Decizia nr. 4760/2025 — ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal — recurs împotriva sentinței nr. 354/2024 a Curții de Apel Galați

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Cadrul procesual Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Galați la data de 11.07.2024 sub nr. x/2024 reclamanta A. în contradictoriu cu pârâții Guvernul României, Ministerul Sănătății, Casa Națională de Asigurări de Sănătate și Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România a solicitat: in principal, obligarea pârâților la includerea în Lista cuprinzând denumirile comune internaționale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asigurații, cu sau fără contribuție personală, pe bază de prescripție medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 720/2008, în regim de compensare 100%, a medicamentului BEVACIZUMAB (denumire comercială AVASTIN) pentru indicația terapeutică GLIOBLASTOM.

2. Soluția instanței de fond Prin sentința civilă nr. 354/F/2024 din data de 09 decembrie 2024, Curtea de Apel Galați, secția contencios administrativ și fiscal a dispus următoarele: Respinge ca neîntemeiată excepția inadmisibilității cererii, invocată de pârâți. Respinge ca neîntemeiată excepția lipsei calității procesuale active, invocată de pârâta Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România. Respinge ca neîntemeiată excepția lipsei calității procesuale pasive, invocată de pârâți. Respinge ca neîntemeiată excepția lipsei de interes, invocată de pârâta Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România. Respinge ca neîntemeiată cererea formulată de reclamanta A.. 3. Cererea de recurs Împotriva hotărârii pronunțate de instanța de fond a formulat recurs reclamanta A., întemeiat pe motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 din C. proc.

civ., prin care a solicitat admiterea recursului, casarea sentinței recurate și, în principal, trimiterea cauzei spre rejudecare la prima instanță investită iar, în subsidiar, reținerea cauzei spre rejudecare și admiterea cererii de chemare în judecată. În motivarea recursului, a arătat că hotărârea recurată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază, fiind incident motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ. În ce privește incidența motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. recurenta arată că sentința recurată este dată cu încălcarea drepturilor ocrotite prin art. 22, 34 din Constituția României, art. 61 din C. civ. și art. 2 teza I din CEDO.

4. Apărările intimatei Intimații-pârâți au formulat întâmpinare, solicitând respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței instanței de fond ca fiind temeinică și legală. II. Soluția instanței de recurs Examinând motivul de recurs de ordine publică întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., invocat prin prisma lipsei capacității procesuale de folosință a reclamantei, Înalta Curte constată următoarele: Excepția lipsei capacității procesuale de folosință este o excepție de fond (vizează încălcarea unei condiții de exercițiu a acțiunii civile), absolută (se încalcă norme de ordine publică) și peremptorie (admiterea sa conduce la împiedicarea soluționării fondului cererii), care poate fi ridicată de oricare dintre părți, de procuror sau de instanță din oficiu, în tot cursul procesului, potrivit dispozițiilor art. 56 alin. (3) teza I C. proc.

civ. Conform art. 56 alin. (1) C. proc. civ., poate fi parte în judecată orice persoană care are folosința drepturilor civile, iar potrivit alin. (3) al aceluiași articol, lipsa capacității procesuale de folosință poate fi invocată în orice stare a procesului, actele de procedură îndeplinite de cel care nu are capacitate de folosință fiind lovite de nulitate absolută. Capacitatea procesuală de folosință este acea condiție de exercițiu a acțiunii civile constând în aptitudinea unei persoane de a avea drepturi și obligații procesuale civile, astfel cum prevede art. 34 C. civ. În cazul persoanelor fizice, capacitatea de folosință, așa cum statuează art. 35 C. civ., începe la nașterea persoanei și încetează odată cu moartea acesteia, putând fi limitată numai în cazurile și condițiile expres prevăzute de lege.

Din perspectivă procesuală, Înalta Curte reține că potrivit art. 32 alin. (1) lit. a), coroborat cu art. 40 C. proc. civ., orice demers judiciar ("orice cerere") poate fi inițiat și susținut numai de către o persoană care deține capacitate procesuală de folosință, sub sancțiunea nulității actului de procedură, dispoziții aplicabile atât în cazul cererilor de chemare în judecată, cât și în cazul căilor de atac. În raport de aceste considerente de ordin teoretic, Înalta Curte constată că, potrivit înscrisurilor depuse la dosarul instanței de recurs, intimata - reclamantă a decedat la data de de 26 februarie 2025, după data pronunțării sentinței de fond din 9 decembrie 2024 Prin urmare, la acest moment, reclamanta este lipsit de capacitate procesuală de folosință, respectiv de aptitudinea de a avea drepturi și obligații, fiind incidente dispozițiile art. 40 C. proc.

civ. Totodată, Înalta Curte va avea în vedere și caracterul intuitu personae al cererii de chemare în judecată, pretenția solicitată prin cererea de chemare în judecată putând fi executată doar față de reclamantă, nefiind o obligație transmisibilă succesorilor acestuia. Având în vedere că una dintre condițiile de exercitare a acțiunii, prevăzută de art. 32 alin. (1) C. proc. civ., nu mai este îndeplinită, Înalta Curte reține incidența cazului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ. și, în temeiul dispozițiilor art. 496 alin. (1) din același cod, va admite excepția lipsei capacității procesuale de folosință a reclamantei și va anula recursul declarat de recurenta - reclamantă A. împotriva sentinței civile nr. 354/F/2024 pronunțate la 9 decembrie 2024 de Curtea de Apel Galați - secția contencios administrativ și fiscal, pentru lipsa capacității procesuale de folosință.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE Admite excepția lipsei capacității de folosință a recurentei-reclamante. Anulează recursul declarat de recurenta - reclamantă A. împotriva sentinței civile nr. 354/F/2024 pronunțate la 9 decembrie 2024 de Curtea de Apel Galați - secția contencios administrativ și fiscal, pentru lipsa capacității procesuale de folosință. Definitivă. Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței, conform art. 402 din C. proc. civ., astăzi, 16 octombrie 2025.