Decizia nr. 4434/2025 — ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal — cale de atac împotriva sentinței nr. 6/2025 a Curții de Apel București-

I. Circumstanțele cauzei 1. Obiectul litigiului dedus judecății Prin cererea înregistrată la data de 8 decembrie 2024 pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție - secția contencios administrativ și fiscal, sub nr. x/2024, contestatoarea A.. a formulat contestație împotriva Deciziei nr. 340 D din 7 decembrie 2024 emisă de Biroul Electoral Central privind încetarea activității Biroului Electoral Central, a birourilor electorale de circumscripție, a biroului electoral pentru votul prin corespondență și a oficiilor electorale constituite la alegerile pentru Senat și Camera Deputaților din anul 2024. Prin decizia nr. 5821 pronunțată la data de 08.12.2024, Înalta Curte de Casație și Justiție a admis excepția necompetenței materiale, invocată din oficiu, și a declinat competența de soluționare a contestației în favoarea Curții de Apel București- Contestații Electorale.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel București, la data de 18.12.2024, sub același număr de dosar x/2024 2. Hotărârea primei instanțe Prin sentința civilă nr. 6 din 17 ianuarie 2025, Curtea de Apel București- Contestații Electorale a respins cererea de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a Legii nr. 208/2015, ca inadmisibilă. A respins cererea de sesizare a Curții de Justiție a Uniunii Europene. A respins contestația formulată de contestatoarea A., în contradictoriu cu intimatul Biroul Electoral Central, ca neîntemeiată. A respins cererea de restituire a taxei judiciare de timbru, ca neîntemeiată.

3. Calea de atac exercitată în cauză Împotriva sentinței civile nr. 6 din 17 ianuarie 2025, pronunțată de Curtea de Apel București- Contestații Electorale, au declarat recurs reclamanta A. și recurentul Ministerul Public-Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București a solicitat admiterea recursului, casarea sentinței și pe fond admiterea acțiunii astfel cum a fost formulată. 3.1. Reclamanta A. a indicat motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 4, 5 și 8 C. proc. civ., prin care a solicitat admiterea recursului, casarea sentinței și, rejudecând, să se constate că Biroul Electoral Central nu și-a încetat activitatea. 3.2. Recurentul Ministerul Public-Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București a menționat motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 5 și 8 C. proc.

civ., prin care a solicitat admiterea recursului, casarea sentinței și, în rejudecare, respingerea cererii reclamantei A. ca fiind introduse împotriva unei persoane fără capacitate procesuală de folosință. A arătat că hotărârea a fost pronunțată în contradictoriu cu intimatul Biroul Electoral Central, autoritatea publică desființată și fără capacitate procesuală de folosință la momentul pronunțării hotărârii. Potrivit art. 12 alin. (6) din Legea nr. 115/2015, BEC își încetează activitatea în termen de 48 de ore de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a rezultatului alegerilor, publicate în Monitorul Oficial, Partea 1 nr. 1237 din 10.12.2024. Biroul Electoral Central și-a încetat activitatea începând cu data de 13 decembrie 2024, având în vedere că prin Decizia nr. 340 D din 07.12.2024 a dispus încetarea activității în a treia zi de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a rezultatului alegerilor, la ora 23:59.

Data de 13.12.2024 marchează din punct de vedere civil sfârșitul capacității civile de folosință a acestei persoane juridice, iar în plan procesual lipsa capacității procesuale de folosință. 4. Apărările formulate în cauză Reclamanta A. a depus întâmpinare la recursul Ministerului Public-Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București, prin care a solicitat respingerea acestuia, ca nefondat. II. Soluția și considerentele Înaltei Curți asupra recursului, potrivit prevederilor art. 496-499 din C. proc. civ.

Învestită cu soluționarea cererii de recurs, Înalta Curte constată că se impune a analiza, cu prioritate, chestiunea vizând excepția lipsei capacității procesuale de folosință a intimatului Biroul Electoral Central, având în vedere că aceasta este o excepție de fond (ce vizează încălcarea unei condiții de exercițiu a acțiunii civile), absolută (se încalcă norme de ordine publică) și peremptorie (admiterea sa conduce la împiedicarea soluționării fondului cererii), care poate fi ridicată de oricare dintre părți, de procuror sau de instanță din oficiu, în tot cursul procesului, iar potrivit art. 56 alin. (3) teza I C. proc. civ., lipsa capacității procesuale de folosință poate fi invocată în orice stare a procesului.

Rezultă, astfel, că lipsa capacității procesuale de folosință poate să fie invocată atât în primă instanță, cât și în recurs. Conform art. 56 alin. (1) C. proc. civ. poate fi parte în judecată orice persoană care are folosința drepturilor civile iar potrivit alin. (3) al aceluiași articol lipsa capacității procesuale de folosință poate fi invocată în orice stare a procesului actele de procedură îndeplinite de cel care nu are capacitate de folosință sunt lovite de nulitate absolută. Totodată, pentru a fi parte în proces, potrivit dispozițiilor art. 56 C. proc. civ., este necesară existența folosinței drepturilor civile, respectiv a capacității de folosință. În mod corelativ, Înalta Curte reține și norme legale cu caracter general, respectiv, art. 32 alin. (1) lit. a) C. proc.

civ., potrivit cărora, "Orice cerere poate fi formulată și susținută numai dacă autorul acesteia: a) are capacitate procesuală, în condițiile legii", dar și art. 40 alin. (1) C. proc. civ., în conformitate cu care "Cererile făcute de o persoană care nu are capacitate procesuală sunt nule sau, după caz, anulabile. De asemenea, în cazul lipsei calității procesuale sau a interesului, instanța va respinge cererea ori apărarea formulată ca fiind făcută de o persoană sau împotriva unei persoane fără calitate ori ca lipsită de interes, după caz". Așadar, capacitatea procesuală de folosință este acea condiție de exercițiu a acțiunii civile constând în aptitudinea unei persoane de a avea drepturi și obligații procesuale civile, astfel cum prevede art. 34 din C. civ.

Analizând mai întâi, în temeiul art. 248 alin. (1) C. proc. civ., excepția lipsei capacității procesuale de folosință a intimatului Biroul Electoral Central invocată din oficiu în cauză, Înalta Curte apreciază că aceasta este întemeiată, raportat la prevederile art. 12 alin. (6) din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente, în conformitate cu care, Biroul Electoral Central își încetează activitatea în termen de 48 de ore de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a rezultatului alegerilor.

Totodată, Decizia nr. 340 D emisă de Biroul Electoral Central în data de 7 decembrie 2024, respectiv dispozițiile art. 1 și art. 2 din cuprinsul acesteia, prevăd următoarele: "Art. 1. - (1) Biroul Electoral Central își încetează activitatea în a treia zi de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a rezultatului alegerilor, la ora 23:59. (2) Birourile electorale de circumscripție, biroul electoral pentru votul prin corespondență și oficiile electorale constituite la alegerile pentru Senat și Camera Deputaților din anul 2024 își încetează activitatea la data de 09.12.2024, la ora 23:59. (3) Birourile și oficiile electorale menționate la alin. (1) și (2) asigură relația cu publicul și înregistrează solicitările, întâmpinările și contestațiile recepționate cel mai târziu până la data de 07.12.2024, ora 19:00, pe care le soluționează până la momentul încetării activității.

Art. 2. - Prezenta decizie se aduce la cunoștință publică prin afișare pe pagina de internet a Biroului Electoral Central." Din ansamblul acestor dispoziții Înalta Curte reține că Biroul Electoral Central constituit la alegerile pentru alegerea Senatului și a Camerei Deputaților din anul 2024 a fost un organism electoral ce a funcționat în mod temporar și s-a format exclusiv pentru organizarea respectivelor alegeri. Reținând împrejurarea că rezultatul final al alegerilor pentru Senat și Camera Deputaților din anul 2024 a fost publicat în Monitorul Oficial nr. 1237 din 10.12.2024, respectiv au fost publicate rezultatele finale ale procesului electoral, rezultă că pârâtul Biroul Electoral Central constituit la alegerile anterior menționate și-a încetat activitatea, astfel că Înalta Curte constată că intimatul-pârât nu mai deține capacitate procesuală de folosință, respectivul birou electoral nemaifiind în ființă.

De asemenea, Înalta Curte constată că cererea de chemare în judecată a fost introdusă la data de 8 decembrie 2024. Cu toate că la data introducerii cererii de chemare în judecată se poate considera că pârâtul ar mai fi fost legal constituit potrivit legii, instanța de control judiciar constată că activitatea Biroului Electoral Central constituit pentru alegerea Senatului și a Camerei Deputaților din anul 2024 a încetat la data de 13 decembrie 2024. Conform prevederile art. 28 alin. (2) C. civ. orice persoană are capacitate de folosință și, cu excepția cazurilor prevăzute de lege, capacitate de exercițiu. Capacitatea procesuală de folosință nu este altceva decât un aspect al capacității civile, o reflectare pe plan procesual al capacității de folosință.

Din aceste prevederi legale rezultă ca o persoană fizică sau juridică poate deveni parte în judecată în calitate de reclamant, pârât, intervenient, dar pentru aceasta, legea pretinde condiția capacității procesuale de folosință pe care, ca regulă, o au toate persoanele sub rezerva ca acestea să existe în ființă. Ca atare, pârâtul Biroul Electoral Central pentru alegerea Președintelui României din anul 2024 nu mai deținea, prin raportare la prevederile art. 56 alin. (1) și (2) C. proc. civ., capacitate procesuală de folosință la momentul soluționării cauzei. Așadar, având în vedere că una dintre condițiile de exercitare ale acțiunii, prevăzute de art. 32 alin. (1) C. proc. civ., nu este îndeplinită, Înalta Curte constată că se impune admiterea excepției lipsei capacității procesuale de folosință a intimatului-pârât Biroul Electoral Central.

III. Temeiul legal al soluției adoptate în recurs Pentru considerentele expuse, în temeiul dispozițiilor art. 496 alin. (1) teza finală coroborat cu art. 486 alin. (2) și (3) și art. 56 alin. (3) din C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va admite excepția lipsei capacității procesuale de folosință a intimatului-pârât Biroul Electoral Central și va respinge recursurile declarate de recurenta-reclamantă A. și recurentul Ministerul Public-Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București împotriva sentinței civile nr. 6 din 17 ianuarie 2025, pronunțată de Curtea de Apel București- Contestații Electorale, ca fiind formulate în contradictoriu cu o persoană fără capacitate procesuală de folosință.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE Admite excepția lipsei capacității procesuale de folosință a intimatului-pârât Biroul Electoral Central. Respinge recursul declarat de recurenta-reclamantă A. împotriva sentinței civile nr. 6 din 17 ianuarie 2025, pronunțată de Curtea de Apel București- Contestații Electorale, ca fiind formulat în contradictoriu cu o persoană fără capacitate procesuală de folosință. Respinge recursul declarat de recurentul Ministerul Public-Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București împotriva aceleiași sentințe, ca fiind formulat în contradictoriu cu o persoană fără capacitate procesuală de folosință. Definitivă. Pronunțată astăzi, 8 octombrie 2025, prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței.