Decizia nr. 5184/2025 — ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal — recurs împotriva sentinței nr. 104/2025 a Curții de Apel Cluj

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Obiectul cererii de chemare în judecată Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 3 decembrie 2024, pe rolul Curții de Apel Cluj - secția a III-a contencios administrativ și fiscal, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâții Guvernul României, Ministerul Sănătății, Casa Națională de Asigurări de Sănătate și Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale, a solicitat: (i) în principal, obligarea pârâților la includerea în lista cuprinzând denumirile comune internaționale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asigurații, cu sau fără contribuție personală, pe bază de prescripție medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, aprobată prin H.G.

nr. 720/2008, în regim de compensare 100%, a combinației de medicamente Olaparib (denumire comercială Lynparza) și Trametinib (denumire comercială Mekinist) pentru indicația terapeutică adenocarcinom de colon. (ii) în subsidiar, obligarea pârâtului Ministerul Sănătății la adoptarea ordinului privind constituirea comisiei pentru aprobarea decontării medicamentelor pentru indicațiile terapeutice neincluse în rezumatul caracteristicilor produsului, publicat în transparență decizională pe site-ul www.x.ro. la data de 04.09.2018.

2. Hotărârea instanței de fond Prin sentința civilă nr. 104 din 6 martie 2025, Curtea de Apel Cluj - secția a III-a contencios administrativ și fiscal a dispus următoarele: (i) a respins, ca neîntemeiată, excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului, invocată de pârâții Ministerul Sănătății și Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România; (ii) a respins, ca neîntemeiată, excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Ministerul Sănătății; (iii) a respins, ca neîntemeiate, excepțiile prematurității și inadmisibilității invocate de pârâtul Guvernul României; (iv) a respins acțiunea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâții Guvernul României, Ministerul Sănătății, Casa Națională de Asigurări de Sănătate și Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale, ca nefondată.

3. Calea de atac exercitată în cauză Împotriva sentinței civile nr. 104 din 6 martie 2025, pronunțată de Curtea de Apel Cluj - secția a III-a contencios administrativ și fiscal, reclamantul A. a declarat recurs, întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., solicitând casarea sentinței atacate și, în rejudecare, admiterea acțiunii. 4. Apărările formulate în cauză Intimații-pârâți Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale și Guvernul României au depus întâmpinări prin care au solicitat respingerea recursului, ca nefondat, intimatul-pârât Guvernul României invocând și excepția nulității recursului pentru nemotivare. II. Soluția instanței de recurs Analizând, în raport de dispozițiile art. 248 alin. (1) din C. proc.

civ., excepția nulității recursului pentru nemotivare, Înalta Curte constată că aceasta este întemeiată, pentru următoarele considerente: Potrivit art. 486 din C. proc. civ. "(1) Cererea de recurs va cuprinde următoarele mențiuni: ... d) motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor sau, după caz, mențiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat … (3) Mențiunile prevăzute la alin. (1) lit. a) și c) - e), ..., sunt prevăzute sub sancțiunea nulității". Art. 487 alin. (1) din C. proc. civ. prevede că "Recursul se va motiva prin însăși cererea de recurs, ...". Conform art. 489 alin. (1) din C. proc. civ.

"Recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, ...", iar potrivit art. 489 alin. (2) din același Cod "Aceeași sancțiune intervine în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488". Examinând recursul declarat în cauză prin raportare la aceste dispoziții legale, Înalta Curte constată că cererea de recurs nu cuprinde critici care să poată fi încadrate în motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) din C. proc. civ., în raport cu soluția pronunțată de prima instanță. În motivarea căii de atac, recurentul-reclamant se limitează la a relua parte din conținutul cererii de chemare în judecată (respectiv paginile 8-13 ale acțiunii), fără nicio referire concretă la considerentele sentinței recurate și fără a indica punctual și a motiva cu privire la normele de drept material pretins greșit interpretate și aplicate de prima instanță (raportat la cazul de casare pe care s-a întemeiat recursul).

Înalta Curte reține că legiuitorul a înțeles să încadreze recursul în rândul căilor extraordinare de atac, obiectul său fiind acela al verificării aspectelor de nelegalitate indicate în mod expres și limitativ de dispozițiile art. 488 din C. proc. civ. Recursul nu reprezintă o cale devolutivă de atac, instanța de recurs fiind învestită cu analiza conformității hotărârii recurate în raport de dispozițiile legale incidente, ceea ce presupune obligația titularului căii de atac de a expune motivele de nelegalitate pe care se fundamentează calea de atac, iar aceste motive trebuie să se raporteze efectiv la considerentele și soluția din sentința recurată.

Or, în speță, recurentul-reclamant a invocat, generic și nemotivat, pretinsa interpretare și/sau aplicare greșită a normelor de drept material incidente cauzei, reluând motivele de fapt și de drept din cererea introductivă, omițând în totalitate considerentele pe care instanța de fond și-a întemeiat soluția de respingere a acțiunii, împrejurare care nu este suficientă pentru a se considera îndeplinită cerința motivării recursului. Deoarece recurentul-reclamant nu s-a conformat exigențelor cerute de lege și nu a formulat critici efective cu privire la sentința recurată, Înalta Curte va aplica sancțiunea nulității recursului în conformitate cu dispozițiile art. 489 alin. (2) din C. proc. civ. În consecință, în temeiul dispozițiilor art. 486 alin. (1) lit. d) și art. 489 alin. (2) din C. proc.

civ., Înalta Curte va admite excepția nulității recursului pentru nemotivare, invocată de intimatul-pârât Guvernul României, și va constata nul recursul declarat de recurentul-reclamant A..

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE Admite excepția nulității recursului pentru nemotivare. Constată nul recursul declarat de recurentul-reclamant A. împotriva sentinței civile nr. 104 din 6 martie 2025, pronunțată de Curtea de Apel Cluj - secția a III-a contencios administrativ și fiscal. Definitivă. Pronunțată astăzi, 5 noiembrie 2025, prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței.