Publicat la 25 octombrie 2021 CINQUER SECȚIUNEA N 35844/17 Mounir SEYDI și altele împotriva Franței introduse la 9 mai 2017 comunicate la 6 octombrie 2021 CU PRIVIRE LA L Instanțele naționale, inclusiv Curtea de Casație în hotărârile sale din 9 noiembrie 2016, au considerat că acuzațiile de discriminare formulate de instanțele naționale nu au fost suficient justificate și că, în lipsa unei dovezi a caracterului discriminatoriu al controalelor de identitate, răspunderea statului nu putea fi angajată. Invocând art. 14 din Convenția combinată cu art. 8 și art. 2 din Protocolul nr. 4, reclamanții susțin că controalele pe care le-au efectuat erau discriminatorii deoarece se bazează pe presupusa lor rasă sau apartenență etnică și că își încalcă dreptul la respectarea vieții private și la libera circulație. În exercitarea drepturilor garantate prin convenție, reclamanții au fost victime ale discriminării sub forma unei profiluri rasiale bazate pe presupusele rase și/sau latura etnică, contrar articolului 14 din Convenția combinată cu art. 8 și articolului 2 din Protocolul nr. 4? În special, fiecare reclamant a reușit să stabilească, cel puțin cu ajutorul unui Începutul dovezii: o prezumție de discriminare (a se vedea, de exemplu, Hoogendijk c. Țările de Jos (dec.), nr. 58641/00, 6 ianuarie 2005 și Natchova și alții c. Bulgaria [GC], nr. 43577/98 și 43579/96, ê 147, CEDH 2005 VII) în dreptul său la respectarea vieții private și la libertatea de circulație? În plus, care sunt, în dreptul și practica internă, mijloacele de probă care ar putea constitui un astfel de început de probă în ochii instanțelor naționale Dacă este cazul, diferența de tratament pe care ar fi suportat-o reclamanții a fost justificată în mod obiectiv și rezonabil și a existat un raport rezonabil de proporționalitate între mijloacele utilizate și scopul vizat (a se vedea, de exemplu, Timichev c. Rusia, nr. 55762/00 și 55974/00, CEDO 2005) În cazul controalelor efectuate de dnii Seydi, Niane și Touil, bazate pe rechizițiile scrise ale procurorului, au existat alte criterii de cercetare care i-au determinat pe polițiști să se ocupe de aceste controale în mod mai specific la profilul reclamanților în ceea ce privește controalele efectuate în temeiul art. 78 alin. (2) și 3 din Codul de procedură penală, care a fost supus dlui Abdillahi, dlui Dif și dlui Kaouah, au avut polițiștii în cauză criterii care să le permită să își limiteze alegerea cu privire la persoanele controlate (a se vedea Gillan și Quinton c. Regatul Unit, n 4158/05, § 83, CEDH 2010 (extrași))) Guvernul este invitat să producă copii ale circularelor, directivelor sau ale altor texte de reglementare aplicabile. În cazul în care nu au fost îndeplinite condițiile prevăzute la alineatul (1) litera (a) punctul (ii) și la alineatul (2) litera (a) punctul (ii) din prezentul articol, se aplică art. 13 alineatul (2) litera (a) din Protocolul nr. În acest sens, au avut la dispoziție, așa cum impune această dispoziție, o acțiune internă efectivă prin intermediul căreia ar fi putut formula obiecțiile lor de necunoaștere a Convenției? LISTA REQUERANȚILOR Prenume Numele Numele Numelui Anul Nașterii/dlui înregistrare cetățenie Locul de reședință Mounir SEYDI 1991 Franța Roubaix Dia ABDILLAHI 1990 Franța Marsilia Amine Mohamed DIF 1988 Algerian Vaulx-en-Velin Lyes KAOUAH 1989 franceză Vaulx-en-Velin Bocar NIANE 1979 franceză Saint-Ouen Karim TOUIL 1991 franceză Besançon
Publié le 25 octobre 2021
Requête n
o
35844/17
Mounir SEYDI et autres
contre la France
introduite le 9 mai 2017
communiquée le 6 octobre 2021
La requête concerne
les contrôles d’identité, par les forces de l’ordre, dont les requérants firent l’objet en 2011 et 2012, et qu’ils qualifient de profilage racial et de « contrôles au faciès ». Les tribunaux nationaux, y compris la Cour de cassation dans ses arrêts du 9 novembre 2016, considérèrent que les allégations de discrimination formulées par les requérants n’étaient pas suffisamment étayées et que, en l’absence de preuve du caractère discriminatoire des contrôles d’identité, la responsabilité de l’État ne pouvait être engagée.
Invoquant l’article 14 de la Convention combiné avec l’article 8 et l’article 2 du Protocole n
o
4, les requérants soutiennent que les contrôles dont ils firent l’objet étaient discriminatoires car fondés sur leur supposée race ou appartenance ethnique, et qu’ils portaient atteinte à leur droit au respect de la vie privée et à leur liberté de circulation.
1.
Les requérants ont-ils été victimes, dans l’exercice de leurs droits garantis par la Convention, d’une discrimination sous forme de profilage racial fondée sur les supposées race et/ou l’appartenance ethnique, contraire à l’article 14 de la Convention combiné avec l’article 8 et l’article 2 du Protocole n
o
4 ?
En particulier, chacun des requérants a-t-il réussi à établir, du moins à l’aide d’un «
commencement de preuve
», une présomption d’avoir été discriminé (voir, par exemple,
Hoogendijk c. Pays-Bas
(déc.), n
o
58641/00, 6 janvier 2005, et
Natchova et autres c. Bulgarie
[GC], n
os
43577/98 et
‑
VII) dans la jouissance de ses droits au respect de la vie privée et à la liberté de circulation ?
De plus, quels sont, dans le droit et la pratique internes, les moyens de preuve susceptibles de constituer un tel commencement de preuve aux yeux des tribunaux nationaux
?
2.
Le cas échéant, la différence de traitement que les requérants auraient subie était-elle objectivement et raisonnablement justifiée et y a-t-il eu un rapport raisonnable de proportionnalité entre les moyens employés et le but visé (voir, par exemple,
Timichev c. Russie
, n
os
55762/00 et 55974/00, CEDH 2005)
?
3.
Dans le cas des contrôles subis par MM. Seydi, Niane et Touil, basés sur les réquisitions écrites du procureur, y a-t-il eu d’autres critères de recherche qui ont amené les policiers en charge de ces contrôles à s’orienter plus spécifiquement vers le profil desdits requérants
?
Pour ce qui est des contrôles effectués en vertu de l’article 78 alinéas 2 et
3 du code de procédure pénale, subis par MM. Abdillahi, Dif et Kaouah, les policiers concernés disposaient-ils de critères permettant de restreindre leur choix quant aux personnes contrôlées (voir
Gillan et Quinton c.
Royaume-Uni
, n
o
4158/05, § 83, CEDH 2010 (extraits))
?
Le Gouvernement est invité à produire copie des circulaires, directives ou autres textes réglementaires applicables.
4.
Les requérants avaient-ils un «
grief défendable
» de violation de leurs droits au titre de l’article 14 de la Convention combiné avec l’article 8 et l’article 2 du Protocole N
o
4, de sorte que l’article 13 est mis en jeu
? Dans l’affirmative, avaient-ils à leur disposition, comme l’exige cette disposition, un recours interne effectif au travers duquel ils auraient pu formuler leurs griefs de méconnaissance de la Convention ?
N
o
Prénom NOM
Année de naissance/d’enregistrement
Nationalité
Lieu de résidence
1.
Mounir SEYDI
1991
français
Roubaix
2.
Dia ABDILLAHI
1990
français
Marseille
3.
Amine Mohamed DIF
1988
algérien
Vaulx-en-Velin
4.
Lyes KAOUAH
1989
français
Vaulx-en-Velin
5.
Bocar NIANE
1979
français
Saint-Ouen
6.
Karim TOUIL
1991
français
Besançon