CtEDO 13.09.2021 Auto

G.L. ET E.L. c. ITALIE

RESPONDENT
ITA
HOTĂRÂRE
13.09.2021
Pe scurt
Instanță
CtEDO
Concluzie
Affaire communiquée
RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2021
DESCARCĂ: PDF · DOCX
Citează această cauză
G.L. ET E.L. c. ITALIE (CtEDO, 2021)
HUDOC · oficial

Publicat pe 4 octombrie 2021 Prima secțiune Cerere nr. 26101/20 G.L. și E.L. împotriva Italiei introdus la 24 iunie 2020 comunicat la 13 septembrie 2021 ÎNTÂLNIRE Reclamanții sunt doi copii minori, reprezentați de mama lor adoptivă. Cererea se referă, printre altele, la presupusa lipsă a statului pârât de protecție și de asistență a reclamanților, precum și a mamei lor biologice, psihologice și fizice obligate să participe la o rețea de prostituție, ca urmare a violenței familiale comise de mătușa și soțul ei, care s-au soldat mai întâi cu spitalizarea reclamanților și a mamei lor și apoi cu uciderea mamei biologice a reclamanților. Sunt în discuție articolele 2, 3 și 8 din convenție. Reclamanții susțin că statul nu a luat măsurile necesare pentru a le proteja, precum și mama lor biologică împotriva comportamentelor violente ale mătușii și soțului ei, că autoritățile nu au luat măsuri de protecție și de asistență după violențele comise, în special după spitalizare. În conformitate cu art. 2 și cu art. 3 din convenție, reclamanții consideră că tratamentul pe care l-au suferit a fost un act de tortură. În special, având în vedere circumstanțele din speță, pot autoritățile naționale competente să treacă pentru că au luat măsurile necesare pentru protejarea vieții reclamanților și a mamei lor biologice în fața violenței familiale comise de mătușa reclamantei și de soțul ei, precum și obligațiile pozitive care decurg din articolele 2 și 3 din convenție ( Kurt c. Austria [GC], n 62903/15, § 161-190, 15 iunie 2021) În special, în lumina faptului că au știut sau ar fi trebuit să știe la momentul respectiv fapte (în special ca urmare a plângerilor penale depuse de terți și de la spitalizarea reclamanților și a mamei lor biologice) ar fi putut sau ar fi trebuit să știe că există un risc real și imediat de a afecta viața sau integritatea fizică a reclamanților sau a mamei lor, care ar fi emanat de la mătușa mamei biologice a reclamanților și de la soțul ei Poliția și serviciile sociale care au urmat familia au încercat să evalueze riscurile pe care mătușa mamei biologice a reclamanților și soțul ei le-au reprezentat? Dacă da, pe baza căror criterii sau instrumente? Această evaluare a riscurilor, dacă este cazul, a luat în considerare suficient contextul violenței domestice specifice cauzei În ce măsură au fost luate în considerare riscurile potențiale pentru solicitanți într-o posibilă evaluare a riscurilor autorităților? În special autoritățile care au avut loc după ce au fost spitalizați reclamanții au beneficiat de formare în domeniul violenței domestice și al evaluării riscurilor aferente? Cadrul juridic în vigoare la momentul faptei a fost suficient pentru a proteja reclamanții și mama lor biologică împotriva violenței din partea mătușii și a soțului ei În special, ce măsuri au avut autoritățile (poliția, Parchetul, Serviciile Sociale, Tribunalele) pentru a proteja reclamanții de un posibil atac grav sau letal? Ce măsuri mai puține ar fi putut lua în temeiul dreptului intern Se poate considera că autoritățile au manifestat diligența necesară ținând cont de faptul că, în pofida plângerilor penale depuse de terți care semnalează situația îngrijorătoare a copiilor, activitatea de prostituție forțată desfășurată de mama lor biologică, spitalizarea copiilor ca urmare a bătăilor efectuate de mătușa mamei lor biologice cu soțul ei, nu s-a luat nicio măsură de protecție împotriva reclamanților și a mamei lor, așa cum s-a subliniat și în judecata tribunalului din Latina. A existat vreo încălcare a dreptului reclamanților la respectarea vieții private, având în vedere obligația pozitivă a statelor, în temeiul art. 8 din Convenție, de a asigura instituirea și aplicarea unui cadru juridic adecvat pentru a oferi protecție împotriva actelor de violență care pot fi comise de persoane fizice (a se vedea, printre altele, Bevacqua și S. c. Bulgaria, 71127/01 , § 65, 12 iunie 2008, SandraJanković c. Croația , n 38478/05 , § 45, 5 martie 2009, A. c. Croația , nr. 55164/08 § 60, 14 octombrie 2010, DornaJanković c. Croația , n 41526/10 , § 141-143, CEDH 2012, M. și M. c. Croația , n 10161/13 , § 136 CEDH 2015 (extracte) și Kalucza c. Ungaria , n 57693/10, 24 aprilie 2012) Reclamanții aveau - au avut o acțiune în răspundere publică pentru a se plânge de deficiențele autorităților ( Kurt, citată anterior, §§ 40-44 și 107) Părțile sunt invitate să prezinte hotărârea da 2012 Italian E.L. 2014 Italian

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CtEDO 2022-09-06
0,96
G.L. ET E.L. c. ITALIE
PREMIÈRE SECTION DÉCISION Requête n o 26101/20 G.L. and E.L. contre l’Italie La Cour européenne des droits de l’homme (première section), siégeant le 6 septembre 2022 en un comité composé de : Péter Paczolay, président, Raffaele Sabato, Dav
CtEDO 2021-06-23
0,95
I.M. ET AUTRES c. ITALIE
Publié le 12 juillet 2021 PREMIÈRE SECTION Requête n o 25426/20 I.M. et autres contre l’Italie introduite le 19 juin 2020 communiquée le 23 juin 2021 OBJET DE L’AFFAIRE La requérante agit en son nom propre et au nom de ses deux enfants mine
CtEDO 2022-10-07
0,95
G.F. ET AUTRES c. ITALIE et 2 autres affaires
Publié le 24 octobre 2022 PREMIÈRE SECTION Requête n o 2503/21 G.F. et autres contre l’Italie et 2 autres requêtes (voir liste en annexe) communiquées le 7 octobre 2022 OBJET DE L’AFFAIRE Les requêtes concernent les mauvais traitements subi
CtEDO 2019-05-14
0,95
LANDI c. ITALIE
Communiquée le 14 mai 2019 PREMIÈRE SECTION Requête n o 10929/19 Annalisa LANDI contre l’Italie introduite le 19 février 2019 OBJET DE L’AFFAIRE La requête concerne notamment le prétendu manque de la part de l’État défendeur de protection e
CtEDO 2022-11-14
0,94
SBARRO c. ITALIE
Publié le 5 décembre 2022 PREMIÈRE SECTION Requête n o 12871/21 Gianni SBARRO contre l’Italie introduite le 22 février 2021 communiquée le 14 novembre 2022 OBJET DE L’AFFAIRE Le requérant, un jeune garçon ayant atteint la majorité, allègue
Sursă