G.L. ET E.L. c. ITALIE

Publicat pe 4 octombrie 2021 Prima secțiune Cerere nr. 26101/20 G.L. și E.L. împotriva Italiei introdus la 24 iunie 2020 comunicat la 13 septembrie 2021 ÎNTÂLNIRE Reclamanții sunt doi copii minori, reprezentați de mama lor adoptivă. Cererea se referă, printre altele, la presupusa lipsă a statului pârât de protecție și de asistență a reclamanților, precum și a mamei lor biologice, psihologice și fizice obligate să participe la o rețea de prostituție, ca urmare a violenței familiale comise de mătușa și soțul ei, care s-au soldat mai întâi cu spitalizarea reclamanților și a mamei lor și apoi cu uciderea mamei biologice a reclamanților. Sunt în discuție articolele 2, 3 și 8 din convenție. Reclamanții susțin că statul nu a luat măsurile necesare pentru a le proteja, precum și mama lor biologică împotriva comportamentelor violente ale mătușii și soțului ei, că autoritățile nu au luat măsuri de protecție și de asistență după violențele comise, în special după spitalizare.

În conformitate cu art. 2 și cu art. 3 din convenție, reclamanții consideră că tratamentul pe care l-au suferit a fost un act de tortură.

În special, având în vedere circumstanțele din speță, pot autoritățile naționale competente să treacă pentru că au luat măsurile necesare pentru protejarea vieții reclamanților și a mamei lor biologice în fața violenței familiale comise de mătușa reclamantei și de soțul ei, precum și obligațiile pozitive care decurg din articolele 2 și 3 din convenție ( Kurt c. Austria [GC], n 62903/15, § 161-190, 15 iunie 2021) În special, în lumina faptului că au știut sau ar fi trebuit să știe la momentul respectiv fapte (în special ca urmare a plângerilor penale depuse de terți și de la spitalizarea reclamanților și a mamei lor biologice) ar fi putut sau ar fi trebuit să știe că există un risc real și imediat de a afecta viața sau integritatea fizică a reclamanților sau a mamei lor, care ar fi emanat de la mătușa mamei biologice a reclamanților și de la soțul ei Poliția și serviciile sociale care au urmat familia au încercat să evalueze riscurile pe care mătușa mamei biologice a reclamanților și soțul ei le-au reprezentat?

Dacă da, pe baza căror criterii sau instrumente? Această evaluare a riscurilor, dacă este cazul, a luat în considerare suficient contextul violenței domestice specifice cauzei În ce măsură au fost luate în considerare riscurile potențiale pentru solicitanți într-o posibilă evaluare a riscurilor autorităților? În special autoritățile care au avut loc după ce au fost spitalizați reclamanții au beneficiat de formare în domeniul violenței domestice și al evaluării riscurilor aferente? Cadrul juridic în vigoare la momentul faptei a fost suficient pentru a proteja reclamanții și mama lor biologică împotriva violenței din partea mătușii și a soțului ei În special, ce măsuri au avut autoritățile (poliția, Parchetul, Serviciile Sociale, Tribunalele) pentru a proteja reclamanții de un posibil atac grav sau letal?

Ce măsuri mai puține ar fi putut lua în temeiul dreptului intern Se poate considera că autoritățile au manifestat diligența necesară ținând cont de faptul că, în pofida plângerilor penale depuse de terți care semnalează situația îngrijorătoare a copiilor, activitatea de prostituție forțată desfășurată de mama lor biologică, spitalizarea copiilor ca urmare a bătăilor efectuate de mătușa mamei lor biologice cu soțul ei, nu s-a luat nicio măsură de protecție împotriva reclamanților și a mamei lor, așa cum s-a subliniat și în judecata tribunalului din Latina.

A existat vreo încălcare a dreptului reclamanților la respectarea vieții private, având în vedere obligația pozitivă a statelor, în temeiul art. 8 din Convenție, de a asigura instituirea și aplicarea unui cadru juridic adecvat pentru a oferi protecție împotriva actelor de violență care pot fi comise de persoane fizice (a se vedea, printre altele, Bevacqua și S. c. Bulgaria, 71127/01 , § 65, 12 iunie 2008, SandraJanković c. Croația , n 38478/05 , § 45, 5 martie 2009, A. c. Croația , nr. 55164/08 § 60, 14 octombrie 2010, DornaJanković c. Croația , n 41526/10 , § 141-143, CEDH 2012, M. și M. c. Croația , n 10161/13 , § 136 CEDH 2015 (extracte) și Kalucza c. Ungaria , n 57693/10, 24 aprilie 2012) Reclamanții aveau - au avut o acțiune în răspundere publică pentru a se plânge de deficiențele autorităților ( Kurt, citată anterior, §§ 40-44 și 107) Părțile sunt invitate să prezinte hotărârea da 2012 Italian E.L.

2014 Italian

Publié le 4 octobre 2021

PREMIÈRE SECTION

Requête n o 26101/20 G.L. et E.L. contre l’Italie introduite le 24 juin 2020 communiquée le 13 septembre 2021

OBJET DE L’AFFAIRE

Les requérants sont deux enfants mineurs, représentés par leur mère adoptive. La requête concerne notamment le prétendu manque de la part de l’État défendeur de protection et d’assistance des requérants ainsi que de leur mère biologique, psychologiquement et physiquement contrainte à prendre part à un réseau de prostitution, à la suite des violences familiales infligées par sa tante et son mari qui se sont soldées d’abord par une hospitalisation des requérants et de leur mère et ensuite, par le meurtre de la mère biologique des requérants. Sont en cause les articles 2, 3 et 8 de la Convention. Les requérants soutiennent que l’État n’a pas pris les mesures nécessaires pour les protéger ainsi que leur mère biologique contre les agissements violents de sa tante et de son mari, que les autorités n’ont pas pris de mesures de protection et d’assistance après les violences subies, en particulier après leur hospitalisation.

Les requérants qualifient les traitements qu’ils ont subis comme des actes de torture.

QUESTIONS AUX PARTIES

1. L’État défendeur a-t-il respecté ses obligations positives, en vertu des articles 2 et 3 de la Convention ? En particulier, compte tenu des circonstances de l’espèce, les autorités nationales compétentes peuvent-elles passer pour avoir pris les mesures nécessaires à la protection de la vie des requérants et de leur mère biologique face à la violence familiale perpétrée par la tante de la requérante et son mari, comme l’exigent les obligations positives découlant des articles 2 et 3 de la Convention ( Kurt c. Autriche [GC], n o 62903/15, §§ 161-190, 15 juin 2021) ? En particulier, les autorités, à la lumière de ce qu’elles savaient ou auraient dû savoir à l’époque des faits, (en particulier à la suite des plaintes pénales déposées par des tiers et de l’hospitalisation des requérants et de leur mère biologique) auraient-elles pu ou dû estimer qu’il existait un risque réel et immédiat d’atteinte à la vie ou à l’intégrité physique des requérants ou de leur mère, qui aurait émané de la tante de la mère biologique des requérants et de son époux ?