CtEDO 11.09.2025 Auto

MAGLIONE ET AUTRES c. ITALIE

RESPONDENT
ITA
HOTĂRÂRE
11.09.2025
Pe scurt
Instanță
CtEDO
Concluzie
Irrecevable
RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2025
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro
Citează această cauză
MAGLIONE ET AUTRES c. ITALIE (CtEDO, 2025)
HUDOC · oficial

SECȚIUNEA 1 Cerere nr. 23059/15 Salvatore MAGLIONE și alții împotriva Italiei Curtea Europeană a Drepturilor Omului (secțiunea I), care se află la 11 septembrie 2025 într-un comitet compus din Frederic Krenc, președintele Raffaele Sabato, Alain Chablais, judecători și de Liv Tigerstedt, graffière adjunct de secțiune cererea n 23059/15 îndreptat împotriva Republicii Italiene și din care patru resortisanți ai acestui stat ( 34 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale ( După ce a făcut acest lucru în mod deliberat, face următoarea decizie DE JUSTIȚIE Instanța se referă la aplicarea retroactivă a Legii regionale din Campania nr. 4 din 15 martie 2011 (precum Legea nr. 4 din 2011). Această lege conținea, într-un sens contrar reclamanților, o lege regională care prevedea accesul la alocații de securitate socială, în timp ce o procedură inițiată de reclamanți privind obținerea contribuției monetare în litigiu era pendinte. La 19 februarie 2004, în scopul combaterii sărăciei și excluderii, regiunea Campania (denumită în continuare "Regiunea Campania"). A adoptat legea regională din 2004 și regulamentul de punere în aplicare din 2004 care acordau o alocare definită, experimentală, de securitate socială ( La art. 2 alineatul (2) din legea menționată anterior se prevedea, printre altele, că rezidenții care îndeplinesc condițiile necesare au dreptul de a primi o contribuție monetară de maximum 350 EUR pe lună și pe familie. La 13 iunie 2005, Consiliul Regional de Campanie a adoptat deliberarea nr. 705 care preciza că suma în cauză constituia o contribuție fixă a cărei sumă nu putea fi ajustată în funcție de fondurile alocate și de numărul de persoane eligibile. Municipalitatea a acceptat cererea depusă de solicitanți în vederea obținerii contribuției financiare respective și le-a înscris pe o listă conținând numele reclamanților eligibili. Cu toate acestea, municipalitățile din regiune au distribuit fondurile în cauză prin plata sumei forfetare fixe de 350 EUR, în funcție de ordinea de clasificare și până la epuizarea acestora, numai anumitor persoane eligibile, dintre care reclamanții nu au inclus. Prin hotărârea nr. 18480 din 9 august 2010, Curtea de Casație, hotărând în camere reunite, a declarat, printre altele, că lacuna de interpretare făcută de Regiune, potrivit căreia contribuția lunară de 350 EUR constituia o sumă fixă și a afirmat că municipalitățile trebuiau să distribuie sumele disponibile între toate persoanele eligibile, în funcție de resursele financiare disponibile. În decembrie 2010, Legea regională nr. 2 din 2004 și regulamentul său de punere în aplicare au fost abrogate. La 3 martie 2011, reclamanții, pe baza hotărârii Curții de Casație nr. 18480 din 9 august 2010, au introdus o acțiune împotriva regiunii în fața Tribunalului din Benevent pentru a obține plata contribuției monetare în litigiu pentru anii 2005 și 2006. La 7 martie 2012, Tribunalul a acceptat cererea respectivă și le-a acordat fiecăruia o alocare de 47,66 EUR pe lună (pentru un total de 1 144 EUR pe solicitant), plus dobânda. 11. Între timp, la 15 martie 2011, regiunea a emis Legea interpretativă nr. 4 din 2011 ( 2 din 2004. Noua lege regională prevedea că alocarea ar trebui acordată persoanelor incluse în lista de clasificare și în limita resurselor financiare disponibile; aceasta se referea la textul Legii regionale nr. 2 din 2004, care introducea contribuția în litigiu, astfel cum a fost precizată și în conformitate cu Regulamentul de punere în aplicare nr. 1 din 2004. 4900 din 13 august 2013, Curtea de Apel din Napoli, sesizată de Regiune, a confirmat decizia de primă instanță, . În orice caz, Legea nr. 4 din 2011 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 23920 din 10 noiembrie 2014, Curtea de Casație, hotărând în camere reunite, a reformat hotărârea Tribunalului de Primă Instanță din Napoli și s-a pronunțat în favoarea Regiunii. Pe baza jurisprudențelor precedente (a se vedea, printre altele, hotărârile Curții de Casație nr 12644, n 12645 și n 12646 din 2014), aceasta a considerat că Legea nr. 4 din 2011, prin alegerea uneia dintre interpretările posibile ale Legii nr. 2 din 2004, oferea o interpretare autentică a legii nr. 2, în sensul că impunea ca suma de 350 EUR să fie considerată drept o sumă fixă care trebuie acordată numai persoanelor eligibile care erau mai mari în lista de clasificare și în limita resurselor financiare disponibile. 14. Curtea de Casație a declarat, de asemenea, că aplicarea retroactivă a Legii nr. 4 din 2011 nu era în contradicție cu drepturile reclamanților protejați de art. 6 alin. (1) din Convenție, întrucât ingerința legislativă era justificată de necesitatea de a proteja necesitățile bugetare ale statului și de a acorda cetățenilor intervenții sociale efective. 15. Invocând art. 6 alineatul (1) din convenție, reclamanții se plâng că adoptarea Legii nr. 4 din 2011 în cursul procedurii pendinte în fața instanțelor interne ar constitui o încălcare a dreptului lor la un proces echitabil, în special în ceea ce privește o interferență legislativă contrară principiilor preeminenței dreptului și securității juridice. EVALUAREA CURȚII 16. Guvernul a invitat Curtea să declare cererea vădit nefondată. El consideră că legea din 2011 în cauză, care nu ar putea fi considerată în niciun caz inovatoare, urmărește un scop legitim, oferind o clarificare a contextului legislativ și oferind valoare legii practicii administrative inițiate prin deliberări n 705 din 2005 adoptată de regiune. În plus, acesta susține că legea în litigiu, prin clarificarea faptului că contribuția de 350 EUR reprezenta o sumă fixă, viza garantarea unei contribuții efective pentru beneficiari, în timp ce distribuirea fondurilor disponibile între toate persoanele incluse în lista de clasificare nu ar fi contribuit în mod eficient la realizarea obiectivelor legii nr. 2 din 2004, și anume lupta împotriva sărăciei și a excluziunii. 17. Reclamanții de partea lor susțin că nici un motiv impetuos de interes general nu justifica această interferență, mai ales că cadrul legislativ existent în momentul faptelor nu prezenta niciun vid juridic care necesita intervenție legislativă. În plus, aceștia susțin că autoritatea publică a evitat discriminarea și a garantat o contribuție efectivă prin distribuirea și distribuirea sumelor alocate tuturor persoanelor incluse în lista de clasificare și nu numai anumitor persoane. 18. Principiile generale privind legislația retroactivă care au ca scop influențarea procesului judiciar al unui litigiu au fost rezumate în cauzele Vegotex International S.A. c. Belgia [GC], nr. 49812/09, § 92-93, 3 noiembrie 2022, D În cadrul litigiilor civile, Curtea a afirmat în mod special în repetate rânduri că, în cazul în care, în principiu, puterea legislativă nu este împiedicată să reglementeze, prin noi dispoziții cu caracter retroactiv, drepturile care decurg din legi, principiul preeminării dreptului și noțiunea de proces echitabil consacrată prin art. 6 din prezentul regulament, cu excepția unor motive de interes general, cu excepția faptului că autoritatea legislativă în cadrul administrației judiciare în scopul de a se pronunța în justiție ( Rafinării grecești Stran și Stratis Andreadis c. Grecia, 9 decembrie 1994, § 49, seria A n 301-B și Scordino c. Italia (n [GC], n 36813/97, § 126, CEDO 2006-V 20. Curtea a admis că, în circumstanțe excepționale, o intervenție retroactivă a legiuitorului poate fi justificată, de exemplu, în scopul de a detalia sau de a clarifica o dispoziție legislativă mai veche (a se vedea, de exemplu, Spitalul local Saint-Pierre d OGIS-Institut Stanislas, OGEC Saint-Pie X și Blanche de Castille și alții c. Franța, n 422199/98 și 5163/00, 27 mai 2004) sau să neutralizeze efectele unei noi jurisprudențe (a se vedea, de exemplu, National & Provencial Building Society, Leeds Permanent Building Society și Yorkshire Building Society c. Regatul Unit, 23 octombrie 1997, Recuperarea hotărârilor și deciziilor 1997-VII). În cazul de față, părțile nu par să conteste faptul că Legea nr. 4 din 2011 de interpretare autentică constituia o interferență legislativă privind procedurile în curs, inclusiv cea introdusă de reclamanți. 22. Prin urmare, Curtea trebuie să examineze dacă, în circumstanțele din speță, intervenția legislativă în litigiu se bazează pe motive imperative de interes general, în special în lumina principiilor stabilite în Hotărârea Vegotex International S.A., citată anterior, § 108, și anume caracterul constant sau nu al jurisprudenței dezavute de intervenția legislativă în litigiu, metoda și momentul adoptării legislației în cauză, previzibilitatea intervenției legislative, precum și domeniul de aplicare al legislației în cauză și efectul produs de aceasta 23. În această privință, este necesar să se sublinieze mai întâi, în mod direct de către guvern, că legea în litigiu nr. 4 din 2011 viza clarificarea și garantarea realizării obiectivelor legii nr. 2 din 2004, și anume lupta împotriva sărăciei și a excluziunii; scopul acesteia a fost de a asigura o alocare nu numai teoretică, ci și efectivă a sumelor disponibile prin repartizarea acestora printre familiile cele mai defavorizate. 24. În consecință, Curtea consideră că: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . În plus, din dosar reiese că, din cauza clarificărilor introduse prin deliberarea n 705 din 2005 (a se vedea punctul 4 de mai sus), o interpretare administrativă consolidată, în detrimentul reclamanților, a fost afirmată, în special, de o practică constantă care, în conformitate cu elementele dosarului, nu a dat naștere niciunui litigiu înainte de hotărârea Curții de Casație nr. 18480 din 9 august 2010 26. În această privință, forța este de remarcat faptul că, prin această din urmă hotărâre, Curtea de Casație se pronunță pentru prima dată asupra criteriilor de distribuire a sumelor în litigiu. Cu toate acestea, interpretarea Curții de Casație nu corespundea liniei administrative urmate până în prezent și nici nu face referire la exprimarea unei jurisprudențe bine stabilite. 27. În calitate de camere reunite din nou, Curtea de Casație, câțiva ani mai târziu, și-a schimbat abordarea și, în același timp, pe baza unei jurisprudențe intervenite între timp (a se vedea în special hotărârile Curții de Casație nr. 12644, 12645 și 12646 din 2014), a reformat hotărârea Tribunalului din Napoli nr. 4900 din 13 august 2013, concluzionând că suma de 350 În plus, Curtea constată că, în cazul în care, la 3 martie 2011, reclamanții au inițiat procedura în fața Tribunalului din Benevent, Legea nr. 2 din 2004 fusese deja abrogată, iar Legea nr. 4 din 2011 era în curs de adoptare, aceasta fiind adoptată câteva zile mai târziu, la 15 martie. 2011. Prin urmare, în momentul introducerii acțiunii lor în fața instanței, reclamanții nu au putut să submineze o încălcare legitimă prin introducerea legii de interpretare autentică din 2011. Curtea constată că, în cazul de față, legiuitorul regional și-a manifestat în mod clar dorința de a nu lăsa în timp efectele hotărârii Curții de Casație din 2010. Într-adevăr, legea în litigiu a fost adoptată la numai șapte luni de la pronunțarea Înaltei Jurisdicții. Curtea amintește în această privință că, într-un stat de drept, legiuitorul poate modifica legea pentru a corecta o interpretare a dreptului dat de sistemul judiciar, cu toate acestea sub rezerva respectării normelor și principiilor de drept care se aplică chiar legiuitorului, inclusiv respectarea principiului certitudinii juridice, care se referă la toate articolele convenției (Vegotex International S.A., citată anterior, §§ 113-114) 30. În acest sens, în ceea ce privește efectele legii în litigiu, Curtea consideră că, în speță, intervenția legislativă din 2011 a avut drept consecință corectarea unei interpretări a dreptului, furnizată de instanțele interne, care era de natură să compromită securitatea juridică. Prin urmare, legea în cauză viza restabilirea liniei administrative în vigoare până în prezent ( Vegotex International S.A., citată anterior, § 117, și Morelli c. Italia (dec.), n 23984/19, § 65, 3 septembrie 2024) 31. Având în vedere circumstanțele speciale ale cauzei, Curtea concluzionează că intervenția legislativă în litigiu a Regiunii Campania era previzibilă și justificată de motive imperative de interes general. 32. 35 alin. (3) din Convenție și trebuie să fie respinsă în conformitate cu art. 35 alin. (4) din Convenție. Prin aceste motive, Curtea, în unanimitate, declară cererea inadmisibilă. În limba franceză și apoi comunicat în scris la 2 octombrie 2025. Liv Tigerstedt Frederic Krenc Grefier Adjunct Președinte Anexă Lista reclamanților Prenume Nume Anul nașterii Locul de reședință Salvatore MAGLIONE 1946 Moiano Alfonso Massaro 1966 Moiano Arcangelo Massaro 1974 Moiano Naomi MECCARIELLO 1981 Moiano

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CtEDO 2025-09-11
0,95
MAGLIONE ET AUTRES c. ITALIE - [Italian Translation] by the Italian Ministry of Justice
PRIMA SEZIONE DECISIONE Ricorso n. 23059/15 Salvatore MAGLIONE e altri contro l’Italia La Corte europea dei diritti dell’uomo (prima sezione), riunita l’11 settembre 2025 in un comitato composto da: Frédéric Krenc, presidente, Raffaele Saba
CtEDO 2022-05-31
0,94
G.C. ET AUTRES c. ITALIE
PREMIÈRE SECTION DÉCISION Requête n o 32895/18 G.C. et autres contre l’Italie La Cour européenne des droits de l’homme (première section), siégeant le 31 mai 2022 en un comité composé de : Péter Paczolay, président, Raffaele Sabato, Davor D
CtEDO 2026-02-05
0,94
MASSARO ET AUTRES c. ITALIE
PREMIÈRE SECTION DÉCISION Requête n o 989/25 Massimo MASSARO contre l’Italie et 4 autres requêtes (voir tableau en annexe) La Cour européenne des droits de l’homme (première section), siégeant le 5 février 2026 en un comité composé de : Art
CtEDO 2024-04-25
0,94
AFFAIRE ALBANESE ET AUTRES c. ITALIE
PREMIÈRE SECTION AFFAIRE ALBANESE ET AUTRES c. ITALIE (Requête n o 38583/13) ARRÊT STRASBOURG 25 avril 2024 Cet arrêt est définitif. Il peut subir des retouches de forme. En l’affaire Albanese et autres c. Italie, La Cour européenne des dro
CtEDO 2022-06-28
0,94
R.C. ET AUTRES c. ITALIE
PREMIÈRE SECTION DÉCISION Requête n o 9902/19 R.C. et autres contre l’Italie et 21 autres requêtes (voir liste en annexe) La Cour européenne des droits de l’homme (première section), siégeant le 28 juin 2022 en un comité composé de : Péter
Sursă