Decizia nr. 6373/2025 — ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal — revizuire împotriva sentinței nr. 178/2022 a Curții de Apel Iași

Cadrul procesual Prin cererea înregistrată la Curtea de Apel Iași, secția contencios administrativ și fiscal, reclamanta S.C. A. S.R.L. a chemat în judecată pârâtele Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Iași și Ministerul Finanțelor, solicitând anularea Deciziei nr. 32/P din 08.09,2021, prin care Ministerul Finanțelor - Serviciul de soluționare a plângerilor prealabile și a contestațiilor a respins plângerea prealabilă formulată de reclamantă împotriva Dispoziție obligatorii nr. ISRAIF — 2291/23.06.2021 și Raportului de inspecție economico financiară nr. ISRAIF - 2290/23.06.2021 emise de DGRFP Iași, precum și anularea dispoziției obligatorii și a raportului de inspecție economico financiară anterior menționate.

Hotărârea instanței de fond Prin sentința nr. 178 din 19 decembrie 2022, Curtea de Apel Iași a respins cererea de repunere pe rol, a respins cererea de suspendare a cauzei până la soluționarea definitivă a dosarului penal nr. x/2021 aflat în lucru pe rolul Parchetului de pe lângă Judecătoria Iași înregistrat ca urmare a sesizării nr. ISR_AIF 2319/24.06.2021 și a procesului-verbal nr. ISR _AIF 2289/23.06.2021 întocmite de către DGFRFP Iași, a admis cererea reclamantei S.C. A. S.R.L. de sesizare a Curții Constituționale. A respins cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta S.C. A. S.R.L., în contradictoriu cu pârâtele Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Iași și Ministerul Finanțelor, ca neîntemeiată și s respins cererea reclamantei S.C. A. S.R.L. de suspendare a Dispoziției obligatorii nr. ISR_AIF 2291/23.06.2021 formulată în temeiul art. 15 din Legea nr. 554/2004 ca neîntemeiată.

Cererea de recurs Împotriva sentinței nr. 178 din 19 decembrie 2022 pronunțate de Curtea de Apel Iași, secția contencios administrativ și fiscal reclamantă A. S.R.L. a declarat recurs, considerând-o nelegală, invocând dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 4, 6 și 8 C. proc. civ., context în care solicită admiterea recursului, casarea sentinței primei instanțe și, în urma rejudecării cauzei, admiterea cererii de suspendare a executării actelor administrativ financiare contestate până la soluționarea definitivă a fondului cauzei.

Hotărârea instanței de recurs a cărei revizuire se solicită Prin decizia nr. 506 din 31 ianuarie 2024 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal în dosarul nr. x/2022, a fost respins recursul declarat de recurenta-reclamantă A. S.R.L. împotriva sentinței nr. 178 din 19 decembrie 2022 pronunțate de Curtea de Apel Iași, secția contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Cererea de revizuire Împotriva deciziei nr. 506 din 31 ianuarie 2024 pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal în dosarul nr. x/2022, a formulat cerere de revizuire revizuenta A. S.R.L., întemeiată pe art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ. II. Cu privire la cererea de revizuire II.1. Argumentele de fapt și de drept relevante Examinând cu prioritate excepția tardivității cererii de revizuire deduse judecății în prezenta cauză, conform dispozițiilor art. 248 din C. proc. civ., Înalta Curte constată că aceasta este întemeiată, cererea de revizuire fiind tardiv formulată, raportat la considerentele ce urmează: Revizuirea a fost întemeiată pe dispozițiilor art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., potrivit cărora: "(1) Revizuirea unei hotărâri pronunțate asupra fondului sau care evocă fondul poate fi cerută dacă: (...) 8. există hotărâri definitive potrivnice, date de instanțe de același grad sau de grade diferite, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri." Termenul în care cererea de revizuire circumscrisă acestui temei de drept putea fi formulată este cel prevăzut de dispozițiile art. 511 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., conform cărora: "(1) Termenul de revizuire este de o lună și se va socoti: (...) 8. în cazul prevăzut la art. 509 alin. (1) pct. 8, de la data rămânerii definitive a ultimei hotărâri." În cauză, Înalta Curte constată că, întrucât hotărârea supusă revizuirii a rămas definitivă la data pronunțării acesteia, respectiv la data de 31 ianuarie 2024, în raport cu modul de calcul al termenelor de procedură socotite pe luni, prevăzut de art. 181 alin. (1) pct. 3 din C. proc. civ., termenul de exercitare a revizuirii s-a împlinit la 29 februarie 2024. Or, în speță, revizuenta A. S.R.L. a înregistrat cererea de revizuire pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție la 28 mai 2025, cu nerespectarea termenului prevăzut în mod imperativ de art. 511 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ. Având în vedere aceste aspecte, se constată că cererea de revizuire de față a fost formulată cu depășirea termenului de o lună de la data rămânerii definitive a ultimei hotărâri, prevăzut de art. 511 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ. De asemenea, se reține că la dosar nu a fost formulată o cerere de repunere în termen de către revizuentă, potrivit dispozițiilor art. 186 alin. (1) din C. proc. civ., și nici nu s-a contestat sau justificat în vreun fel depunerea tardivă a cererii de revizuire. II.2. Temeiul legal al soluției adoptate Prin urmare, pentru considerentele anterior relevate și în temeiul dispozițiilor art. 509 cu referire la art. 513 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge cererea de revizuire formulată de revizuenta A. S.R.L. împotriva deciziei nr. 506 din 31 ianuarie 2024 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, pronunțată în dosarul nr. x/2022, ca tardivă.