TOSI c. ITALIE

Postat pe 4 octombrie 2021 Prima secțiune Cerere nr. 8238/18 Gabriele TOSI împotriva Italiei introdusă la 5 februarie 2018 comunicat la 16 septembrie 2021 ÎNCHEIEREA PORTOFOLIULUI Reclamantul a fost deținut în închisoarea Busto Arsizio în perioada 6 februarie-16 mai 2013 (trei luni și zece zile). În iunie 2014, acesta a introdus o acțiune în despăgubire în sensul articolului 35b din Legea nr. 354 din 1975 susținând că au fost ținute în condiții proaste (suprapopulare, iluminarea nefirească a celulei, două ore de mers pe jos pe jos pe zi, lipsa apei calde). Tribunalul civil a respins recursul deoarece raportul depus de Ministerul Justiției a arătat că reclamantul dispunea de 3,05 m2 de spațiu liber personal, de lumină naturală, de apă caldă și de două ieșiri de două ore pe zi.

La 7 august 2017, Curtea de Casație a respins cererea reclamantului potrivit căreia instanța se baza pe raportul întocmit de autoritățile competente. Invocând articolele 3 și 6 din Convenție, reclamantul se plânge de condițiile de detenție ale acestuia și afirmă că instanțele interne s-au bazat pe calcule greșite, pe care nu au considerat suprafața de sol disponibilă pentru a se mișca și nu au luat în considerare alte condiții materiale rele de detenție. Prin urmare, acestea au omis să repare încălcarea pe care ar fi suferit-o. Prejudiciul reclamantului este dispus să fie examinat numai din perspectiva articolului 3 din Convenție. Având în vedere afirmațiile reclamantului cu privire la condițiile sale de detenție, acestea analizează acestea într-o pedeapsă sau un tratament inuman sau degradant contrar articolului 3 din convenție [în această privință, printre multe altele, Torreggiani și alții c. Italia, n 43517/09 și 6 alții, §§ 65-69, 8 ianuarie 2013 Muršćc.

Croația [GC], n 7334/13, §§ 136-141, CEDH 2016 ; și § 75-79, 25 aprilie 2017)

Publié le 4 octobre 2021

PREMIÈRE SECTION

Requête n o 8238/18 Gabriele TOSI contre l’Italie introduite le 5 février 2018 communiquée le 16 septembre 2021

OBJET DE L’AFFAIRE

Le requérant a été détenu dans la prison de Busto Arsizio du 6 février au 16 mai 2013 (trois mois et dix jours). En juin 2014, il introduisit un recours en dédommagement au sens de l’article 35 ter de la loi n o 354 de 1975 alléguant avoir été détenu dans des mauvaises conditions (surpeuplement, mauvaise illumination naturelle de la cellule, deux heures de promenade par jour, manque d’eau chaude). Le tribunal civil rejeta le recours, car il ressortait du rapport déposé par le ministère de la Justice que le requérant avait disposé de 3,05 m² d’espace libre personnel, de lumière naturelle, d’eau chaude et de deux sorties de deux heures chacune par jour. Le requérant attaqua ladite décision faisant valoir entre autres que de la surface prise en compte par le tribunal il fallait soustraire l’espace occupé par les trois lits superposés (à savoir environ 1,78 m²).

Le 7 août 2017, la Cour de Cassation rejeta l’appel du requérant affirmant que le tribunal s’était basé sur le rapport produit par les autorités compétentes. Invoquant les articles 3 et 6 de la Convention, le requérant se plaint des conditions de sa détention. Il affirme que les juridictions internes se sont basées sur des calculs erronés, puisqu’elles n’ont pas considéré la surface de sol disponible pour se mouvoir, et n’ont pas tenu compte des autres mauvaises conditions matérielles de détention. Elles ont ainsi omis de réparer la violation qu’il aurait subie. Les doléances du requérant se prêtent à être examinées, uniquement, sous l’angle de l’article 3 de la Convention.

QUESTION AUX PARTIES

Compte tenu des allégations du requérant quant à ses conditions de détention, celles-ci s’analysent-elles en une peine ou un traitement inhumain ou dégradant contraire à l’article 3 de la Convention (à cet égard, parmi beaucoup d’autres, Torreggiani et autres c. Italie , n os 43517/09 et 6 autres, §§ 65-69, 8 janvier 2013 ; Muršić c. Croatie [GC], n o 7334/13, §§ 136-141, CEDH 2016 ; et Rezmiveș et autres c. Roumanie , n os 61467/12 et 3 autres, §§ 75-79, 25 avril 2017) ?