CtEDO 08.02.2022 Auto

BALAZS v. ROMANIA

RESPONDENT
ROU
HOTĂRÂRE
08.02.2022
Pe scurt
Instanță
CtEDO
Concluzie
Inadmissible
RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2022
DESCARCĂ: PDF · DOCX
Citează această cauză
BALAZS v. ROMANIA (CtEDO, 2022)
HUDOC · oficial

CUARTA DECIZIE DECIZIE Nr. 32342/15 Adriana BALAZS împotriva României Curtea Europeană a Drepturilor Omului (Quarta Secțiune), care a stat la 8 februarie 2022 în calitate de comitet compus din: Gabriele Kucsko-Stadlmayer, președinte, Iulia Antoanella Motoc, Pere Pastor Vilanova, judecători și Ilse Freiwirth, grefierul adjunct al secțiunii, având în vedere: cererea (nu. 32342/15) împotriva României depusă la Curte în temeiul articolului 34 din Convenția pentru protecția drepturilor omului și a libertăților fundamentale („Convenția”) la 26 iunie 2015 de un național român, dna Adriana Balazs, care s-a născut în 1979 și trăiește în Răscruci („reclamantul”) și a fost reprezentat de dl D.C. Moș, un avocat care practică în Cluj-Napoca; decizia de a anunța cererea la Guvernul României („Guvernul”), reprezentat de agentul lor, dna O. Ezer, a Ministerului Afacerilor Externe; observațiile părților; după deliberare, hotărăște după cum urmează: OBJET-MATTER A CAUZA Prin decizia procurorului din 29 ianuarie 2014, reclamantul a fost acuzat de fraudă și falsificare care a cauzat prejudiciu material unei persoane private. Decizia, care a fost notificată reclamantului, a menționat că persoana privată a aderat la procedura în calitate de partidă civilă și a solicitat restituirea daunelor suportate în valoare de 30.000 de lei români (ROL, aproximativ 6.700 euro). La 17 martie 2014, judecătorul de ședință preliminar al Curții de District Gherla a verificat legalitatea deciziei procurorului de mai sus, a luat act de faptul că avocatul reclamantului nu a formulat cereri sau plângeri și a declarat cazul gata pentru proces. La prima audiere, Curtea a informat reclamantul cu privire la drepturile sale de procedură. Procurorul a cerut instanței să condamne reclamantul ca fiind acuzat și să o ordone să plătească daunele în favoarea partidului civil. Partidul civil a solicitat ca reclamantul să fie ordonat să plătească daunele în valoare de ROL 30.000. La cererea specifică a judecătorului, reclamantul, reprezentat de un avocat, a declarat că nu are nici o cerere sau argumente de a ridica și nici o probă de a propune. Ea și-a recunoscut în continuare vina și a solicitat să fie judecat în conformitate cu procedura simplificată de care se dispune cei care acceptă acuzațiile aduse împotriva lor. 2014 Curtea de district Gherla, care a luat act de recunoașterea vinovăției reclamantului, a examinat faptele cauzei și dovezile prezentate de anchetă și a constatat că reclamantul a comis cu intenție infracțiunile cu care a fost acuzată, infracțiuni care au cauzat prejudiciu material părții civile. Curtea a condamnat reclamantul de fraudă și falsificare la o condamnare suspendată și a ordonat-o să plătească ROL 30.000 partidului civil în ceea ce privește prejudiciu material. Reclamantul, reprezentat de un nou avocat, a apelat împotriva acestei hotărâri cerea să fie achitat de fraudă și că cererea părții civile pentru daune este respinsă. În motivele ei de recurs, reclamantul s-a plâns că Curtea de District Gherla nu a dat niciun motiv pentru decizia sa în ceea ce privește daunele și nu au fost administrate dovezi asupra acestei chestiuni. La prima audiere dinaintea instanței de recurs, reclamantul, reprezentat de avocatul ei, a reiterat motivele ei de recurs și a solicitat instanței să permită depunerea de probe pentru a dovedi cantitatea corectă a daunelor să fie atribuită. Curtea a respins cererea având în vedere natura recunoașterii procedurilor de vinovăție și a stadiului procedurii. Decembrie 2014 Curtea de Apel Cluj a respins recursul reclamantului. Curtea a analizat faptele cauzei, astfel cum a fost admisă de reclamant în cursul anchetei și în fața Curții de District Gherla și a luat act de faptul că, în apelul său, reclamantul nu a refuzat comisia de falsificare. Având în vedere faptul că infracțiunea falsității a fost comisă în scopul fraudăi ulterioare care au cauzat daune semnificative unei persoane private și care a observat că reclamantul a ales recunoașterea simplificată a procedurilor de vinovăție și, prin urmare, beneficiază de o sentință mai liniștită, Curtea de Apel Cluj a constatat că instanța de district a adoptat o decizie corectă care este în conformitate cu legea. În plus, sancțiunile aplicate reclamantului au fost legale în ceea ce privește modul lor de executare cuantică și cuantică. Prin urmare, nu există niciun motiv pentru a permite apelul reclamantului. 1 și 13 din Convenție, reclamantul s-a plâns de faptul că Curtea de District Gherla nu a dat motive pentru decizia sa privind acordarea daunelor și lipsa ulterioară de răspuns de către Curtea de Apel Cluj la motivele ei de recurs în acest sens. Reclamantul a susținut că a acceptat, în fața procurorului și a instanțelor, doar faptele pe care le bazaseră acuzațiile, dar nu suma daunelor solicitate de partidul civil. Astfel, instanța ar trebui să fi administrat dovezi cu privire la acest aspect și având în vedere motivele hotărârilor lor. În absența unor astfel de motive, dreptul ei la un proces echitabil și la un remediu eficace au fost încălcat. Guvernul a susținut, pe baza avizelor colectate de la numeroase instanțe naționale, că alegerea reclamantului de a beneficia de procedura simplificată de admiterea vinovăției implică admiterea acuzațiilor formulate de procuror, inclusiv daunele cauzate de infracțiunile de judecată. Această procedură a permis o procedură mai rapidă pe baza dovezilor prezentate în cursul anchetei și a unei condamnare lentă pentru acuzat. Având în vedere faptul că reclamantul nu a susținut argumente în legătură cu prejudiciul în fața instanței de primă instanță, instanța de recurs a adoptat o decizie motivată adecvată în această etapă a procedurii. În acest context, instanța internă a aplicat în mod corect dispozițiile juridice care reglementează procedura de admitere a vinovăției, iar procedura în ansamblu a fost corectă. 11. Curtea va examina plângerile reclamantului numai în temeiul articolului 1 din Convenție, ținând cont de faptul că garanțiile articolului 13 sunt absorbite de garanțiile mai stricte de la art. 12. Principiile generale pentru evaluarea dacă instanțele naționale au dat motive pentru decizia lor în conformitate cu garanțiile de judecată echitabilă prevăzute la art. 1 au fost rezumate în Boldea c. România (nr. 1997/02, §§ 28-30, 15 Februarie 2007). Mărimea în care se aplică această obligație de a da motive poate varia în funcție de natura deciziei și trebuie determinată în funcție de circumstanțele cazului (a se vedea García Ruiz c. Spania [GC], nr. 30544/96, § 26, CEDO 1999 I). În cazul în cauză, Curtea constată că reclamantul a fost informat cu privire la acuzațiile împotriva ei și la cererea de daune a partidului civil, reprezentată de un avocat, a fost informată cu privire la drepturile sale procedurale și a avut posibilitatea de a-și prezenta argumentele în fața unei instanțe în cadrul unei proceduri adversare depline (a se vedea paragrafele) 1-3 mai sus). Ea a ales să utilizeze procedura simplificată de admitere a vinovăției (stipulată de art. 374 alineatul (4) și art. 396 alineatul (10) din Codul de Procedință Penală), fără a contesta în fața instanței de primă instanță oricare dintre concluziile anchetei sau suma solicitată de partea civilă și fără a propune nicio probă (a se vedea alineatele (2) și (3) mai sus). În acest context și având în vedere avizele formulate de instanțe naționale (a se vedea punctul 10 de mai sus), se poate interpreta în mod rezonabil că Curtea de district Gherla a considerat că reclamantul a acceptat toate concluziile anchetei, inclusiv suma specifică a daunelor. În plus, în absența cererilor sau plângerilor formulate de reclamant în legătură cu daunele stabilite de procuror, Curtea de district Gherla nu poate fi criticată pentru faptul că nu își extinde raționarea în această privință. În plus, Curtea nu dispune de nicio încălcare a drepturilor apărării sau de o incapacitate de la instanța internă de a răspunde la argumentele formulate de reclamant. Hotărârea Curții de District Gherla, care a examinat faptele și dovezile prezentate în fața acesteia, nu poate fi calificată ca arbitrară la punctul de a judeca echitatea procedurii. 14. Ulterior, în fața Curții de Apel Cluj, reclamantul a avut din nou posibilitatea de a-și prezenta argumentele și a fost reprezentat de un avocat (a se vedea paragrafele) Rezultă din dosar că instanța de recurs a dat motive pentru respingerea cererii reclamantei de noi probe (a se vedea punctul 6 de mai sus) care, în opinia Curții, ar putea fi înțeles ca fiind un motiv implicit pentru respingerea motivelor de recurs ale reclamantului în legătură cu daunele civile. 6 garantează dreptul la o audiere echitabilă, aceasta nu stabilește nici o norme privind admisibilitatea dovezilor ca atare, care este în primul rând o chestiune de reglementare în temeiul dreptului național (a se vedea García Ruiz , citată mai sus , În plus, Curtea remarcă că instanța de recurs a analizat concluziile și sancțiunile impuse de instanța inferioară și a respins recursul reclamantului în conformitate cu legea (a se vedea punctul 7 de mai sus). 15. Având în vedere considerentele de mai sus, Curtea concluzionează că reclamantul a avut beneficiul de o procedură inversă. În diferitele etape ale procedurii, ea a putut prezenta argumentele pe care le-a considerat relevante pentru cazul său. Motivele factuale și juridice ale hotărârii de primă instanță au fost stabilite în limitele cerințelor procedurale de admitere a procedurii de vinovăție pe care le-a acceptat. În hotărârea din etapa de recurs, Curtea de Apel Cluj a susținut declarația faptelor și raționarea juridică prevăzută în hotărârea în primă instanță, în măsura în care nu au conflict cu propriile sale constatări și au dat motive pentru respingerea cererii de noi probe. În concluzie, Curtea consideră că, luată în ansamblu, procedurile în cauză au fost corecte în sensul articolului 1 din Convenție și că cererea trebuie respinsă în conformitate cu art. 4 din Convenție. Din aceste motive, Curtea declara în unanimitate cererea inadmisibilă. Gabriele Kucsko-Stadlmayer Președintele adjunct al grefierului

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
Sursă