătat că instanța de apel nu a apreciat corespunzător probele privind lipsa comunicării actelor de procedură, inclusiv avizele poștale cu mențiunea „nu locuiește”, și nu a verificat efectiv dacă apelanta a fost legal citată și informată despre proces. În opinia sa, aceste circumstanțe confirmau imposibilitatea obiectivă de a declara apelul în termen. Totodată, recurenta a susținut că instanța de apel a stabilit greșit circumstanțele cauzei, confundând două mandate distincte: mandatul din 1 martie 2021, aferent unui alt litigiu, și mandatul din 25 mai 2021, aferent prezentei cauze. A invocat că această eroare a determinat concluzia neîntemeiată că apelanta ar fi cunoscut despre hotărâre încă din 1 martie 2021. Recurenta a invocat, de asemenea, aplicarea formalistă și selectivă a art. 6 din Convenția europeană a drepturilor omului, susținând că instanța de apel a acordat prioritate securității raporturilor juridice, fără a analiza efectiv dreptul apelantei de acces la instanță în contextul pretinsei necitări legale și al necunoașterii procesului. În final, recurenta a susținut că încheierea contestată este contradictorie și nelegală, fiind întemeiată pe o apreciere selectivă a probelor, pe stabilirea greșită a circumstanțelor de fapt și pe aplicarea eronată a normelor procesuale.

Art. 426 alin. (3) din Codul de procedură civilă: (3) Recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului şi a referinţei la recurs, fără examinarea admisibilităţii şi fără participarea părţilor.

Art. 427 lit. b) din Codul de procedură civilă: Instanţa de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept: b) să admită recursul şi să caseze integral sau parțial încheierea, restituind spre rejudecare problema soluționată prin încheierea casată.

Art. 368 alin. (1) și (3) din Codul de procedură civilă: 4 Dacă cererea de apel nu întrunește condițiile prevăzute la art. 364 şi 365 şi dacă cererea este depusă fără plata taxei de stat și/sau a taxei de timbru, instanţa de apel, în termen de 10 zile de la repartizarea dosarului, dispune printr-o încheiere, fără înștiințarea participanților la proces, să nu se dea curs cererii, acordând apelantului un termen pentru lichidarea neajunsurilor. Încheierea instanței de apel de a nu se da curs cererii poate fi atacată odată cu fondul.

Art. 369 alin. (1) lit. b), alin. (2) din Codul de procedură civilă: (1) Instanţa de apel restituie, printr-o încheiere, cererea dacă: b) apelul a fost depus în afara termenului legal, iar apelantul nu solicită repunerea în termen sau instanţa de apel a refuzat să efectueze repunerea în termen. (2) Încheierea judecătorească de restituire a cererii de apel poate fi atacată cu recurs.

Art. 374 alin. (4) lit. a) din Codul de procedură civilă: (4) După primirea cererii de apel, procedura de apel încetează din oficiu sau la cerere dacă instanţa de apel constată că: a) apelul a fost depus în afara termenului legal, iar apelantul nu a solicitat repunerea în termen sau instanţa de apel a respins cererea de repunere în termen.

Obiect al recursului formulat de Irina Miron (Tomicic) îl formează încheierea Curții de Apel Sud, sediul Cahul din 7 aprilie 2026 prin care a fost respinsă cererea de repunere în termen și a fost restituită cererea de recurs.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, analizând cronologia acțiunilor procedurale în prezenta cauză observă că după emiterea deciziei Curții Supreme de Justiție din 24 aprilie 2025 și trimiterea cauzei la rejudecare, prin încheierea Curții de Apel Cahul din 3 iulie 2024, cererea de apel depusă de Irina Miron (Tomicic) a fost primită în procedură și intentată procedura de apel.

Ulterior, au fost emise mai multe citații în care Curtea de Apel Sud, sediul Cahul a chemat participanții la proces în legătură cu examinarea cauzei civile (Vol. II, f.d. 213, 222, 244; Vol. III, f.d. 15, 23, 32, 43), nefiind indicat că citațiile sunt în legătură cu desfășurarea unei ședințe de examinare a cererii de repunere în termen a apelului.

În aceste condiții, Curtea de Apel Sud, sediul Cahul a aplicat instituția respingerii repunerii în termen și restituirii apelului după primirea acestuia în procedură și intentarea procedurii apelului.

În jurisprudența sa, Curtea Supremă de Justiție a subliniat că legislația procesual-civilă nu prevede posibilitatea restituirii cererii de apel după acceptarea 5 acesteia spre examinare și intentarea procedurii de apel, fiind aplicabile prevederile art. 374 alin. (4) din Codul de procedură civilă (decizia nr. 2r-484/24).

Astfel, instanța de apel a emis încheierea recurată aplicând instituția restituirii cererii de apel, aceasta fiind improprie etapei procedurale la care se afla deja examinarea cauzei în apel.

Astfel, având în vedere viciul procedural admis de către Curtea de Apel Sud, sediul Cahul, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție va admite recursul, va casa încheierea din 7 aprilie 2026 a Curţii de Apel Sud, sediul Cahul și va restitui cauza la Curtea de Apel Sud, sediul Cahul, în același complet de judecată, pentru rejudecarea problemei soluționate prin încheierea casată. 33. Ţinând cont de cele expuse supra şi în temeiul art. 427 lit. b), 428 din Codul de procedură civilă,