Decizie nr. 168 din 06.12.2022

La originea cauzei se află sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a articolului 6 alin. (4) și alin. (5) din Legea insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2012, în redactarea de până la adoptarea Legii nr. 141 din 16 iulie 2020, ridicată de către dl Constantin Țurcan, reprezentant al debitorului S.R.L. „Magister Lux”, în dosarul nr. 2rci-339/2021, pendinte la Curtea de Apel Chișinău.

Sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a fost trimisă la Curtea Constituțională de un complet de judecată de la Curtea de Apel Chișinău format din dna Steliana Iorgov și dnii Eugeniu Clim și Ion Secrieru, pe baza articolului 135 alin. (1) literele a) și g) din Constituție. A. Circumstanțele litigiului principal

Prin Hotărârea Judecătoriei Strășeni, sediul central, din 14 august 2020, a fost admisă cererea introductivă a debitorului, s-a constatat insolvabilitatea şi s- a dispus inițierea procedurii simplificate a falimentului în privința S.R.L. „Magister Lux”.

La 30 ianuarie 2021, dna Lilia Panicerschi a formulat o cerere de repunere în termen, de admitere a creanțelor și de recunoaștere a sa în calitate de creditor chirografar al S.R.L. „Magister Lux”.

Prin Încheierea Judecătoriei Strășeni, sediul central, din 22 iunie 2021 a fost respinsă cererea de repunere în termen ca fiind neîntemeiată.

La 5 iulie 2021, dna Lilia Panicerschi a contestat Încheierea din 22 iunie 2021 cu recurs.

La 27 iunie 2022, dl Constantin Țurcan, reprezentant al debitorului S.R.L. „Magister Lux”, a ridicat excepția de neconstituționalitate a articolului 6 alin. (4) și alin. (5) din Legea insolvabilității, în redactarea de până la adoptarea Legii nr. 141 din 16 iulie 2020. 2

Prevederile relevante ale Constituției sunt următoarele: Articolul 23 Dreptul fiecărui om de a-şi cunoaște drepturile şi îndatoririle „(1) Fiecare om are dreptul să i se recunoască personalitatea juridică. (2) Statul asigură dreptul fiecărui om de a-şi cunoaște drepturile şi îndatoririle. În acest scop statul publică şi face accesibile toate legile şi alte acte normative.”

Prevederile relevante ale Legii insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2012 sunt următoarele: Articolul 6 Citarea, notificarea şi înştiinţarea participanţilor la proces „(1) Citarea participanților la proces se efectuează de către instanța de insolvabilitate din oficiu. (2) În procedurile contencioase reglementate de prezenta lege vor fi citate în calitate de părţi numai persoanele ale căror drepturi sau interese sunt supuse spre soluţionare instanţei de insolvabilitate în condiţii de contradictorialitate. În celelalte cazuri, se aplică dispoziţiile din Codul de procedură civilă referitoare la procedura necontencioasă în măsura în care nu contravin unor dispoziţii expres prevăzute de prezenta lege. (3) Notificarea şi înştiinţarea, cu excepţia cazului în care sarcina notificării şi a înştiinţării aparţine unor alte organe care aplică procedura, precum şi convocările prevăzute de prezenta lege cad în sarcina administratorului provizoriu sau administratorului insolvabilităţii, sau a lichidatorului, după caz. (4) Notificările și înștiințările se fac prin scrisori recomandate, iar în cazurile expres prevăzute de prezenta lege și prin publicare în Monitorul Oficial al Republicii Moldova. (5) Înștiințarea și notificarea conform alin.(4) se consideră efectuată după expirarea a 3 zile lucrătoare de la publicare. [În redactarea de până la adoptarea Legii nr. 141 din 16 iulie 2020] ÎN DREPT A. Argumentele autorului excepției de neconstituționalitate

Autorul excepției menționează că prevederile contestate sunt lipsite de previzibilitate și de claritate. Din cauza redactării imprecise a textului de lege criticat este posibilă aplicarea diferită a normei criticate de către instanțele judecătorești.

De asemenea, autorul menționează că legislatorul nu a ținut cont, la elaborarea normei, de principiul coerenței actului legislativ. În consecință, normele legale creează o incertitudine în aplicare, deoarece, pe de o parte, legislatorul prevede obligația de publicare a dispozitivului hotărârii de intentare a procesului de insolvabilitate în Monitorul Oficial, fapt care constituie o 3

Potrivit autorului, dispozițiile contestate sunt contrare articolelor 1 alin. (3), 22, 23 din Constituție și articolului 6 § 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. B. Aprecierea Curții

Examinând admisibilitatea sesizării privind excepția de neconstituționalitate, Curtea constată următoarele.

În conformitate cu articolul 135 alin. (1) lit. a) din Constituție, controlul constituționalității legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Legea insolvabilității, ține de competența Curții Constituționale.

Curtea constată că sesizarea privind excepția de neconstituționalitate este formulată de subiectul căruia i s-a conferit acest drept, pe baza articolului 135 alin. (1) literele a) și g) din Constituție, așa cum a fost interpretat acesta prin Hotărârea Curții Constituționale nr. 2 din 9 februarie 2016.

Curtea reține că obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie articolul 6 alin. (4) și alin. (5) din Legea insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2012, în redactarea de până la adoptarea Legii nr. 141 din 16 iulie 2020. Curtea admite că normele contestate ar putea fi aplicate la soluționarea cauzei.

Curtea constată că textul criticat nu a reprezentat anterior obiect al controlului constituționalității.

Curtea reține că o altă condiție obligatorie pentru ca excepția de neconstituționalitate să poată fi examinată în fond este incidența unui drept fundamental. Curtea trebuie să analizeze, prin prisma argumentelor autorului sesizării, dacă prevederile contestate reprezintă o ingerință într-un drept fundamental (a se vedea HCC nr. 16 din 20 mai 2021, § 31).

Curtea reține că autorul sesizării a invocat articolele 1 alin. (3) [preeminența dreptului], 20 [accesul liber la justiție], 22 [neretroactivitatea legii] și 23 [dreptul fiecărui om de a-și cunoaște drepturile și îndatoririle] din Constituție.

Curtea a notat în jurisprudența sa că articolul 1 alin. (3) din Constituție nu poate fi analizat în mod individual, ci poate interveni dacă este constatată aplicabilitatea unei prevederi din Constituție (a se vedea DCC nr. 115 din 15 iulie 2021, § 19).

Cu referire la articolele 20 și 22 din Constituție, autorul excepției nu a prezentat argumente care să demonstreze caracterul contradictoriu al prevederilor contestate în raport cu normele constituționale. Curtea reține că simpla enumerare a normelor constituționale, în lipsa argumentelor care ar fundamenta pretinsa 4

Curtea reiterează că articolul 23 din Constituție nu are o aplicare de sine stătătoare. Pentru a putea fi invocat standardul calității legii, trebuie să existe o ingerință într-un drept fundamental. În jurisprudența sa, Curtea a menționat că testul calității legii se efectuează prin raportare la un drept fundamental. Pentru că autorul excepției nu a demonstrat incidența vreunui drept fundamental, Curtea nu poate efectua o analiză a calității prevederilor contestate prin prisma articolului 23 din Constituție (a se vedea DCC nr. 52 din 8 aprilie 2021, §§ 17- 18; DCC nr. 170 din 4 noiembrie 2021, § 29; DCC nr. 13 din 1 februarie 2022, § 21).

Prin urmare, pe baza celor menționate supra, Curtea constată că excepția de neconstituționalitate nu întrunește condițiile de admisibilitate și nu poate fi acceptată pentru examinare în fond. Din aceste motive, pe baza articolelor 135 alin. (1) literele a) și g), 140 alin. (2) din Constituție, 26 alin. (1) din Legea cu privire la Curtea Constituțională, 61 alin. (3) și 64 din Codul jurisdicției constituționale, Curtea Constituțională DECIDE: 1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a articolului 6 alin. (4) și alin. (5) din Legea insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2012, în redactarea de până la adoptarea Legii nr. 141 din 16 iulie 2020, ridicată de către dl Constantin Țurcan, reprezentant al debitorului S.R.L. „Magister Lux”, în dosarul nr. 2rci-339/2021, pendinte la Curtea de Apel Chișinău. 2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării și se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova. Președinte Domnica MANOLE Chișinău, 6 decembrie 2022 DCC nr. 168 Dosarul nr. 115g/2022 5