ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2241/2025

Ședința publică din data de 29 aprilie 2025

Asupra recursului de față,

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București - Contestații Electorale, la data de 27.11.2024, sub nr. x/2024*, astfel cum a fost precizată, reclamanta A.., în contradictoriu cu pârâții Biroul Electoral Central și Biroul Electoral de Circumscripție Județeană nr. 23 Ialomița, a solicitat anularea deciziei nr. 176D/30.10.2024 de soluționare a contestației formulate împotriva procesului-verbal nr. x/28.10.2024 încheiat de Biroul Electoral de Circumscripție Județeană nr. 23 Ialomița - Alegerea Senatului și a Camerei Deputaților din anul 2024.

Prin sentința civilă nr. 11/05.11.2024, Curtea a admis excepția necompetenței materiale și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Ialomița.

Prin sentința civilă nr. 908/13.11.2024, Tribunalul Ialomița a admis excepția de necompetență materială a Tribunalului Vâlcea, a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel București, secția de contencios administrativ și fiscal, a constatat ivit conflictul negativ de competență, a suspendat judecata și a dispus înaintarea dosarului la Înalta Curte de Casație și Justiție pentru soluționarea conflictului.

Prin încheierea nr. 2530/18.11.2024, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă a trimis dosarul spre competentă soluționare secției de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Prin Decizia nr. 5490/22.11.2024, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal a stabilit competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel București-Contestații Electorale.

Dosarul a fost înregistrat pe rolul Curții de Apel București-Contestații Electorale, sub nr. x/2024*.

La termenul din 28.11.2024, Curtea a invocat din oficiu excepția netimbrării.

Prin sentința civilă nr. 93 din 28 noiembrie 2024, Curtea de Apel București - Contestații Electorale a admis excepția netimbrării invocată din oficiu și a anulat cererea formulată de reclamanta A.. în contradictoriu cu pârâții BIROUL ELECTORAL DE CIRCUMSCRIPȚIE JUDEȚEANĂ nr. 23 IALOMIȚA și BIROUL ELECTORAL CENTRAL, ca netimbrată.

Împotriva sentinței civile nr. 93 din 28 noiembrie 2024 a Curții de Apel București - Contestații Electorale a declarat recurs recurenta-reclamantă A.., întemeiat pe motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 5 și 8 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, judecarea în fond și casarea hotărârii, cu consecința anulării procesului-verbal nr. x/28.10.2024 încheiat de Biroul Electoral de Circumscripție Județeană nr. 23 Ialomița - Alegerea Senatului și a Camerei Deputaților din anul 2024.

Prin cererea de recurs, recurenta-reclamantă A.. solicită și sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene cu următoarea întrebare prealabilă "Dacă prezența în textul legilor electorale, respectiv Legea nr. 115/2015 și în Legea nr. 208/2015 a Camerei Deputaților prin Grupul Parlamentar al Minorităților Naționale în numele organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale membre ale acestuia, este în acord cu legislația europeană, respectiv al art. 5 din Tratatul privind Uniunea Europeana și art. 3b din Tratatul de la Lisabona ?"

II. Soluția și considerentele Înaltei Curți asupra recursului

Analizând cu prioritate excepția tarvidității recursului formulat de recurenta-reclamantă A.., invocată din oficiu, a cărei analiză este prioritară raportat la aspectele de fond ale cererii, față de caracterul său peremptoriu, Înalta Curte constată următoarele:

Acțiunea de față vizează alegerile parlamentare pentru Senat și Camera Deputaților, desfășurate în anul 2024.

Potrivit art. 115 alin. (1) din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente:

"Judecarea de către instanțe a întâmpinărilor, a contestațiilor sau a oricăror altor cereri privind procesul electoral se face potrivit regulilor stabilite de lege pentru ordonanța președințială, cu participarea obligatorie a procurorului."

De asemenea, potrivit dispozițiilor art. 1.000 alin. (1) C. proc. civ.:

"(1) Dacă prin legi speciale nu se prevede altfel, ordonanța este supusă numai apelului în termen de 5 zile de la pronunțare, dacă s-a dat cu citarea părților, și de la comunicare, dacă s-a dat fără citarea lor."

În speță, hotărârea recurată a fost dată cu recurs în 5 zile de la comunicare.

Verificând înscrisurile de la dosar, se constată că hotărârea recurată a fost comunicată reclamantei la data de 11 decembrie 2024, iar recursul a fost declarat la 24 decembrie 2024, astfel cum reiese din dovada de transmitere prin email, de la dosarul de recurs.

Raportat la datele speței, în conformitate cu art. 181 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., termenul de 5 zile, prevăzut de art. art. 115 alin. (1) din Legea nr. 208/2015, coroborat cu art. 1.000 alin. (1) C. proc. civ., pentru formularea recursului, s-a împlinit la data de 17 decembrie 2024.

Potrivit art. 181 alin. (1) pct. 2 din C. proc. civ., republicat, când termenul se socotește pe zile, nu intră în calcul ziua de la care începe să curgă termenul, nici ziua când acesta se împlinește, iar conform alin. (2) al aceluiași articol, când ultima zi a unui termen cade într-o zi nelucrătoare, termenul se prelungește până în prima zi lucrătoare care urmează.

Cum cererea de recurs a fost înregistrată la data de 24 decembrie 2024, cu depășirea termenului prevăzut de lege, Înalta Curte constată că aceasta a fost depusă cu nerespectarea termenului de mai sus, ceea ce atrage sancțiunea decăderii recurentei din dreptul de a exercita calea extraordinară de atac, în temeiul art. 181 alin. (1) pct. 2, art. 185 alin. (1), art. 421 alin. (2) din C. proc. civ.

Astfel, potrivit art. 185 alin. (1) C. proc. civ.:

"Când un drept procesual trebuie exercitat într-un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decăderea din exercițiul dreptului, în afară de cazul în care legea dispune altfel".

Căile de atac, termenele și condițiile în care acestea pot fi exercitate sunt reglementate prin norme de ordine publică, legiuitorul având în vedere interesul general de a înlătura orice cauze care ar putea ține în loc judecata unui proces.

În consecință, nici părțile și nici instanța de judecată nu pot deroga de la termenele prevăzute de lege pentru exercițiul unei căi de atac și de la modalitatea în care acestea se calculează.

În raport de aceste aspecte, se constată că recursul de față a fost declarat și motivat cu nerespectarea termenului de 5 zile de la comunicarea hotărârii recurate, prevăzut de art. 1.000 alin. (1) C. proc. civ., coroborat cu art. 115 alin. (1) din Legea nr. 208/2015, astfel că Înalta Curte urmează să respingă recursul, ca tardiv formulat.

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte, în temeiul prevederilor art. 496 alin. (1), art. 1.000 alin. (1) C. proc. civ. și art. 115 alin. (1) din Legea nr. 208/2015 va respinge recursul declarat de recurenta-reclamantă A.., ca tardiv formulat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de recurenta-reclamantă A.. împotriva sentinței civile nr. 93 din 28 noiembrie 2024 a Curții de Apel București - Contestații Electorale, ca tardiv formulat.

Definitivă.

Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței, conform art. 402 din C. proc. civ., astăzi, 29 aprilie 2025.