HALABUDENCO v. THE REPUBLIC OF MOLDOVA AND RUSSIA

Publicat la 11 octombrie 2021 SECȚIUNE Cererea nr. 73942/17 Oleg HALABUDENCO împotriva Republicii Moldova și a Rusiei depusă la 29 septembrie 2017 comunicată la 11 iulie 2018 și 21 septembrie 2021 Faptele și plângerile din această cerere au fost rezumate în întrebările Curții către părți, care sunt disponibile în HUDOC. 1. Sistemul juridic al „MRT” a evoluat de la hotărârile Curții (Ilașcu și alții c. Moldova și Rusia ([GC] nr. 48787/99, 8 iulie 2004, ECHR 2004-VII); Catan și alții c. Republica Moldova și Rusia ([GC] nos. 43370/04, 18454/06 și 8252/05, 19 octombrie 2012, ECHR 2012), și Mozer c. Republica Moldova și Rusia ([GC] nr. 11138/10, 23 Februarie 2016)) într-un mod care ar reflecta o tradiție judiciară considerată compatibilă cu principiile Convenției?

Vă rugăm să prezentați o serie de exemple concrete de hotărâri judiciare și/sau hotărâri. Convenția europeană privind drepturile omului este aplicabilă direct în procedurile judiciare pe teritoriul „MRT” sau a fost încorporată în sistemul său juridic, și dacă este așa, în ce formă? În alternativa, instanțele „MRT” aplică principiile Convenției și/sau iau în considerare jurisprudența Curții în examinarea cazurilor în fața lor? Vă rugăm să prezentați o serie de exemple concrete de decizii și/sau hotărâri judiciare. II. Sistemul judiciar al „MRT” Dreptul tuturor la protecția judiciară a drepturilor și libertăților sale, dreptul de a face apel împotriva deciziilor și acțiunilor ilegale ale autorităților de stat, a funcționarilor, a asociațiilor publice în instanță garantate de/incorporate în orice altă dispoziție juridică (Lege/s) a sistemului judiciar „MRT”?

În practică, aceste drepturi sunt aplicate în mod identic în procedurile referitoare la chestiuni civile, penale și administrative? Curtea Supremă a „MRT”, deoarece cel mai înalt organism judiciar din sistemul judiciar „MRT” constituie un apel sau o instanță de casă? Alternativ, funcția de apel este exercitată de instanțele regionale (cită)? Instanțele de apel din cadrul sistemului judiciar „MRT” sunt instanțele de competență deplină în ceea ce privește materie civilă, administrativă și penală? Care sunt condițiile concrete care trebuie respectate pentru a face apel împotriva unei decizii cu privire la fondul unei instanțe de primă instanță? Din observațiile guvernului rus, se pare că, în temeiul articolului 29 § 3 din „Legea constituțională” a „MRT” din 2005, una dintre funcțiile organismelor comunitare judiciare este discutarea problemelor de practică judiciară.

În acest sens, care este titlul integral al „Legii constituționale” a „MRT” din 2005 și ce prevede art. 29 § 3 a)? În plus, care sunt funcțiile și competențele Congresului judecătorilor, Consiliului judecătorilor, reuniunea judecătorilor, Conferința judecătorilor de district și comitetul de calificare al judecătorilor? În care formă și cu ce frecvență aceste organisme acționează în temeiul articolului 29 § 3 litera (a) din „Legea constituțională” a „MRT”? Care sunt punctele concrete de discuție cu privire la problemele practicii judiciare și care sunt rezultatele și consecințele? Rezidenții pe teritoriul „MRT” au avut posibilitatea de a prezenta reclamațiile lor civile și administrative direct instanțelor care funcționează pe teritoriul „MRT”, sau au ei de a face acest lucru prin intermediul autorităților judiciare din Moldova sau din Rusia?

Cu alte cuvinte, care elemente se încadrează în termenul „dreptul la protecția judiciară a ... drepturilor și libertăților”? În procedurile civile și administrative, părțile pot fi reprezentate de avocați profesioniști? În „MRT” există una sau mai multe asociații de avocati? În cazul în care este cazul, care sunt condițiile pentru a deveni un avocat în „MRT”? Potrivit observațiilor guvernului rus, ca regulă generală, judecătorii sunt desemnați pentru un termen nedefinit, până la vârsta de 65 de ani, prima lor numire (judecători la instanțe generale) care durează numai cinci ani și judecători la Curtea Constituțională șapte ani. Dacă judecătorii ar putea exercita funcția lor până la vârsta de 65 de ani, cum este reglementată cariera lor profesională?

Cine/care autoritate decide la care instanță sunt numite și când? Aceste decizii sunt influențate direct/indirect de autoritățile ruse? Care sunt garanțiile împotriva unei eventuale încercări de a influența o decizie anume, potențial arbitrară? Mai exact, cine/care autoritate numește judecători în instanțe generale, inclusiv Curtea Supremă? Care sunt condițiile pentru numirea lor? Pot fi reînnoite mandatele lor? III. Curtea Constituțională 10. Potrivit observațiilor Guvernului Rus, Curtea Constituțională a „MRT” examinează plângerile cetățenilor de încălcarea drepturilor și libertăților „omenului și cetățenilor” („еловека и δраδданина ) care au avut loc ca urmare a aplicării unei legi sau a unui act statutar.

În acest context, care sunt competențele Curții Constituționale? Poate orice persoană în termeni generali, susținând că este victimă de o încălcare a legii sau de un act statutar de către o autoritate „MRT”, se adresează direct (să fie reprezentată legal) Curtea Constituțională? Care sunt condițiile de admisibilitate? 11. Care autorități propun candidații pentru judecători la Curtea Constituțională? 12. Care sunt condițiile pentru a deveni judecător la Curtea Constituțională? 13. Există garanții concrete de independență și imparțialitate a judecătorilor? 14. Se pare că în prezent, șase judecători lucrează la Curtea Constituțională și alte șapte judecători au demisionat. Ei au primit o educație juridică în Chișinău (Moldova), Kharkiv (Ucraina) și Odessa (Ucraina).

Ucraina a jucat un rol în dezvoltarea Curții Constituționale “MRT”: în 2004, a fost semnat un acord de cooperare între Curtea Constituțională a „MRT” și Academia Națională de Dreptate a Odessa. În acest sens, câți judecători sunt în prezent desemnați la Curtea Constituțională pentru a forma plenară? 15. Având în vedere faptul că judecătorii iau decizii la nivel constituțional în numele “MRT”, este educația lor juridică în Kharkov și Odessa echivalent cu educația din Chișinău? Legea moldovenească este identică cu legea “MRT”? Există vreo școală de drept/facultate în “MRT”? 16. Are judecătorii de la Curtea Constituțională să demonstreze în mod concret independența și imparțialitatea lor în ceea ce privește chestiunile politice?

17. În ce scopuri trebuie să adopte anual Curtea Constituțională a „MRT” un „Mesaj al Curții Constituționale a „MRT” cu privire la starea constituționalității în „MRT””. Care sunt consecințele în cazul în care Mesajul indică greșeli și defecte în plângeri și cereri care împiedică deschiderea unei cauze? IV. Curtea comercială și procedura arbitrală 18. Considerarea litigiilor economice intră în jurisdicția Curții Comerciale a „MRT”, care are prima, cassarea și supravegherea. În prezent, nu există instanță de apel pentru litigii economice în „MRT”. Prin urmare, instanța de primă instanță este singura instanță cu competență deplină? 19. Se pare că Plenumul Curții Comerciale îndeplinește funcția instanței de supraveghere.

Funcțiile Plenum includ analiza și rezumarea practicii judiciare, adoptarea hotărârilor care explică cele mai complexe și controversate chestiuni ale practicii judiciare, precum și furnizarea de explicații pentru a oferi sprijin metodologic persoanelor care caută protecție judiciară. În plus, având în vedere inițiativa legislativă a Plenumului, care este un organ legislativ al „MRT”? Puterea legislativă a Plenarului comercial este echivalentă cu puterea legislativă a Plenarului a organului legislativ al „MRT”? 21. Plenumul Curții Comerciale este autorizat să supravegheze actele de lucru/decizie ale diferitelor cazuri ale procedurii de arbitraj? Curțile de jurisdicție generală: procedura civilă, penală și administrativă 22. Potrivit observațiilor guvernului rus, instanțele de jurisdicție generală consideră majoritatea cazurilor în materie civilă și administrativă.

Care instanțe examinează celelalte cazuri, în special cazurile penale, în afară de Curtea Supremă a „MRT”? 23. Curtea Supremă a „MRT” constă din președintele, deputații săi, consiliile judiciare, Presidium și Plenum, care este o instanță judiciară. În plus, Presidium și Plenum al Curții Supreme a „MRT” acționează ca instanțe de supraveghere în sistemul judiciar “MRT”. În acest cadru legislativ, Presidium acționează ca o instanță clasică și tradițională, în timp ce Plenum acționează ca ultima instanță de supraveghere care verifică și revizuiește actele judiciare ale Presidium. Din această perspectivă, sunt avize ale Plenum-ului obligatoriu? Plenum poate modifica sau anula avizele Presidium?

Published on 11 October 2021

SECOND SECTION

Application no. 73942/17 Oleg HALABUDENCO against the Republic of Moldova and Russia lodged on 29 September 2017 communicated on 11 July 2018 and 21 September 2021 The facts and complaints in this application have been summarised in the Court’s Questions to the parties, which is available in HUDOC.

QUESTIONS TO THE PARTIES

1. I. Background