Hotărâre nr. 17 din 10.10.2023

La originea cauzei se află sesizarea depusă la Curtea Constituțională la 28 iulie 2022, în baza articolelor 135 alin. (1) lit. a) din Constituţie, 25 lit. d 1 ) din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi 38 alin. (1) lit. d 1 ) din Codul jurisdicției constituţionale, de Consiliul Superior al Magistraturii.

Autorul sesizării îi solicită Curții să verifice constituționalitatea claselor de salarizare și a coeficienților de salarizare atribuite următoarelor funcții din Tabelul 2 din Anexa nr. 3 la Legea privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar nr. 270 din 23 noiembrie 2018: - „șef secție în cadrul direcției”, „asistent judiciar”, „consultant principal” și „consultant superior” din compartimentul „[...] Secretariatul Curţii Constituţionale, Secretariatul Consiliului Superior al Magistraturii, Secretariatul Curţii Supreme de Justiţie”; - „șef al secretariatului”, „șef al direcției”, „șef al secției”, „șef al secției în cadrul direcției”, „asistent judiciar”, „șef al serviciului”, „contabil-șef”, „specialist principal”, „specialist superior”, „specialist” din compartimentul „Curțile de apel” și, - „șef al secretariatului”, „șef al direcției”, „șef al secției”, „șef al secției în cadrul direcției”, „asistent judiciar”, „șef al serviciului” și „contabil-șef” din compartimentul „Judecătorii”.

În procesul soluționării sesizărilor, Curtea Constituțională a solicitat opiniile Guvernului, Parlamentului și Președintelui Republicii Moldova.

La ședința publică a Curții a participat dl Radu Radu, reprezentant al Parlamentului, și dl Andrei Balan, reprezentant al Guvernului.

Prevederile relevante ale Anexei nr. 3, Tabelul 2 din Legea privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar nr. 270 din 23 noiembrie 2018 sunt următoarele: Codul funcției Denumirea funcției Clasa de salarizare Coeficientul de salarizare Secretariatul Parlamentului, Aparatul Președintelui Republicii Moldova, Cancelaria de Stat 1. Funcții publice de conducere de nivel superior A2004 Secretar general adjunct 123 12,82 2. Funcții publice de conducere A2020 Șef direcție generală 102 8,26 A2027 Șef direcție 99 7,76 A2040 Șef direcție în cadrul direcției generale 95 7,14 A2059 Șef secție 87 6,04 A2066 Șef secție în cadrul direcției 85 5,79 A2075 Șef serviciu 83 5,55 3. Funcții publice de execuție A2300 Consultant principal (din comisie parlamentară) 99 7,76 A2078 Contabil-șef 83 5,55 A2105 Consultant principal 77 4,90 A2138 Consultant superior 72 4,41 A2163 Consultant 65 3,81 A2101 Auditor intern principal 77 4,90 A2132 Auditor intern superior 72 4,41 A2164 Auditor intern 65 3,81 A2165 Specialist principal 65 3,81 A2191 Specialist superior 60 3,43 A2204 Specialist 55 3,09 [...] Aparatele centrale ale ministerelor 1. Funcții publice de conducere de nivel superior A2002 Secretar general al ministerului 125 13,37 2. Funcții publice de conducere A2023 Șef direcție generală 102 8,26 A2029 Șef direcție 99 7,76 A2042 Șef direcție în cadrul direcției generale 95 7,14 A2063 Șef secție 87 6,04 A2068 Șef secție în cadrul direcției 85 5,79 A2080 Șef serviciu 83 5,55 3. Funcții publice de execuție A2081 Contabil-șef 83 5,55 A2110 Consultant principal 75 4,70 A2143 Consultant superior 70 4,23 A2170 Consultant 65 3,81 A2103 Auditor intern principal 77 4,90 A2134 Auditor intern superior 72 4,41 A2171 Auditor intern 65 3,81 A2172 Specialist principal 65 3,81 A2193 Specialist superior 60 3,43 A2206 Specialist 55 3,09 [...] Aparatul Procuraturii Generale și procuraturilor specializate, Aparatul Consiliului Superior al Procurorilor, Secretariatul Curții Constituționale, Secretariatul Consiliului Superior al Magistraturii, Secretariatul Curții Supreme de Justiție 1. Funcții publice de conducere de nivel superior A2003 Șef al aparatului/șef al Secretariatului 125 13,37 A2006 Șef adjunct al aparatului/șef adjunct al Secretariatului 121 12,29 2. Funcții publice de conducere A2024 Inspector-șef din Inspecția Procurorilor 102 8,26 A2033 Șef direcție 99 7,76 A2064 Șef secție 87 6,04 A2069 Șef secție în cadrul direcției 85 5,79 A2083 Șef serviciu 83 5,55 3. Funcții publice de execuție A2050 Inspector din Inspecția Procurorilor 94 6,99 A2084 Contabil-șef 83 5,55 A2112 Asistent judiciar 75 4,70 A2113 Consultant al procurorului 75 4,70 A2231 Auditor intern principal 77 4,90 A2232 Auditor intern superior 72 4,41 A2233 Auditor intern 65 3,81 A2114 Consultant principal 75 4,70 A2148 Consultant superior 70 4,23 A2149 Grefier 70 4,23 A2175 Consultant 65 3,81 A2176 Specialist principal 65 3,81 A2194 Specialist superior 60 3,43 A2209 Specialist 55 3,09 Curțile de apel 1. Funcții publice de conducere A2055 Șef al secretariatului 90 6,43 A2070 Șef direcție 85 5,79 A2096 Șef secție 78 5,00 A2115 Șef secție în cadrul direcției 75 4,70 A2125 Șef serviciu 73 4,51 2. Funcții publice de execuție A2116 Asistent judiciar 75 4,70 A2126 Contabil-șef 73 4,51 A2177 Grefier 70 4,23 A2185 Specialist principal 61 3,51 A2210 Specialist superior 55 3,09 A2215 Specialist 52 2,90 Judecătorii 1. Funcții publice de conducere A2065 Șef al secretariatului 86 5,91 A2088 Șef direcție 81 5,33 A2127 Șef secție 73 4,51 A2150 Șef secție în cadrul direcției 70 4,23 A2158 Șef serviciu 68 4,06 2. Funcții publice de execuție A2151 Asistent judiciar 70 4,23 A2159 Contabil-șef 68 4,06 A2186 Grefier 65 3,81 A2198 Specialist principal 58 3.29 A2216 Specialist superior 52 2.90 A2224 Specialist 50 2,79 [...] Aparatul președintelui de raion și subdiviziunile subordonate consiliului raional 1. Funcții publice de conducere A2048 Secretar al consiliului raional 95 7,14 A2053 Șef direcție generală 92 6,70 A2057 Șef direcție 90 6,43 A2072 Șef direcție în cadrul direcției generale 85 5,79 A2100 Șef secție 78 5,00 A2122 Șef secție în cadrul direcției 75 4,70 A2129 Șef serviciu 73 4,51 2. Funcții publice de execuție A2130 Arhitect-șef 73 4,51 A2131 Contabil-șef 73 4,51 A2195 Auditor intern principal 59 3,36 A2203 Auditor intern superior 57 3,23 A2220 Auditor intern 52 2,90 A2201 Specialist principal 58 3.29 A2221 Specialist superior 52 2.90 A2227 Specialist 50 2,79 [...]. ÎN DREPT I. Argumentele autorului sesizării

Autorul sesizării consideră că legislatorul a stabilit un nivel mai mic de salarizare pentru funcționarii publici din cadrul puterii judecătorești, comparativ cu nivelul de salarizare a funcțiilor similare din cadrul puterii executive și legislative.

Astfel, autorul sesizării a comparat clasele de salarizare și coeficienții de salarizare a funcționarilor publici din cadrul Secretariatului Curții Supreme de Justiție și al Consiliului Superior al Magistraturii, pe de o parte, și funcțiile similare din cadrul Secretariatului Parlamentului, Aparatului Președintelui Republicii Moldova și Cancelariei de Stat, pe de altă parte. Acesta a ajuns la concluzia că cuantumul salariului în cazul primei categorii este mai mic decât în cazul celei de-a doua categorii.

De asemenea, autorul sesizării a comparat nivelul salarizării funcționarilor curților de apel cu funcțiile similare din aparatele centrale ale ministerelor și, respectiv, funcționarii judecătoriilor cu funcțiile similare din cadrul aparatului președintelui de raion și subdiviziunile subordonate consiliului raional și a ajuns la aceeași concluzie.

Autorul sesizării notează că salarizarea diferită a funcționarilor din instituțiile puterii executive și puterii legislative, în comparație cu funcționarii din cadrul puterii judecătorești, nu este justificată în mod obiectiv și rezonabil și, prin urmare, este discriminatorie. În același timp autorul sesizării a notat că diferența menționată afectează principiul separației puterilor în stat, deoarece prin stabilirea unui nivel mai mic de salarizare pentru funcționarii publici din cadrul puterii judecătorești, legislatorul a admis că puterile statului funcționează în baza unei ierarhii și că activitatea sistemului judecătoresc poate fi asigurată de funcționari publici mai puțin competenți.

Mai mult, autorul sesizării a menționat că prin Hotărârea nr. 24 din 10 septembrie 2013 Curtea a declarat neconstituționale prevederile similare din Legea privind sistemul de salarizare a funcționarilor publici nr. 48 din 22 martie 2012, care la acea dată reglementa sistemul de salarizare a funcționarilor publici. Astfel, Curtea a constatat că prevederile acelei legi stabileau grade de salarizare diferențiate pentru funcționarii publici din cadrul puterii judecătorești comparativ cu funcțiile similare din cadrul puterii legislative și executive, contrar articolelor 6 și 16 din Constituție.

Autorul notează că la adoptarea prevederilor contestate legislatorul nu a avut în vedere raționamentele din Hotărârea Curții Constituționale nr. 24 din 10 septembrie 2013. II. Argumentele autorităților cărora le-a fost solicitată și care și-au prezentat opinia

În opinia sa, Parlamentul a menționat că autorul sesizării nu a motivat incidența articolelor 1, 6 și 16 din Constituție. Parlamentul notează că sistemul de salarizare a funcțiilor publice a fost elaborat în baza principiului plății egale pentru munca egală. Acest sistem este relativ flexibil și permite avansarea în grade de salarizare, iar ierarhizarea funcțiilor a fost efectuată în baza unei analize ample a tuturor funcțiilor publice, care a avut în vedere efortul depus, condițiile de muncă, gradul de responsabilitate, experiența etc. Cu privire la criticile autorului sesizării, Parlamentul notează caracterul diferit al activităților realizate de funcționarii publici ai puterilor legislative, executive și judecătorești. Activitatea acestor funcționari este reglementată de legi diferite și, prin urmare, nu poate fi făcută o comparație din perspectiva salarizării. Parlamentul face trimitere la Hotărârea Curții Constituționale nr. 16 din 12 iunie 2007, în care Curtea a reținut că principiul egalității nu trebuie confundat cu principiul uniformității, ultimul implicând un tratament juridic egal pentru toate cazurile. De asemenea, legislatorul are o competență exclusivă de a stabili nivelul de salarizare a personalului autorităților publice. Salarizarea diferită se bazează pe specificul, importanța și pe complexitatea sarcinilor acestor funcții.

În opinia sa, Președintele Republicii Moldova a notat că funcțiile publice nu pot fi echivalate, deoarece fiecare are particularitățile și condițiile sale de activitate. La compararea funcțiilor publice și a gradelor de salarizare trebuie avut în vedere complexitatea competențelor solicitate, aportul intelectual necesar, gradul de angajare, responsabilitățile, precum și nivelul instituției în ierarhia autorităților statului. Deși Președintele Republicii admite că un nivel de salarizare mai scăzut al funcționarilor din sistemul judecătoresc în raport cu funcționarii din puterea legislativă și cea executivă poate crea un dezechilibru între puteri, se menționează că stabilirea nivelului de salarizare ține de competența legislatorului, care are în vedere condițiile economice și sociale ale statului.

În opinia sa, Guvernul a menționat că autorul sesizării nu a motivat contrarietatea prevederilor contestate cu principiile constituționale enunțate. De asemenea, Legea pentru aprobarea Clasificatorului unic al funcțiilor publice face o delimitare între funcțiile publice din cadrul puterilor legislative și executive, pe de o parte, și funcțiile publice din cadrul puterii judecătorești, pe de altă parte. Guvernul face trimitere la jurisprudența Curții Constituționale a României, în care s-a reținut că opțiunea legislatorului de a stabili un tratament juridic diferențiat sub aspectul salarizării între funcționarii publici din administrația publică centrală și cei din unitățile teritoriale este justificată având în vedere atribuțiile, competențele, sarcinile specifice, responsabilitățile și importanța activității desfășurate. Guvernul notează că atribuirea clasei și a coeficientului de salarizare a fost făcută în baza unei evaluări ample a funcțiilor publice, conform chestionarului privind descrierea postului. Prevederile constituționale privind independența justiției nu garantează în mod expres o obligație a existenței unui salariu într-o mărime determinată. Promovarea politicii salariale a personalului bugetar este de competența exclusivă a statului, care are în vedere nivelul resurselor bugetului. III. Aprecierea Curții A. Admisibilitatea

Prin Decizia sa din 13 septembrie 2022, Curtea a confirmat respectarea, în prezenta cauză, a condițiilor de admisibilitate a unei sesizări stabilite în jurisprudența sa constantă.

Curtea a reținut că, în conformitate cu articolele 25 lit. d 1 ) din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi 38 alin. (1) lit. d 1 ) din Codul jurisdicţiei constituţionale, Consiliul Superior al Magistraturii este abilitat cu prerogativa sesizării Curții Constituţionale.

În conformitate cu articolul 135 alin. (1) lit. a) din Constituție, controlul constituționalității legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Legea privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar nr. 270 din 23 noiembrie 2018, ține de competența Curții Constituționale.

Obiectul sesizării îl constituie clasele și coeficienții de salarizare atribuiți funcțiilor publice din cadrul puterii judecătorești, stabilite în Anexa nr. 3, Tabelul nr. 2 din Legea privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar nr. 270 din 23 noiembrie 2018, așa cum au fost menționate la § 1 de mai sus. Având în vedere că prevederile contestate se referă inclusiv la clasele și coeficienții de salarizare atribuiți funcțiilor publice din cadrul Secretariatului Curții Constituționale, Curtea consideră necesar să le examineze împreună (a se vedea HCC nr. 24 din 10 septembrie 2013, §§ 80-81). Dispozițiile contestate nu au făcut anterior obiect al controlului de constituționalitate.

Autorul sesizării consideră că dispozițiile contestate contravin articolelor 1 alin. (3) [ preeminența dreptului ], 6 [ separația și colaborarea puterilor ] și 16 [ egalitatea ] din Constituție.

Cu privire la incidenţa articolelor 1 alin. (3) și 16 din Constituţie, Curtea a reţinut, în jurisprudenţa sa, că acestea nu au o aplicabilitate de sine stătătoare. Pentru a fi aplicabile, autorul excepţiei de neconstituţionalitate trebuie să demonstreze, în mod argumentat, existenţa unor ingerințe în drepturi substanțiale garantate de Constituţie (a se vedea DCC nr. 105 din 1 iulie 2021, § 31).

Cu privire la incidența articolului 6 din Constituție, Curtea a constatat că prin dispozițiile contestate legislatorul a stabilit un nivel mai mic de salarizare pentru funcționarii publici din cadrul puterii judecătorești, în comparație cu nivelul de salarizare a funcțiilor similare din cadrul puterii executive și celei legislative. Pe de altă parte, în Hotărârea Curții Constituționale nr. 24 din 10 septembrie 2013, Curtea a reţinut că funcționarii publici din cadrul legislativului, organelor executive şi judecătoreşti contribuie la exercitarea puterii de stat de care aparțin. Acordarea de avantaje materiale funcţionarilor publici din cadrul autorităţilor unei puteri în detrimentul alteia poate submina puterea în discuție, plasând-o pe un plan secund pentru persoanele care vor să se angajeze într-o funcție publică (a se vedea §§ 83 și 84 din Hotărârea citată). Având în vedere raționamentele din Hotărârea Curții Constituționale nr. 24 din 10 septembrie 2013, Curtea a considerat că articolul 6 din Constituție este incident în prezenta cauză. B. Fondul cauzei

Curtea constată că anterior a examinat chestiunea referitoare la salarizarea diferențiată a funcționarilor publici care activează în cadrul puterii legislative și celei executive, comparativ cu funcționarii din cadrul puterii judecătorești.

Astfel, în anul 2013, Curtea a fost sesizată de Curtea Supremă de Justiție să verifice constituționalitatea unor prevederi din Legea privind sistemul de salarizare a funcționarilor publici nr. 48 din 22 martie 2012, care la acel moment stabilea condiții de salarizare mai avantajoase pentru funcționarii publici din cadrul puterilor legislative și executive, comparativ cu funcționarii publici din cadrul puterii judecătorești. În opinia Curții Supreme de Justiție, salarizarea diferențiată a funcționarilor din cadrul puterii judecătorești afecta principiul separației puterilor în stat.

După ce a comparat gradele de salarizare a acestor funcționari, locul autorităților în ierarhia organelor de stat și criteriile de angajare în funcție, Curtea a ajuns la concluzia că funcționarii din cadrul puterii judecătorești sunt dezavantajați sub aspectul salarizării în raport cu funcționarii legislativului și executivului și că acest fapt creează un dezechilibru între cele trei puteri.

Pentru a ajunge la această concluzie, Curtea a reținut că independența puterii judecătoreşti nu poate fi asigurată fără o independență instituțională şi structurală și că înfăptuirea actului de justiţie se realizează cu implicarea mai multor componente ajutătoare, subsecvente judecătorilor care reprezintă nemijlocit această putere. Curtea a notat că asigurarea unui echilibru între puterile statului se reflectă şi în gradul de proporţionalitate al asigurării materiale a personalului administrativ (a se vedea HCC nr. 24 din 10 septembrie 2013, §§ 50-52).

Pentru garantarea unei puteri judecătoreşti echivalente după statut cu celelalte două ramuri ale puterii de stat, este necesară menținerea unui tratament echivalent şi pentru componentele ajutătoare ale acestei puteri, inclusiv crearea condițiilor necesare pentru asigurarea cu personal calificat şi competitiv. De asemenea, calitatea actului justiției, ca act emanat de la puterea judecătorească, este direct proporțională cu nivelul independenţei puterii judecătoreşti şi cu sprijinul acordat acesteia atât de puterea legislativă, cât şi de puterea executivă ( ibidem , §§ 63-65).

Mai mult, Curtea a reținut că calitatea şi finalitatea actului de justiţie sunt direct proporționale nu doar cu competențele profesionale ale judecătorului, dar şi cu competențele personalului care îl ajută să-şi desfășoare activitatea. Din aceste considerente, se impune o investiţie şi o stimulare proporțională pentru activitatea desfăşurată de către personalul instanţelor judecătoreşti reieşind şi din responsabilităţile atribuite prin lege acestora. Funcționarii publici din cadrul legislativului, organelor executive şi judecătoreşti contribuie la exercitarea puterii de stat respective, reprezentând o forţă ce nu poate fi neglijată la aprecierea echilibrului puterilor statului. Curtea a menționat că acordarea de avantaje materiale funcţionarilor publici din cadrul autorităţilor unei puteri în detrimentul alteia poate submina respectiva putere, făcând-o mai puţin atractivă pentru cadrele calificate ( ibidem , §§ 70, 83 și 84).

Ulterior, Parlamentul a modificat prevederile referitoare la salarizarea funcționarilor publici din cadrul puterii judecătorești, care însă au fost declarate neconstituționale prin Hotărârea nr. 25 din 6 noiembrie 2014, de vreme ce unele modificări păstrau diferențe de salarizare. Curtea a notat că Parlamentul a consacrat soluţii similare celor reglementate prin legea anterioară, lege declarată neconstituţională, păstrând discrepanțe între nivelele de salarizare a unor funcţionari din cadrul sistemului judecătoresc în raport cu unii funcţionari din cadrul legislativului şi al executivului, ignorând astfel considerentele şi dispozitivul Hotărârii nr. 24 din 10 septembrie 2013. Curtea a reținut că până la adoptarea unei legi noi de către Parlament, funcționarii publici din cadrul puterii judecătorești vor fi remunerați în mod echivalent funcţiilor din cadrul puterii legislative şi executive (a se vedea HCC nr. 25 din 6 noiembrie 2014, § 51 și punctul 6 din dispozitiv).

La 23 noiembrie 2018, Parlamentul a adoptat Legea nr. 270 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar. În această cauză, autorul sesizării notează că noua lege cu privire la salarizarea funcționarilor publici nu are în vedere raționamentele din Hotărârile Curții Constituționale nr. 24 din 10 septembrie 2013 și nr. 25 din 6 noiembrie 2014.

Comparând clasele de salarizare a funcționarilor publici din cadrul puterilor legislative și executive în raport cu funcționarii publici din cadrul puterii judecătorești (a se vedea HCC nr. 24 din 10 septembrie 2013, § 62), Curtea constată că ultimii sunt dezavantajați sub aspectul salarizării: Secretariatul Parlamentului, Aparatul Președintelui Republicii Moldova, Cancelaria de Stat Clasa de salarizare/coeficientul de salarizare Consiliul Superior al Magistraturii Clasa de salarizare/coeficientul de salarizare Diferența între clasele de salarizare Consultant principal 77/4.90 Consultant principal 75/4.70 2 Consultant superior 72/4.41 Consultant superior 70/ 4,23 2 Secretariatul Parlamentului, Aparatul Președintelui Republicii Moldova, Cancelaria de Stat Clasa de salarizare/coeficientul de salarizare Curtea Supremă de Justiție Clasa de salarizare/coeficientul de salarizare Diferența între clasele de salarizare Şef de secţie în cadrul direcţiei 85/5.79 Asistent judiciar 75/4.70 10 Aparatele centrale ale ministerelor Clasa de salarizare/coeficientul de salarizare Curţile de apel Clasa de salarizare/coeficientul de salarizare Diferența între clasele de salarizare Șef al direcției generale 102/8.26 Șef al secretariatului 90/6.43 12 Șef al direcției în cadrul direcției generale 95/7.14 Șef al direcției 85/5.79 10 Șef al secției 87/6.04 Șef al secției 78/5.00 9 Șef al secției în cadrul direcției 85/5.79 Șef al secției în cadrul direcției/Asistent judiciar 75/4.70 10 Șef al serviciului 83/5.55 Șef al serviciului/Contabil-șef 73/4.51 10 Specialist principal 65/3.81 Specialist principal 61/3.51 4 Specialist superior 60/3.43 Specialist superior 55/3.09 5 Specialist 55/3.09 Specialist 52/2.90 3 Aparatul preşedintelui de raion şi subdiviziunile subordonate consiliului raional Clasa de salarizare/coeficientul de salarizare Judecătoriile Clasa de salarizare/coeficientul de salarizare Diferența între clasele de salarizare Secretar al consiliului raional 95/7.14 Șef al secretariatului 86/5.91 9 Şef al direcției în cadrul direcției generale 85/5.79 Șef al direcției 81/5.33 4 Șef al secției 78/5.00 Șef al secției 73/4.51 5 Șef al secției în cadrul direcției 75/4.70 Șef al secției în cadrul direcției/Asistent judiciar 70/4.23 5 Șef al serviciului 73/4.51 Șef al serviciului/Contabil-șef 68/4.06 5

Aceeași situație este valabilă și în cazul nivelului de salarizare a funcționarilor publici din cadrul Secretariatului Curții Constituționale, în comparație cu funcționarii publici din cadrul puterii legislative sau celei executive (a se vedea HCC nr. 24 din 10 septembrie 2013, §§ 80-81): Alte funcţii de demnitate publică la nivel central Clasa de salarizare/coeficientul de salarizare Secretariatul Curţii Constituţionale Clasa de salarizare/coeficientul de salarizare Diferența între clasele de salarizare Secretar general al Parlamentului/al Aparatului Preşedintelui Republicii Moldova/al Guvernului 127/13.94 Secretar general 125/13.37 2 Secretariatul Parlamentului, Aparatul Preşedintelui Republicii Moldova, Cancelaria de Stat Clasa de salarizare/coeficientul de salarizare Secretariatul Curţii Constituţionale Clasa de salarizare/coeficientul de salarizare Diferența între clasele de salarizare Secretar general adjunct 123/12.82 Șef adjunct al Secretariatului 121/12.29 2 Șef de direcție generală 102/8.26 Șef de direcție 99/7.76 3 Consultant principal (din comisie parlamentară) 99/7.76 Asistent judiciar 85/5.79 14 Consultant principal 77/4.90 Consultant principal 75/4.70 2 Consultant superior 72/4.41 Consultant superior 70/4.23 2

Astfel, chiar dacă atribuțiile de bază ale ambelor categorii sunt într-o măsură similare, Curtea constată că nivelul de salarizare în cazul funcțiilor publice din cadrul Secretariatului Curții Constituționale este inferior celui pentru funcțiile publice din cadrul puterilor legislative și executive. De exemplu, chiar dacă atribuțiile de bază ale asistenților judiciari din cadrul Secretariatului Curții Constituționale sunt într-o măsură similare celor ale consultanților principali din comisiile parlamentare din Secretariatul Parlamentului – prima categorie întocmește proiecte de acte de jurisdicție constituțională cu privire la verificarea constituționalității actelor legislative, iar cea de-a doua categorie întocmește proiecte de acte legislative –, Curtea constată că clasa de salarizare în cazul asistenților judiciari din cadrul Secretariatului Curții Constituționale este 85, iar în cazul consultanților principali din comisiile parlamentare din Secretariatul Parlamentului este 99 (a se compara atribuțiile funcțiilor C01 și C26 din Anexa la Legea nr. 155 din 21 iulie 2011, precum și Tabelul nr. 2 din Anexa nr. 3 la Legea nr. 270 din 23 noiembrie 2018).

De asemenea, Curtea reamintește că în Hotărârea sa nr. 24 din 10 septembrie 2013 a notat despre necesitatea salarizării corespunzătoare a funcției de grefier, având în vedere rolul acestei funcții în domeniul organizării și desfășurării eficiente a proceselor de judecată (a se vedea §§ 71-72).

Curtea reține că prin reintroducerea în noua lege cu privire la salarizarea funcționarilor publici a unui model de salarizare care dezavantajează personalul puterii judiciare și cel al Secretariatului Curții Constituționale în raport cu personalul puterilor legislative și executive, legislatorul nu a luat în considerare raționamentele Curții din Hotărârile nr. 24 din 10 septembrie 2013 și nr. 25 din 6 noiembrie 2014. Curtea notează că dispozițiile contestate creează un dezechilibru între puterile menționate.

Curtea reamintește că, potrivit articolului 140 din Constituţie, legile şi alte acte normative sau unele părţi ale acestora devin nule din momentul adoptării hotărârii Curţii Constituţionale care le vizează. Hotărârile Curţii Constituţionale sunt definitive şi nu pot fi atacate. De asemenea, respectarea hotărârilor Curţii Constituţionale este o condiţie necesară şi esenţială pentru buna funcţionare a autorităţilor publice ale statului şi pentru afirmarea statului de drept. Decizia de constatare a neconstituţionalităţii face parte din ordinea juridică normativă, prin efectul acesteia prevederea neconstituţională încetându-şi existenţa pentru viitor. Parlamentul sau Guvernul, după caz, au obligaţia de a abroga sau de a modifica respectivele acte normative, punându-le astfel de acord cu Constituţia. Intervenţia Parlamentului sau a Guvernului, în interiorul termenului prevăzut de articolul 28 1 din Legea cu privire la Curtea Constituţională, în sensul celor stabilite prin hotărârea Curţii Constituţionale, reprezintă o expresie a caracterului definitiv şi general obligatoriu al deciziilor instanţei de contencios constituţional (a se vedea HCC nr. 25 din 6 noiembrie 2014, § 63).

Prin urmare, Curtea reține că clasele și coeficienții de salarizare atribuiți funcțiilor publice analizate din cadrul puterii judecătorești și al Secretariatului Curții Constituționale contravin articolelor 6 și 140 din Constituție.

Totodată, în vederea evitării unui vid legislativ, Curtea consideră necesar să stabilească o soluție provizorie. Așadar, până la modificarea Legii de către Parlament, pentru funcțiile publice din cadrul puterii judecătorești se aplică clasele și coeficienții de salarizare din Anexa nr. 3, Tabelul nr. 2 din Legea nr. 270/2018 echivalente funcțiilor din cadrul puterii legislative şi executive, așa cum au fost menționate la § 31 din prezenta Hotărâre. De asemenea, pentru funcțiile publice din cadrul Secretariatului Curții Constituționale se aplică clasele și coeficienții de salarizare din Anexa nr. 3, Tabelul nr. 2 din Legea nr. 270/2018 echivalente funcțiilor din cadrul puterii legislative şi executive, așa cum au fost menționate la § 32 din prezenta Hotărâre. Din aceste motive, în baza articolelor 135 alin. (1) literele a) și 140 din Constituție, 26 din Legea cu privire la Curtea Constituțională, 6, 61, 62 lit. a) și 68 din Codul jurisdicției constituționale, Curtea Constituțională HOTĂRĂŞTE : 1. Se admite sesizarea depusă de Consiliul Superior al Magistraturii. 2. Se declară neconstituționale clasele și coeficienții de salarizare stabilite în Anexa nr. 3, Tabelul nr. 2 din Legea privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar nr. 270 din 23 noiembrie 2018 pentru următoarele funcții: - „Asistent judiciar”, „Consultant principal” și „Consultant superior” din compartimentul „[…], Secretariatul Consiliului Superior al Magistraturii, Secretariatul Curţii Supreme de Justiţie”; - „Secretar General”, „Șef adjunct al Secretariatului”, „Șef de direcție”, „Asistent judiciar”, „Consultant principal”, „Consultant superior” din compartimentul „Secretariatul Curţii Constituţionale”; - „Șef al secretariatului”, „Șef al direcției”, „Șef al secției”, „Șef al secției în cadrul direcției”, „Asistent judiciar”, „Șef al serviciului”, „Contabil-șef”, „Specialist principal”, „Specialist superior”, „Specialist” din compartimentul „Curțile de apel” și, - „Șef al secretariatului”, „Șef al direcției”, „Șef al secției”, „Șef al secției în cadrul direcției”, „Asistent judiciar”, „Șef al serviciului” și „Contabil-șef” din compartimentul „Judecătorii”. 3. Până la modificarea legii de către Parlament, pentru funcțiile publice din cadrul puterii judecătorești se aplică clasele și coeficienții de salarizare din Anexa nr. 3, Tabelul nr. 2 din Legea nr. 270 din 23 noiembrie 2018 echivalente funcțiilor publice din cadrul puterii legislative şi executive, așa cum au fost menționate la § 31 din prezenta Hotărâre. Pentru funcțiile publice din cadrul Secretariatului Curții Constituționale se aplică clasele și coeficienții de salarizare din Anexa nr. 3, Tabelul nr. 2 din Legea nr. 270/2018 echivalente funcțiilor din cadrul puterii legislative şi executive, așa cum au fost menționate la § 32 din prezenta Hotărâre. 4. Prezenta hotărâre este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării și se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova. Președinte Nicolae ROȘCA Chișinău, 10 octombrie 2023 HCC nr. 17 Dosarul nr. 127a/2022