TENDER S.A. AND OTHERS v. ROMANIA

CUARTA DECIZIE A SECȚIUNEI Nr. 60432/15 TENDER S.A. împotriva României și a altor 3 cereri (a se vedea lista anexată) Curtea Europeană a Drepturilor Omului (a patra secțiune), care stă la 9 noiembrie 2021 în calitate de comitet compus din: Gabriele Kucsko-Stadlmayer, președinte, Iulia Antoanella Motoc, Pere Pastor Vilanova, judecători și Ilse Freiwirth, secretar adjunct al secțiunii, având în vedere: cererile împotriva României depuse la diferitele date indicate în tabelul anexat, după deliberare, hotărăsc după cum urmează: La 8 iunie 2015 Curtea de Apel a condamnat reclamanții Ovidiu Lucian Tender, Bogdan Lucian Sălăjean și Cicilia Dumitrescu de fraudă, abuz de birou, incitarea la abuzuri de birou, conspirația de a comite crime și spălare de bani, pentru crime care au cauzat milioane de euro daune bugetului de stat. În aceeași procedură, toate activele reclamanților au fost confiscate ca venit al infracțiunii și pentru a acoperi daunele cauzate de infracțiunile de judecată. Reclamanții au depus o obiecție în fața instanței de recurs la participarea în cazul M.A.M., unul dintre judecătorii din cadrul judecătorilor care au considerat prejudecăți, deoarece, într-o serie de proceduri anterioare, a condamnat alți oameni decât reclamanții unor infracțiuni similare. Obiecția lor a fost respinsă de Curtea de Apel din 3 iunie 2015. în o decizie motivată, deoarece motivul prezentat nu a fost prevăzut de art. 64 din Codul de Procedință Penală care reglementează dezqualificarea judecătorilor pe motive de incompatibilitate. Reclamanții se plângeau de presupusa lipsă de imparțialitate a bancului de recurs care se ocupă de cauza lor penală. În temeiul articolului 1 din Protocolul nr. 1 reclamanții în cererile nos. 60432/15, 60651/15 și 760/16 se plângea de asemenea că confiscarea activelor lor a fost excesivă și a fost ordonată fără garanții procedurale suficiente din cauza lipsei de imparțialitate a unuia dintre judecători de la banca de apel. EVALUAREA TRIBUNALULUI Având în vedere asemănările factuale și juridice ale cererilor, Curtea decide să se alăture acestora (art. 42 § 1 din Regulamentul Curții). Denumirea în temeiul articolului 6 § 1 Reclamanții au susținut că banca de recurs care a pronunțat hotărârea de condamnare în cazul lor nu era imparțial, deoarece unul dintre cei doi judecători din compoziție a pronunțat anterior o hotărâre de condamnare într-un caz care a susținut chestiuni juridice similare. Reclamanții au contestat judecătorul în cauză pentru prejudecăți și banca de apel a Curții de Apel din București a examinat această provocare și au adoptat o decizie motivată la 3 iunie 2005 în conformitate cu dispozițiile legii aplicabile (a se vedea Alexandru Marian Iancu c. România , nr. 60858/15, § 38, 4 februarie 2020), în conformitate cu care situația plângută nu a fost enumerată printre motivele prevăzute de lege pentru dezqualificare a judecătorilor în cadrul procedurilor penale (a se vedea punctul 2 mai sus). având în vedere jurisprudența sa bine stabilită (a se vedea, printre altele, Morice c. France [GC], nr. 29369/10, §§§ 73-78, CEDO 2015) și cu privire la informațiile din caz, Curtea consideră că pur și simplul fapt că judecătorul M.A.M. a stat anterior într-un alt set de proceduri penale privind acuzațiile similare împotriva terților care au condus la condamnarea acesteia nu este suficient pentru a divulga orice apariție a lipsei de imparțialitate subjectivă sau obiectivă din partea judecătorului în cauză. Prin urmare, grupul de recurs a examinat și respinge contestația reclamanților pentru prejudecăți. În plus, Curtea a examinat deja o plângere similară cu cea prezentată în prezenta cauză de către un alt co-acuzat în aceeași procedură și nu a constatat nicio încălcare a articolului 1 (a se vedea Alexandru Marian Iancu , citat mai sus, §§ 64-74). În mod evident nefondat și trebuie respins în conformitate cu art. 35 §§ 3 lit. (a) și cu art. 4 din Convenția Plagă în temeiul art. 1 din Protocolul nr. 1 Reclamanții în cererile nos 60432/15, 60651/15 și 760/16 a plâns că activele lor au fost confiscate fără suficiente garanții procedurale datorită diferitelor decizii procedurale luate de banca de apel pe care le considerau lipsite de imparțialitate. 10. Măsurile de confiscare adoptate în ceea ce privește activele reclamanților constituie o interferență cu bunurile lor. Această interferență a fost furnizată de lege și a fost în conformitate cu interesul general al comunității deoarece confiscarea banilor sau a activelor obținute prin activități ilegale sau plătite cu venitul crimei este un mijloc necesar și eficient de combatere a activităților criminale (a se vedea Veits c. Estonia , nr. 12951/11, § 71, 15 ianuarie 2015). 11. Procedura de impunere și de contestare a măsurilor nu s-a încalcat de cerințele prevăzute la art. 1 din Protocolul nr. Toți reclamanții au fost convocați să apară în cadrul procedurii și au fost în măsură să își prezinte argumentele în persoană și prin intermediul reprezentanților legali ai alegerii lor. Curtea internă a abordat – și a respins cu un raționament suficient – toate argumentele reclamanților în ceea ce privește faptul că proprietatea în cauză nu a fost obținută prin venitul infracțiunii. Prin urmare, Curtea constată că nu există nimic în desfășurarea procedurii pentru a sugera fie că reclamanții au fost negați o oportunitate rezonabilă de a-și pune cazul, fie că concluziile instanței interne au fost afectate de arbitrare. Măsurile de confiscare au fost aplicate de către instanța internă pe baza dovezii că activele în cauză au fost achiziționate prin intermediul infracțiunilor de judecată și din cauza incapacității reclamanților de a dovedi contrariul și din cauza necesității de a acoperi daunele cauzate de aceste infracțiuni (a se vedea mutatis mutandis Telbis și Viziteu v. România , nr. 47911/15, § 79, 26 Iunie 2018). Rezultatele referitoare la art. 6 § 1 de mai sus sunt, de asemenea, relevante în contextul prezentului articol, deoarece Curtea nu a constatat deja nicio apariție a lipsei de imparțialitate din partea bancului de judecată care a ordonat măsurile în litigiu (a se vedea punctele 6-8 de mai sus). 12. Având în vedere marja largă de apreciere dispusă de state în urmărirea unei politici de combatere a infracțiunii și faptul că instanța internă a oferit reclamanților o oportunitate rezonabilă de a-și prezenta cazul prin intermediul procedurilor adversare, Curtea concluzionează că ingerința în dreptul reclamantului la bucurarea pașnică a bunurilor lor nu a fost disproporționată în raport cu obiectivul legitim urmărit și nu dezvăluie nicio apariție a unei încălcări a articolului 1 din Protocol Nr. 1 (a se vedea Balsamo c. San Marino , nr. 20319/17 și 21414/17, §§ 89-95, 8 octombrie 2019). 13. Rezultă că această plângere trebuie respinsă ca fiind evident bolnavă fondată în conformitate cu art. 35 §§ 3 și 4 din Convenție. Rămânarea plângerilor 14. Reclamanții au formulat și alte plângeri în temeiul diferitelor dispoziții ale Convenției. 15. Curtea consideră că, având în vedere tot materialul în posesia sa și în măsura în care chestiunile pe care le-a făcut-o sunt de competență, aceste plângeri nu îndeplinesc nici criteriile de admisibilitate prevăzute la articolele 34 și 35 din Convenție sau nu dezvăluie nicio apariție a unei încălcări a drepturilor și libertăților consacrate în Convenție sau în protocolurile sale. 16. Rezultă că această parte a cererilor trebuie respinsă în conformitate cu art. 35 § 4 din Convenție. Din aceste motive, Curtea, în unanimitate, decide să se alăture cererilor, declară că cererile sunt inadmisibile. Adoptate în limba engleză și notificate în scris la 2 decembrie 2021. {signature_p_2} Ilse Freiwirth Gabriele Kucsko-Stadlmayer Președintele Adjunct Registrului APPENDIX nr. Cerere nr. Locată la Solicitant Anul nașterii Locația de reședință Reprezentat de 60432/15 02/12/2015 TENDER S.A. companie comercială situată în Timișoara Corneliu-Liviu POPESCU, avocat practicant la București 60651/15 02/12/2015 Ovidiu Lucian TENDER 1956 Arad Corneliu-Liviu POPESCU, avocat practicant la București 61768/15 05/12/2015 Bogdan Lucian SĂLĂJAN 1957 Ploiești 760/16 23/12/2015 Cicilia DUMITRESCU 1958 Onești Ion CHIRIȚĂ, avocat practicant la București

FOURTH SECTION

DECISION

Application no. 60432/15

TENDER S.A. against Romania

and 3 other applications

(see list appended)

The European Court of Human Rights (Fourth Section), sitting on 9

November 2021 as a Committee composed of:

Gabriele Kucsko-Stadlmayer,

President,

Iulia Antoanella Motoc,

Pere Pastor Vilanova,

judges,

and Ilse Freiwirth,

Deputy

Section Registrar

,

Having regard to:

the applications against Romania lodged on the various dates indicated in the appended table,

Having deliberated, decides as follows:

SUBJECT MATTER OF THE CASE

1.

On 8 June 2015 the Bucharest Court of Appeal convicted the applicants Ovidiu Lucian Tender, Bogdan Lucian Sălăjean and Cicilia Dumitrescu of fraud, abuse of office, incitement to abuse of office, conspiracy to commit crime and money laundering, for crimes that caused millions of euros in damage to the State budget. In the same proceedings, all applicants’ assets were confiscated as proceeds of crime and in order to cover the damage caused by the crimes on trial.

2

.

The applicants lodged an objection before the court of appeal to the participation in the case of M.A.M., one of the judges on the trial bench who they considered biased because, in a previous set of proceedings, he had convicted other people than the applicants of similar crimes. Their objection was dismissed by the Bucharest Court of Appeal on 3 June 2015

in a reasoned decision as the reason put forward was not provided by Article

64 of the Code of Criminal Procedure governing the disqualification of judges on incompatibility grounds.

3.

Relying on Article 6 § 1 the applicants complained about the alleged lack of impartiality of the appeal bench dealing with their criminal case. Under Article 1 of Protocol No. 1 the applicants in applications nos.

60432/15, 60651/15 and 760/16 also complained that the confiscation of their assets had been excessive and had been ordered without sufficient procedural guarantees owing mostly to the lack of impartiality of one of the judges on the appeal bench.

THE COURT’S ASSESSMENT

4.

Given the factual and legal similarities of the applications, the Court decides to join them (Rule 42 § 1 of the Rules of Court).

Complaint under Article 6 § 1

5.

The applicants alleged that the appeal bench that had delivered the conviction judgment in their case had lacked impartiality because one of the two judges in the composition had previously delivered a conviction judgment in a case raising similar legal issues.

6

.

The applicants challenged the judge in question for bias and the appeal bench of the Bucharest Court of Appeal examined this challenge and adopted a reasoned decision on 3 June 2005 in compliance with the provisions of the applicable law (see

Alexandru Marian Iancu v.

Romania

, no.

60858/15, § 38, 4 February 2020), according to which the situation complained of was not listed among the grounds provided by law for disqualification of judges in criminal proceedings (see paragraph 2 above).

7.

Having regard to its well-established case-law (see, among other authorities,

Morice v. France

[GC], no. 29369/10, §§ 73-78, ECHR

2015) and to the material in the case file, the Court considers that the mere fact that judge M.A.M. had previously sat in another set of criminal proceedings concerning similar charges against third persons which had led to the latter’s conviction, does not suffice to disclose any appearance of a lack of subjective or objective impartiality on the part of the judge in question. Therefore, the appeal bench proceeded correctly in examining and rejecting the applicants challenge for bias.

Moreover, the Court has already examined a complaint similar to that in the present case lodged by another co

‑

defendant in the same proceedings and found no violation of Article

6

§

1 (see

Alexandru Marian Iancu

, cited above, §§ 64-74).

8

.

It follows that this complaint is

manifestly ill-founded and must be rejected in accordance with Article 35 §§ 3 (a) and 4 of the Convention

.

Complaint under Article 1 of Protocol No. 1

9.

The applicants

in applications nos. 60432/15, 60651/15 and 760/16

complained that their assets had been confiscated without sufficient procedural guarantees owing to the various procedural decisions taken by the appeal bench which they perceived as lacking impartiality.

10.

The confiscation measures adopted with respect to the applicants’ assets amounted to an interference with their possessions. This interference was provided by law and was in line with the general interest of the community because the forfeiture of money or assets obtained through illegal activities or paid for with the proceeds of crime is a necessary and effective means of combating criminal activities (see

Veits v.

Estonia

, no.

12951/11, § 71, 15

January 2015).

11.

The proceedings for imposing and challenging the measures did not fall short of the requirements of Article 1 of Protocol No. 1. All the applicants were summoned to appear in the proceedings, and they were able to present their arguments in person and through legal representatives of their choice. The domestic court dealt with – and rejected with sufficient reasoning – all the applicants’ arguments to the effect that the property in question had not been obtained through the proceeds of crime. The Court thus finds that there is nothing in the conduct of the proceedings to suggest either that the applicants were denied a reasonable opportunity to put their case or that the domestic court’s findings were tainted with arbitrariness. The confiscation measures were applied by the domestic court on the basis of evidence that the assets in question had been acquired through the crimes on trial and due to the applicants’ inability to prove the contrary and on the necessity to cover the damage caused by those crimes (see,

mutatis

mutandis

,

Telbis and Viziteu v. Romania

, no. 47911/15, §

79, 26

June 2018). The findings in respect of Article 6 § 1 above are also relevant in the context of the present Article, in that the Court has already found no appearance of a lack of impartiality on the part of the trial bench that ordered the measures under dispute (see paragraphs 6-8 above).

12.

Having regard to the wide margin of appreciation enjoyed by States in the pursuit of a policy designed to combat crime, and to the fact that the domestic court afforded the applicants a reasonable opportunity to put their case through adversarial proceedings, the Court concludes that the interference with the applicants’ right to the peaceful enjoyment of their possessions was not disproportionate to the legitimate aim pursued and does not disclose any appearance of a violation of Article 1 of Protocol

No.

1 (see

Balsamo v. San Marino

, nos. 20319/17 and 21414/17, §§

89-95, 8

October

2019).

13.

It follows that this complaint must be rejected as manifestly ill

‑

founded in accordance with Article 35 §§ 3 and 4 of the Convention.

Remaining complaints

14.

The applicants also raised other complaints under various Convention provisions.

15.

The Court considers that, in the light of all the material in its possession and in so far as the matters complained of are within its competence, these complaints either do not meet the admissibility criteria set out in Articles 34 and 35 of the Convention or do not disclose any appearance of a violation of the rights and freedoms enshrined in the Convention or the Protocols thereto.

16.

It follows that this part of the applications must be rejected in accordance with Article

35 §

4 of the Convention.

For these reasons, the Court, unanimously,

Decides

to join the applications,

Declares

the applications inadmissible.

Done in English and notified in writing on 2 December 2021.

{signature_p_2}

Ilse Freiwirth

Gabriele Kucsko-Stadlmayer

Deputy Registrar

President

APPENDIX

No.

Application no.

Lodged on

Applicant

Year of birth

Place of residence

Represented by

1.

60432/15

02/12/2015

TENDER S.A.

commercial company located in Timișoara

Corneliu-Liviu POPESCU,

lawyer practising in Bucharest

2.

60651/15

02/12/2015

Ovidiu Lucian TENDER

1956

Arad

Corneliu-Liviu POPESCU,

lawyer practising in Bucharest

3.

61768/15

05/12/2015

Bogdan Lucian SĂLĂJAN

1957

Ploiești

4.

760/16

23/12/2015

Cicilia DUMITRESCU

1958

Onești

Ion CHIRIȚĂ,

lawyer practising in Bucharest