Decizia nr. 2687/2025 — ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal — recurs

Obiectul cererii de chemare în judecată Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București- secția a IX-a de contencios administrativ și fiscal, sub nr. x/2024, la data de 31.01.2024, reclamanta A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâții Guvernul Romaniei, Ministerul Sănătății, Casa Națională de Asigurări de Sănătate și Agenția Națonală a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România obligarea pârâților la includerea în lista cuprinzând denumirile comune internaționale de care beneficiază asigurații, cu sau fără contribuție personală, pe baza de prescripție medicală, în regim de compensare 100% a medicamentului ALPELISIB (denumire comercială PIQRAY) pentru indicația terapeutică cancer mamar local avansat sau metastatic, cu receptori hormonali (HR) pozitivi, cu mutație PIK3 CA. La termenul de judecată din data de 23 mai 2024, reclamanta A. a depus la dosar Cerere de precizare a acțiunii, prin care a solicitat, în principal, obligarea pârâților includerea in Lista cuprinzând denumirile comune internaționale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asigurații, cu sau fara contribuție personala, pe baza de prescriptive medicala, in sistemul de asigurări de sănătate, aprobata prin Hotărârea Guvernului nr. 720/2008, in regim de compensare de 100% a medicamentului ALPELISIB (denumire comercială PIQRAY) pentru indicația terapeutică cancer mamar local avansat sau metastatic, cu receptori hormonali (HR) pozitivi, cu mutație PIK3 CA, În subsidiar, obligarea pârâtei Agenția Naționala a Medicamentului si a Dispozitivelor Medicale din România - la evaluarea medicamentului ALPELISIB (PIQRAY) pentru extinderea indicațiilor terapeutice din LISTA cuprinzând denumirile comune interneationale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asigurații, cu sau fara contribuție personala, pe baza de prescriptive medicala, in sistemul de asigurări de sănătate, aprobata prin Hotărârea Guvernului nr. 720/2008 și pentru indicația terapeutica cancer mamar local avansat sau metastatic, cu receptori hormonali (HR) pozitivi, cu mutație PIK3 CA.

Soluția instanței de fond Prin sentința civilă nr. 1417 din data de 09 septembrie 2024, Curtea de Apel București - secția a IX-a contencios administrativ și fiscal a respins excepțiile inadmisibilității, lipsei calității procesuale active, lipsei calității procesuale pasive a tuturor pârâților și prematurității, ca neîntemeiate; a admis excepția lipsei de interes a formulării petitului subsidiar și, pe cale de consecință, a respins petitul subsidiar ca fiind lipsit de interes, respingând în rest excepția lipsei de interes, ca neîntemeiată. Totodată, a respins cererea reclamantei A., formulată în contradictoriu cu pârâții Guvernul României, prin Secretariatul General al Guvernului, Casa Națională de Asigurări de Sănătate, Ministerul Sănătății și Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România, ca neîntemeiată.

Calea de atac exercitată Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamanta A. și, invocând motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 C. proc. civ. aceasta a solicitat admiterea recursului, casarea în tot a sentinței recurate și, rejudecând pe fond acțiunea, să se dispună admiterea acesteia. În motivarea recursului, recurenta-reclamantă a susținut în esență că, contrar reținerilor primei instanțe, în sensul că nu subzistă un refuz nejustificat de soluționare a cererii sale, refuzul de a include in lista de Lista medicamentelor cuprinzând denumirile comune internaționale de care beneficiază asigurații, cu sau fără contribuție personală, pe baza de prescripție medicală, în regim de compensare 100% a medicamentului ALPELISIB (denumire comercială PIQRAY) nu este justificat din punct de vedere medical, ci numai din punct de vedere financiar, respectiv asa cum motivează instanța, tinand de bugetul alocat Ministerului Sănătății. Pe de alta parte, mai susține recurenta că instanța motivează că procesul legislativ ce are finalitatea dorită de reclamantă a fost urmat până în etapa încheierii contractelor de tip cost-volum/cost- volum-rezultat astfel că, instanța, din perspectiva jurisprudenței invocate supra, reține că statul și-a satisfăcut în mod rezonabil obligația de diligentă în încercarea de a stabili cele mai înalte standarde de tratament pentru asigurații care suferă de afecțiunea reclamantei. Consideră însă recurenta că această motivare a instanței nu poate fi primită, întrucât este una generală, fără susbstanță, iar, din perspectiva rezultatului urmărit de recurentă, statul nu a făcut nimic în a introduce efectiv în Listă medicamentul solicitat, neexsistand niciun standard de tratament pentru asigurații care suferă de afecțiunea sa. Motivarea respingerii acțiunii nu poate fi legată efectiv de încheierea contractelor care este la rândul ei legata de partea strict finaciară, ține de alocarea banilor din bugetul de stat. In concret, arata instanța ca încheierea contractelor este strict determinată de modalitatea în care Guvernul alege să dispună de bugetul de stat, or, sub acest aspect instanța nu se poate substitui acestuia în a-1 obliga a alege o soluție bugetară în detrimentul alteia, mai ales că bugetul de asigurări sociale de sănătate trebuie să acopere un număr cât mai mare de afecțiuni și pacienți. Asa cum a arătat și în cuprinsul acțiunii, dreptul la viata nu ține de banii alocați de Guvern . Pe de alta parte, mai susține recurenta - reclamantă că s-a adresat instanței în ideea că aceasta are puterea de a dispune și obliga cealaltă putere în stat-GUVERNUL - să protejeze cetățenii și să le asigure nestingherit și fără constrângeri dreptul la sanatate(vezi Constituția României) la tratament gratuit (plătesc contribuții la sănătate exegerat de mari). Astfel consideră ca instanța a motivat total greșit aceasta sentință, incidente fiind motivele de recurs prevăzute de art. 488 pct. 6 și 8 noul C. proc. civ. Constrângerile de natură bugetară, de care vorbește instanța în motivare nu pot îngrădi dreptul la viață al pacienților și la asigurarea medicatiei și la un tratament adecvat. Solicitările pacienților, de a li se asigura medicamente gratuite în condițiile in care acestea au un preț prohibitiv (exagerat de mare) adresate instanțelor judecătorești reprezintă un demers căruia puterea judecatoresca trebuie să-i dea curs. Instanța de fond nu a inteles demersul recurentei, constând în asigurarea tratamentului medical cu medicamentul PIQRAY(ALPELISIB). Faptul că procesul de asigurare a acestui medicament în mod gratuit pentru pacienții care au nevoie majora de acesta pentru a supraviețui este legat de un proces birocratic, nu trebuie sa afecteze dreptul la viață și la tratament gratuit. Or, cea care pune în aplicare dispozițiile legale in acord cu Constituția României este puterea judecatoresaca prin instanțele de judecată. Pe de alta parte, mai susține recurenta - reclamantă, afirmația instanței de fond, în sensul că Statul și-a satisfăcut în mod rezonabil obligația de diligentă în încercarea de a stabili cele mai înalte standarde de tratament pentru asigurații care suferă de afecțiunea reclamantei este total falsă. Statul nu a făcut absolut NIMIC în a asigura pacienților care suferă de cancer un tratament corespunzător si gratuit, asa cum se practică în țările din Uniunea Europeana, România fiind membru cu drepturi depline in cadrul Uniunii. Instanța de judecata nu are asemenea atribuții recunoscute de Constituția României în sensul de a se substitui unei autorități publice care are o largă marjă de apreciere asupra politicilor publice care trebuie urmate, inclusiv în domeniul sănătății iar circumstanțele cauzei nu au devoalat faptul că deși pârâții au la dispoziție bugetul necesar, ar refuza încheierea contractelor anterior menționate. Puterea judecatoresca înfăptuită prin instanțele de judecată poate creiona un parcurs, impunând o direcție care să țină cont în principal de viata cetățenilor fără raportare la starea financiară. În principal, prin acțiunea formulata a solicitat instanței de fond obligarea la includerea în Lista cuprinzând denumirile comune internaționale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asigurații, cu sau fara contribuție personala, pe baza de prescripție medicala, în sistemul de asigurări de sănătate, aprobata prin Hotărârea Guvernului nr. 720/2008, in regim de compensare de 100% a medicamentului ALPELISIB (denumire comercială PIQRAY) pentru indicația terapeutică CANCER LOCAL AVANSAT SAU METASTATIC, cu receptori hormonali (HR) pozitivi, cu mutație PIK3 CA, În subsidiar, a solicitat obligarea pârâtei Agenția Naționala a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România - la evaluarea medicamentului ALPELISIB (PIQRAY) pentru extinderea indicațiilor terapeutice din LISTA cuprinzând denumirile comune internaționale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asigurații, cu sau fara contribuție personala, pe baza de prescripție medicala, in sistemul de asigurări de sănătate, aprobata prin hotărârea guvernului nr. 720/2008 si pentru indicația terapeutica cancer mamar local avansat sau metastatic, cu receptori hormonali (HR) pozitivi, cu mutație PIK3 CA. În continuare, recurenta - reclamantă reia susținerile din cererea de chemare în judecată, arătând că, în privința a dreptului vătămat, prin refuzul pârâților de a actualiza Lista cuprinzând denumirile comune internaționale corespunzătoare medicamentului de care beneficiază asigurații, cu sau fără contribuție personală, pe bază de prescripție medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 720/2008, se încalcă dreptul la sănătate și la viață al pacientului. Prin acest refuz, se restrânge accesul pacienților la noile terapii medicale și astfel este afectata direct calitatea vieții si dreptul la viață al acestora. Invocând art. 2 pct. 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, ratificată prin Legea nr. 30/1994, art. 22 alin. (1) și art. 34 alin. (1) și (2) din Constituția României, arată că această problematică a făcut și obiectul unor cauze aflate pe rolul Curții Europene a Drepturilor Omului, sens în care invocă și în această etapă cauza D. vs. United Kindom.., respectiv cauza G.N. vs. Italy nr. Dispozitivelor Medicale și cauza (….) vs. România nr… Invocând art. 34 din Constituția României recurenta - reclamantă mai susține că garantarea dreptului său fundamental la ocrotirea sănătății se traduce în concret prin decontarea contravalorii medicale incluse în Lista elaborată și aprobată potrivit art. 232 din Legea nr. 95/2006 raportat la H.G. nr. 720/2008." Dreptul la sănătate este unul dintre cele mai esențiale drepturi de care ne bucuram pe tot parcursul vieții noastre. Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), un drept fundamental al oamenilor este sănătatea sau, mai precis, accesul la informație medicala si la servicii care au rolul de a întreține starea de sănătate a tuturor oamenilor. Dreptul la îngrijire medicală presupune ca spitalele, clinicile, si medicamentele trebuie sa fie accesibile pentru toți oamenii, in special in situații de urgență, în care este pusă în pericol viața pacientului. Prin CALITATEA VIEȚII în medicină se înțelege bunăstarea fizică, psihică și socială și capacitatea pacienților de a-și îndeplini sarcinile obișnuite, în existența lor cotidiană. O definiție utilitaristă este propusă de B.: calitatea vieții reflectă preferințele pentru anumite stări ale sănătății ce permit ameliorări ale morbidității și mortalității și care se exprimă printr-un singur indice ponderat - ani de viață standardizați în funcție de calitatea vieții. Mai susține deopotrivă recurenta - reclamantă că la nivelul instanțelor de contencios administrativ din țară și, în mod special, la nivelul secției de contencios administrativ a Curții de Apel București s-a conturat o practică judiciară cvasi-unanimă, în sensul obligării autorităților statului de a asigura tratament în regim de compensare 100% unor persoane care suferă de boli cronice și care, din păcate, sunt puse în situația ingrată să-și valorifice chiar dreptul la viață grantat prin Constituția României, apelând la instanțele de judecată pentru a obține asemenea soluții ca cea prezentată mai sus, deoarece, de cele mai multe ori, medicamentele recomandate/prescrise de medicii specialiști și care se dovedesc a fi benefice nu se regăsesc în "nomenclatorul medicamentelor gratuite" pe care se obligă statul să le asigure gratuit bolnavilor, astfel că există și asemenea cazuri în care, deși îți este prescris un medicament care se dovedește a fi eficient, el nu este inclus pe lista medicamentelor gratuite, iar administrarea unui tratament cu un astfel de medicament devine practic imposibilă, pentru că implică unele costuri vădit disproporționate față de veniturile pacientului. Invocând dispozițiile art. 8 alin. (1) teza a II-a și art. 8 alin. (1) 1 din Legea nr. 554/2004, recurenta arată că, în condițiile în care refuzul nejustificat al paraților de a actualiza Lista medicamentelor compensate reprezintă o încălcare a dreptului la viață al pacienților, atunci, în subsidiar, în cadrul acestei acțiuni se poate invoca și apărarea unui interes legitim public. In aceste condiții, prezenta acțiune are la baza un interes legitim public deoarece vizează garantarea unui drept fundamental al cetățeanului si anume dreptul la viata, precum si realizarea competentei unei autorități publice, respectiv obligația legala de a actualiza Lista medicamentelor compensate. In concluzie, fata de motivele de recurs invocate si motivate și față de situația de fapt expusă, recurenta - reclamantă solicită admiterea recursului, casarea în tot a sentineti recurate și, rejudecând, să se dispună, în principal, includerea in Lista cuprinzând denumirile comune internaționale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asigurații, cu sau fara contribuție personala, pe baza de prescripție medicala, in sistemul de asigurări de sănătate, aprobata prin Hotărârea Guvernului nr. 720/2008, în regim de compensare de 100% a medicamentului ALPELISIB (denumire comercială PIQRAY) pentru indicația terapeutică cancer mamar local avansat sau metastatic, cu receptori hormonali (HR) pozitivi, cu mutație PIK3 CA, iar, în subsidiar, obligarea pârâtei AGENȚIA NAȚIONALA A MEDICAMENTULUI SI A DISPOZITIVELOR MEDICALE DIN ROAMANIA-la evaluarea medicamentului ALPELISIB (PIQRAY) pentru extinderea indicațiilor terapeutice din LISTA cuprinzând denumirile comune interneationale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asigurații, cu sau fara contribuție personala, pe baza de prescripție medicala, in sistemul de asigurări de sănătate, aprobata prin hotărârea guvernului nr. 720/2008 si pentru indicația terapeutica cancer mamar local avansat sau metastatic, cu receptori hormonali (HR) pozitivi, cu mutație PIK3 CA.

Apărările formulate în cauză Doar intimatul-pârât Ministerul Sănătății a formulat întâmpinare la recursul promovat de reclamanta A., în cadrul căreia a invocat excepția nulității recursului, solicitând astfel, în principal anularea recursului, ca nemotivat, și, în subsidiar, a solicitat respingerea recursului, ca nefondat, apreciind că sentința recurată este temeinică și legală, fiind dată cu aplicarea corectă a normelor de drept material incidente situației de fapt reținute, nefiind susceptibilă de criticile formulate. A precizat intimatul-pârât Ministerul Sănătății că medicamentul ALPELISIB (Piqray), conform rezumatului caracteristicilor produsului, este indicat în asociere cu fulvestrant pentru tratarea femeilor aflate în postmenopauză și a bărbaților cu cancer mamar local avansat sau metastatic, cu receptori hormonali (HR) pozitivi, fără receptor 2 al factorului uman de creștere epidermică (HER2), cu mutație PIK3CA, după progresia bolii în urma administrării unui tratament endocrin în monoterapie. Urmare a evaluării medicamentului cu DCI ALPELISIB (Piqray) pentru indicația terapeutică "în asociere cu fulvestrant pentru trafarea femeilor aflate în postmenopauză și a bărbaților cu cancer mamar local avansat sau metastatic, cu receptori hormonal! (HR) pozitivi, fără receptor 2 al factorului uman de creștere epidermică (HER2), cu mutație PIK3CA, după progresia bolii în urma administrării unui tratament endocrin în monoterapie", Agenția Națională a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale din România a emis Decizia nr. 1198/06.09.2022 de includere condiționată în Lista cuprinzând denumirile comune internaționale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asigurații, cu sau fără contribuție personală, pe bază de prescripție medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, precum și denumirile comune internaționale corespunzătoare medicamentelor care se acordă în cadrul programelor naționale de sănătate. Potrivit dispozițiilor legale în vigoare, accesul pacienților la aceste medicamente ce au decizie de includere condiționată în Listă va fi posibil prin intermediul contractelor de tip cost - volum/cost -volum - rezultat ce vor fi încheiate între deținătorii autorizațiilor de punere pe piață și Casa Națională de Asigurări de Sănătate și/sau Ministerului Sănătății. Subliniem că acest tip de contracte asigură un bun control al cheltuielilor pentru medicamente astfel încât autoritatea publică să poată asigura tratament specific pentru cât mai mulți pacienți. Deținătorul de APP (Autorizație de Punere pe Piață) și-a exprimat disponibilitatea pentru începerea procesului de negociere a unui contract cost-volum în data de 04.10.2022 însă, până la data prezentei, nu a fost semnat contractul. Astfel, Ministerul Sănătății are competența de a realiza actualizarea Listei doar după ce aceasta este prezentată de către ANMDMR după parcurgerea etapelor legale ale procesului de evaluare a medicamentelor si. în cazul medicamentelor pentru care s-a emis decizie de includere condiționată în Listă, după încheierea unui contract de tip cost-volum cu deținătorii autorizațiilor de punere pe piață.

Alte aspecte procesuale În ședința publică de la termenul de judecată din data de 25 martie 2025, Înalta Curte a respins excepția nulității recursului, invocată de intimatul - pârât Ministerul Sănătății în cadrul întâmpinării, apreciind că aspectele de nelegalitate expuse de recurenta - reclamantă în cererea de recurs pot fi încadrate în motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 C. proc. civ. invocate expres de recurentă. II. Considerentele și soluția Înaltei Curți asupra recursului Analizând sentința recurată prin prisma criticilor formulate de recurenta-reclamantă și a apărărilor invocate de intimatul - pârât Ministerul Sănătății în cadrul întâmpinării sale, raportat și la normele legale aplicabile, Înalta Curte constată că recursul promovat de recurenta - reclamantă A. este nefondat, motiv pentru care urmează a fi respins, pentru considerentele expuse în continuare. Instanța de contencios administrativ și fiscal a fost învestită cu o cerere, prin care reclamanta A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâții Guvernul României, Ministerul Sănătății, Casa Națională de Asigurări de Sănătate și Agenția Națională a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale din România să se dispună, în principal, obligarea pârâților la includerea în Lista cuprinzând denumirile comune internaționale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiată asigurații, cu sau fără contribuție personală, pe bază de prescripție medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, în regim de compensare 100% (fără contribuție personală), a medicamentului Alpelisib (denumire comercială Piqray) pentru indicația terapeutică "cancer mamar local avansat sau metastatic, cu receptori hormonali (HR) pozitivi, cu mutație PIK3CA." În subsidiar, reclamanta a solicitat obligarea pârâtei Agenția Naționala a Medicamentului si a Dispozitivelor Medicale din România - la evaluarea medicamentului ALPELISIB (PIQRAY) pentru extinderea indicațiilor terapeutice din LISTA cuprinzând denumirile comune interneationale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asigurații, cu sau fara contribuție personala, pe baza de prescriptive medicala, in sistemul de asigurări de sănătate, aprobata prin Hotărârea Guvernului nr. 720/2008 și pentru indicația terapeutica cancer mamar local avansat sau metastatic, cu receptori hormonali (HR) pozitivi, cu mutație PIK3 CA. Capătul principal al acțiunii reclamantei a fost respins, ca neîntemeiat, iar petitul subsidiar a fost respins, ca lipsit de interes, reclamanta înțelegând să formuleze recurs, motivat de argumente circumscrise prevederilor art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 C. proc. civ. În ceea ce privește motivul prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 Cod procedură civilă ("când hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază sau când cuprinde motive contradictorii ori numai motive străine de natura cauzei"), instanța de control judiciar reține că, Potrivit art. 425 alin. (1) lit. b) C. proc. civ., în considerentele hotărârii "se vor arăta obiectul cererii și susținerile pe scurt ale părților, expunerea situației de fapt reținută de instanță pe baza probelor administrate, motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază soluția, arătându-se atât motivele pentru care s-au admis, cât și cele pentru care s-au înlăturat cererile părților." Verificând conținutul sentinței atacate, instanța de control judiciar constată că aceasta îndeplinește exigențele menționate, întrucât judecătorul fondului a expus în mod clar și logic argumentele care au fundamentat soluția adoptată. Motivul de recurs analizat nu are în vedere fiecare dintre argumentele de fapt și de drept folosite de reclamantă în cererea de chemare în judecată, instanța având posibilitatea să le grupeze și să le structureze în funcție de problemele de drept deduse judecății, putând să le răspundă prin considerente comune. Cu alte cuvinte, chiar dacă în motivarea hotărârii judecătorești nu se regăsesc literal toate susținerile invocate de reclamantă, sentința nu este susceptibilă de a fi reformată prin prisma motivului de recurs cercetat; prima instanță reținând corect situația de fapt, și, totodată, realizând o încadrare juridică adecvată. Astfel, cercetând considerentele sentinței recurate, Înalta Curte constată că acestea îndeplinesc exigențele dispozițiilor art. 425 alin. (1) lit. b) C. proc. civ. și explică în mod convingător soluția pronunțată în dispozitiv, prin argumente de fapt și de drept care demonstrează că judecătorul fondului a analizat în mod adecvat probele dosarului, pe care le-a trecut prin filtrul propriei sale aprecieri și a explicat raționamentul pe baza căruia a reținut, în final, că cererea reclamantei este neîntemeiată. Faptul că, în considerentele hotărârii instanța nu a redat în integralitate toate susținerile reclamantei din cererea de chemare în judecată, nu poate conduce la nelegalitatea hotărârii recurate, raportat la dispozițiile art. 425 alin. (1) lit. b) din C. proc. civ., conform cărora hotărârea va cuprinde "b) considerentele în care se vor arăta obiectul cererii și susținerile pe scurt ale părților…". Analizând hotărârea pronunțată de prima instanță, Înalta Curte constată că soluția adoptată este motivată și nu există contradicție între considerente sau între considerente și dispozitiv, prima instanță motivând în sensul respingerii acțiunii, considerentele reținute în fundamentarea soluției pronunțate fiind dezvoltate, clar explicate, nelăsând loc de confuzii cu privire la silogismul logico-juridic reținut. Reține Înalta Curte că cerința motivării adecvate a unei hotărâri judecătorești nu trebuie confundată cu obligația de a răspunde tuturor argumentelor prezentate de părți în vederea susținerii temeiurilor de fapt și de drept pe care se întemeiază solicitările părților litigante, fiind suficient ca aceste argumente să fie tratate grupat, în analiza aspectelor relevante care fundamentează poziția procesuală a părților. Motivarea hotărârii judecătorești înseamnă, în sensul strict al termenului, precizarea în scris a raționamentului care îl determină pe judecător să admită sau să respingă o cerere de chemare în judecată. O hotărâre motivată corespunzător, astfel încât să fie posibilă exercitarea controlului judiciar asupra sa și să ofere toate garanțiile unui proces echitabil, cu respectarea prevederilor art. 21 alin. (3) din Constituția României și ale art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, nu poate fi atinsă de un viciu de nelegalitate rezultat din lipsa unui răspuns la fiecare argument cuprins în cererile părților, cât timp raționamentul logico-juridic s-a format cu luarea în considerare a acestor argumente, chiar și în condițiile în care nu s-a referit expres la fiecare dintre ele. Astfel, așa cum s-a statuat în prg. 20 al Deciziei pronunțate în Cauza Gheorghe Mocuța împotriva României: "În continuare, Curtea reiterează că, deși articolul 6 § 1 obligă instanțele să își motiveze hotărârile, acesta nu poate fi interpretat ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument (a se vedea Van de Hurk împotriva Țărilor de Jos, 19 aprilie 1994, pct. 61, seria x nr. x). De asemenea, Curtea nu are obligația de a examina dacă s-a răspuns în mod adecvat argumentelor. Instanțele trebuie să răspundă la argumentele esențiale ale părților, dar măsura în care se aplică această obligație poate varia în funcție de natura hotărârii și, prin urmare, trebuie apreciată în lumina circumstanțelor cauzei (a se vedea, alături de alte hotărâri, Hiro Balani împotriva Spaniei, 9 decembrie 1994, pct. 27, seria x nr. x-B)." În speța de față, instanța de control judiciar constată că hotărârea recurată respectă exigențele impuse de art. art. 425 alin. (1) C. proc. civ., pentru a fi considerată motivată, întrucât, raportat la obiectul cauzei, instanța de fond a expus în mod corespunzător argumentele care au condus la formarea convingerii sale, raportându-se atât la susținerile părților, cât și la dispozițiile legale aplicabile raportului de drept dedus judecății, iar o astfel de motivare permite exercitarea controlului ierarhic superior asupra legalității sale, asigurând, totodată, garanțiile necesare pentru efectivul acces la justiție și pentru evitarea arbitrariului în soluționarea cauzei. În ceea ce privește critica recurentei, în sensul că instanța a motivat " total greșit" sentința recurată, aceasta nu poate fi încadrată în motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ. Pentru a reprezenta motiv de recurs, nelegala motivare a hotărârii trebuie să se încadreze în ipotezele strict determinate de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., care are în vedere lipsa totală a motivelor sau menționarea unor considerente contradictorii ori numai a unor motive străine de natura cauzei. Legea restrânge astfel sfera situațiilor în care greșita motivare a hotărârii poate determina casarea acesteia, fiind cert că față de dispozițiile din materia recursului nu orice nerespectare a art. 425 alin. (1) lit. b) C. proc. civ. poate atrage desființarea hotărârii. În cauză se constată că hotărârea respectă exigențele cerute de art. 425 alin. (1) lit. b) C. proc. civ. pentru a fi considerată motivată, în raport și de prevederile art. 6 din Convenția E.D.O și de art. 21 din Constituția României. Nemulțumirea recurentei referitoare la modul în care instanța de fond a interpretat dispozițiile legale, dând o interpretare contrară față de cea dorită și urmărită de către recurentă nu echivalează cu o nemotivare a sentinței de natură a atrage casarea hotărârii recurate. Prin urmare din perspectiva motivului de casare reglementat de art. 488 pct. 6 C. proc. civ., recursul declarat de recurenta- reclamantă este nefondat. În ceea ce privește motivul de nelegalitate prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. ("când hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material"), criticile recurentei privesc interpretarea și aplicarea greșită a normele de drept material care reglementează metodologia legală privind includerea unui medicament în Lista cuprinzând denumirile comune internaționale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asigurații pe bază de prescripție medicală. Înalta Curte constată că și aceste critici sunt nefondate. Potrivit prevederilor Ordinului ministrului sănătății nr. 861/2014 pentru aprobarea criteriilor și metodologiei de evaluare a tehnologiilor medicale, a documentației care trebuie depusă de solicitanți, a instrumentelor metodologice utilizate în procesul de evaluare privind includerea, extinderea indicațiilor, neincluderea sau excluderea medicamentelor în/din Lista cuprinzând denumirile comune internaționale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asigurații, cu sau fără contribuție personală, pe baza de prescripție medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, precum și denumirile comune internaționale corespunzătoare medicamentelor care se acordă în cadrul programelor naționale de sănătate, precum și a căilor de atac, cu modificările și completările ulterioare, Agenția Națională a Medicamentului si Dispozitivelor Medicale este autoritatea națională care evaluează fiecare medicament pentru includerea, extinderea indicațiilor, neincluderea, excluderea medicamentelor, adăugarea/mutarea unei DCI compensate în/din Lista, propunând Ministerului Sănătății Lista de medicamente care se aprobă prin hotărâre a Guvernului. Medicamentul Alpelisib (denumire comercială Piqray) este inclus în Lista aprobată prin H.G. nr. 720/2008, însă pentru alte indicații terapeutice decât cea de care suferă reclamanta, ceea ce înseamnă că o eventuală prescriere a acestui medicament va fi făcută off-label. Așadar, în analiza asupra dreptului pe care îl are recurenta, persoană fizică care a fost diagnosticată cu "carcinom mamar invaziv NST (puncție biopsie), ER și PR pozitiv, HER2 negativ, Ki67 20% ", respectiv " neoplasm mamar stâng, cu receptori hormonali (HR) pozitivi, cu mutație PIK3CA"conform actelor medicale depuse la dosar, și căreia i-a fost recomandat tratamentul cu medicamentul Alpelisib (denumire comercială Piqray), de a obliga pârâții la includerea acestui medicament în Listă, trebuie pornit de la actul normativ care reglementează această procedură, respectiv de la Ordinul MS nr. 861/2014. Art. 243 din Legea nr. 95/2006 prevede "(1) Criteriile de evaluare a tehnologiilor medicale, a documentației care trebuie depusă de solicitanți, a instrumentelor metodologice utilizate în procesul de evaluare privind includerea, extinderea indicațiilor, neincluderea sau excluderea medicamentelor în/din Lista cuprinzând denumirile comune internaționale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asigurații, cu sau fără contribuție personală, pe bază de prescripție medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, precum și denumirile comune internaționale corespunzătoare medicamentelor care se acordă în cadrul programelor naționale de sănătate se aprobă prin ordin al ministrului sănătății, la propunerea ANMDM. (2) Metodologia de evaluare privind includerea, extinderea indicațiilor, neincluderea sau excluderea medicamentelor în/din Lista cuprinzând denumirile comune internaționale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asigurații, cu sau fără contribuție personală, pe bază de prescripție medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, precum și denumirile comune internaționale corespunzătoare medicamentelor care se acordă în cadrul programelor naționale de sănătate, precum și căile de atac se aprobă prin ordin al ministrului sănătății, la propunerea ANMDM". În conformitate cu aceste prevederi legale a fost emis de către ministrul sănătății Ordinul nr. 861/2014 pentru aprobarea criteriilor și metodologiei de evaluare a tehnologiilor medicale, a documentației care trebuie depusă de solicitanți, a instrumentelor metodologice utilizate în procesul de evaluare privind includerea, extinderea indicațiilor, neincluderea sau excluderea medicamentelor în/din Lista cuprinzând denumirile comune internaționale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asigurații, cu sau fără contribuție personală, pe bază de prescripție medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, precum și denumirile comune internaționale corespunzătoare medicamentelor care se acordă în cadrul programelor naționale de sănătate, precum și a căilor de atac. În anexa 1 a acestui ordin sunt stabilite criteriile de evaluare a tehnologiilor medicale privind includerea, extinderea indicațiilor, neincluderea sau excluderea medicamentelor în/din Listă; anexa nr. 2 a ordinului cuprinde Metodologia de evaluare a tehnologiilor medicale privind includerea, extinderea indicațiilor, neincluderea sau excluderea medicamentelor în/din Listă, precum și căile de atac; anexa nr. 3 a ordinului vizează documentația care trebuie depusă de solicitanți, instrumentele metodologice utilizate în procesul de evaluare privind includerea, extinderea indicațiilor, neincluderea sau excluderea medicamentelor în/din Listă; anexa nr. 4 a ordinului cuprinde modelul de cerere care trebuie depusă de solicitanți la registratura ANMDM pentru evaluarea tehnologiilor medicale în vederea susținerii propunerii de includere a DCI-urilor noi, DCI-urilor compensate cu extindere de indicație, genericelor care nu au DCI compensată în Listă, biosimilarelor care nu au DCI compensată în Listă și combinațiilor în doză fixă în Listă. Din analiza prevederilor acestui ordin reiese că legiuitorul național nu a prevăzut pentru pacienți dreptul de a solicita autorității/autorităților publice de resort includerea unui sau unor medicamente indicate de aceștia pe lista celor compensate, dar nici emiterea unei decizii (de includere/neincludere) pe listă. Dispozițiile Ordinului nr. 861/2014 nu fac decât să reglementeze o procedură națională, ca modalitate de transpunere a art. 6 al Directivei 89/105/CEE, prevăzându-se că "prezentul ordin transpune aspectele privind întocmirea listelor de medicamente de uz uman care se acordă cu și fără contribuția personală a asiguraților, reglementate de art. 6 din Directiva Consiliului 89/105/CEE din 21 decembrie 1988 privind transparența măsurilor care reglementează stabilirea prețurilor medicamentelor de uz uman și includerea acestora în domeniul de aplicare a sistemelor naționale de asigurări de sănătate, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene seria x nr. x din 11 februarie 1989". Art. 6 alin. (1) din Directiva 89/105/CEE prevede că "Statele membre asigură adoptarea de decizii cu privire la cererile depuse în conformitate cu cerințele stabilite în statul membru în cauză, de către titularii autorizațiilor de comercializare, privind includerea unor medicamente pe lista medicamentelor cuprinse în sistemul de asigurări de sănătate, precum și că aceste decizii sunt comunicate solicitanților în termen de 90 de zile de la primirea cererilor. În cazul în care o cerere întemeiată pe dispozițiile prezentului articol poate fi formulată înainte ca autoritățile competente să fi convenit prețul care trebuie perceput pentru produsul respectiv în conformitate cu articolul 2 sau în cazul în care o decizie privind prețul unui medicament și o decizie privind includerea sa în lista produselor cuprinse în sistemul de asigurări de sănătate sunt luate în urma unei singure proceduri administrative, termenul limită se prelungește cu încă 90 de zile. Solicitantul furnizează autorităților informațiile adecvate. Dacă informațiile care susțin cererea nu sunt adecvate, termenul limită se suspendă și autoritățile competente informează imediat solicitantul cu privire la informațiile suplimentare detaliate care sunt necesare (...)". Directiva 89/105/CEE din 21 decembrie 1988 nu îi vizează pe reclamanți, persoane fizice, aceasta se adresează exclusiv statelor care trebuie să o implementeze, conform procedurilor interne pe care fiecare stat este liber să le adopte. Directiva nu creează drepturi particularilor pacienți, la art. 6 având în vedere exclusiv cererile deținătorilor autorizației de punere pe piață (denumiți în directivă titularii autorizațiilor de comercializare) de a-și vedea în termenul maxim de 180 de zile, soluționată cererea de includere a medicamentului comercializat, pe lista celor compensate. În nici un caz directiva nu face vorbire despre dreptul pacientului de a solicita direct autorității să răspundă unei asemenea solicitări a pacientului sau a deținătorului autorizației de punere pe piață. Din prevederile Directivei Consiliului 89/105/CEE din 21 decembrie 1988 și din reglementarea cuprinsă în Ordinul nr. 861/2014, care a transpus Directiva, rezultă că deținătorul de autorizație de punere pe piață a medicamentelor este cel care poate depune o cerere pentru evaluarea medicamentelor la sediul ANMDM, în atenția structurii de specialitate pentru evaluarea tehnologiilor medicale, în vederea includerii unui medicament în Listă. În vederea includerii în Listă, solicitantul trebuie să depună o cerere la sediul ANMDMR, în atenția structurii de specialitate, pentru evaluarea tehnologiilor medicale, care este însoțită de documentația obligatorie prevăzută de Anexa 3 din OMS nr. 861/2014, inclusiv prețul aprobat de către Ministerul Sănătății și exprimarea intenției deținătorului autorizației de punere pe piață de a se angaja într-un mecanism cost-volum sau cost-volum-rezultat în cazul în care punctajul calculat individual este corespunzător pentru includerea condiționată în Listă. În speță, reținând că includerea unui medicament în Listă pentru o nouă indicație terapeutică presupune parcurgerea unei anumite proceduri, prin Decizia nr. 914/06.07.2021, Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale a decis neincluderea pe Lista cuprinzând denumirile comune internaționale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asigurații, cu sau fără contribuție personală, pe bază de prescripție medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 720/2008, în regim de compensare 100%, a medicamentului ALPELISIB (denumire comercială PIQRAY) pentru indicația terapeutică solicitată de reclamantă. Ulterior, prin Decizia nr. 1198/06.09.2022 (decizie care nu a fost depusă la dosar), emisă de Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România (ANMDMR), denumirea comună internațională Alpelisib a primit avizul pentru includerea condiționată în Listă, pentru indicația terapeutică " În asociere cu fulvestrant pentru tratarea femeilor aflate în postmenopauză și a bărbaților cu cancer mamar local avansat sau metastatic, cu receptori hormonali (HR) pozitivi, fără receptor 2 al factorului uman de creștere epidermică (HER2), cu mutație PJK3CA, după progresia bolii în urna administrării mut tratament endocrin în monoterapie", însă prin Decizia nr. 183 din data de 30.03.2023 s-a dispus neînceperea procesului de negociere justificată de faptul că la data stabilirii începerii/neînceperii procesului de negociere, DCI-ul ALPELISIB nu se încadrează în limita sumei rămasă disponibilă la data de 06.03.2023 potrivit art. 2 alin. (8) lit. 1) din Ordinul MS/CNAS/nr. 735/976/2018, cu modificările și completările ulterioare. Astfel, în mod corect instanța de fond a reținut că în cauză autoritățile publice pârâte și-au îndeplinit obligațiile legale din perspectiva extinderii indicațiilor terapeutice ale medicamentelor în discuție, acesta primind includere condiționată, totuși din perspectiva rezultatului dorit de reclamantă, respectiv includerea în Lista medicamentelor cuprinzând denumirile comune internaționale de care beneficiază asigurații, cu sau fără contribuție personală, pe baza de prescripție medicală, în regim de compensare 100% a medicamentului ALPELISIB (denumire comercială PIQRAY) pentru indicația terapeutică cancer mamar local avansat sau metastatic, cu receptori hormonali (HR) pozitivi, cu mutație PIK3 CA, neputându-se reține un refuz nejustificat de soluționare a cererii formulate de intimata - reclamantă. În acord cu instanța de fond și Înalta Curte constată că procesul legislativ ce are finalitatea dorită de reclamantă a fost urmat până în etapa încheierii contractelor de tip cost-volum/cost- volum-rezultat astfel că statul și-a satisfăcut în mod rezonabil obligația de diligență în încercarea de a stabili cele mai înalte standarde de tratament pentru asigurații care suferă de afecțiunea reclamantei. Aspectul litigios în cauză privește un rezultat determinat, ce este condiționat în mod direct de aprecierea autorităților publice asupra oportunității încheierii contractelor menționate, în ansamblul cheltuielilor bugetare suportate din fondul bugetului de asigurări sociale de sănătate. În concret, încheierea contractelor este strict determinată de modalitatea în care Guvernul alege să dispună de bugetul de stat, or, sub acest aspect instanța nu se poate substitui acestuia în a-l obliga a alege o soluție bugetară în detrimentul alteia, mai ales că bugetul de asigurări sociale de sănătate trebuie să acopere un număr cât mai mare de afecțiuni și pacienți. Or, având în vedere constrângerile de natură bugetară, o instanță judecătorească nu are asemenea atribuții recunoscute de Constituția României în sensul de a se substitui unei autorități publice care are o largă marjă de apreciere asupra politicilor publice care trebuie urmate, inclusiv în domeniul sănătății iar circumstanțele cauzei nu au devoalat faptul că deși pârâții au la dispoziție bugetul necesar, ar refuza încheierea contractelor anterior menționate. Prin urmare, Înalta Curte constată că sentința recurată este legală, fiind motivată corespunzător și dată cu corecta interpretare și aplicare a normelor de drept incidente circumstanțelor de fapt reținute în cauză, motivele invocate prin cererea de recurs nefiind în măsură să conducă la reformarea acesteia. III. Temeiul legal și soluția adoptată în recurs. Pentru aceste considerente, constatând că nu sunt incidente motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 C. proc. civ., republicat, în temeiul prevederilor art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul formulat de reclamanta A., ca nefondat, cu consecința menținerii, ca legale, a hotărârii atacate.