- Instanța
- Înalta Curte de Casație și Justiție (România) · Secția de contencios administrativ și fiscal
- Data
- 6 noiembrie 2025
Decizia nr. 5328/2025 — ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal — recurs împotriva sentinței nr. 21/2025 a Curții de Apel Pitești
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Circumstanțele cauzei Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Pitești, reclamanta A. a chemat în judecată pe pârâții Guvernul României, Ministerul Sănătății și Casa Națională de Asigurări de Sănătate, solicitând să se dispună obligarea acestora la includerea în Lista cuprinzând denumirile comune internaționale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asigurații, cu sau fără contribuție personală, pe bază de prescripție medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 720/2008, în regim de compensare 100%, a medicamentului Nivolumab (denumire comercială Opdivo) în asociere cu Ipilimumab - pentru indicația terapeutică cancer colorectal metastazat cu deficiență de reparare a nepotrivirii ADN-ului sau cu instabilitate microsatelitară de grad înalt, după chimioterapie anterioară pe bază de asocieri de fluoropirimidine, la adulți.
Hotărârea instanței de fond Prin sentința nr. 21 din 31 ianuarie 2025 Curtea de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a respins excepțiile invocate de pârâți prin întâmpinările formulate, precum și cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta A. în contradictoriu cu pârâții Guvernul României, Ministerul Sănătății și Casa Națională de Asigurări de Sănătate, ca neîntemeiată.
Recursul exercitat în cauză Împotriva sentinței a declarat recurs recurenta-reclamantă A., criticând-o pentru nelegalitate și, în temeiul dispozițiilor art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., a solicitat casarea hotărârii, rejudecarea acțiunii și admiterea acesteia astfel cum a fost formulată.
Apărările formulate de intimați Intimatul-pârât Guvernul României a depus întâmpinare, în cuprinsul căreia a invocat excepția nulității recursului atât pentru netimbrare cât și pentru nemotivare. Intimatul-pârât Ministerul Sănătății a depus, la rândul său, întâmpinare, invocând excepția nulității recursului, dar și excepția lipsei de interes, față de includerea în listă a combinației de medicamente solicitată, conform ordinului C.N.A.S. nr. 6328/30.12.2024.
Considerentele Înaltei Curți asupra recursului Examinând excepția nulității recursului pentru netimbrare invocată de intimatul-pârât Guvernul României, asupra căreia trebuie să se pronunțe cu prioritate, astfel cum impun dispozițiile art. 248 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte constată următoarele: Potrivit dispozițiilor art. 24 din O.U.G. nr. 80/2013, "(1) Recursul împotriva hotărârilor judecătorești se taxează cu 100 RON dacă se invocă unul sau mai multe dintre motivele prevăzute la art. 488 alin. (1) pct. 1-7 din C. proc. civ.. (2) În cazul în care se invocă încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material, pentru cereri și acțiuni evaluabile în bani, recursul se taxează cu 50% din taxa datorată la suma contestată, dar nu mai puțin de 100 RON; în aceeași ipoteză, pentru cererile neevaluabile în bani, cererea de recurs se taxează cu 100 RON.", iar dispozițiile art. 33 alin. (1) din același act normativ statuează în mod expres că "taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat, cu excepțiile prevăzute de lege". În acest sens sunt și dispozițiile art. 148 alin. (6) C. proc. civ., conform cărora: "Cererile adresate instanțelor judecătorești se timbrează, dacă legea nu prevede altfel", precum și dispozițiile art. 197 din același cod care prevăd în mod expres că "în cazul în care cererea este supusă timbrării, dovada achitării taxelor datorate se atașează cererii. Netimbrarea sau timbrarea insuficientă atrage anularea cererii de chemare în judecată, în condițiile legii." Din analiza textelor de lege sus citate, rezultă obligația recurentei de a depune la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 100 RON, astfel încât prin rezoluția din 11.04.2025 s-a dispus comunicarea către aceasta a obligației de a achita taxa judiciară de timbru aferentă căii de atac promovate. De asemenea, conform art. 39 din O.U.G. nr. 80/2013, împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru, partea obligată poate formula cerere de reexaminare, la aceeași instanță, în termen de 3 zile de la data comunicării taxei datorate, însă acest mijloc procesual reglementat de norma specială menționată nu a fost folosit în prezenta cauză. Înalta Curte constată că până la termenul de judecată acordat, deși a fost legal citată cu mențiunea de a achita taxa judiciară de timbru aferentă recursului promovat, astfel cum rezultă din dovada/procesul-verbal de înmânare a actului de procedură de la fila x, recurenta nu a respectat cerința impusă de dispozițiile art. 24 din O.U.G. nr. 80/2013, ceea ce impune aplicarea sancțiunii anulării căii de atac. Pentru considerentele expuse și temeiurile de drept anterior indicate, Înalta Curte va admite excepția netimbrării recursului și va anula ca netimbrat recursul formulat în cauză.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE Admite excepția netimbrării recursului. Anulează recursul declarat de recurenta-reclamantă A. împotriva sentinței nr. 21 din 31 ianuarie 2025 a Curții de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, ca netimbrat. Definitivă. Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței, astăzi, 6 noiembrie 2025.