ÎCCJ, Secția penală, decizia din 16.12.2025 — cale de atac împotriva încheierii nr. 196/2025 a Curții de Apel Timișoara

Deliberând asupra cauzei de față, în baza actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin încheierea penală nr. 196/PI din data de 09 octombrie 2025 pronunțate de Curtea de Apel Timișoara - secția penală, în dosarul nr. x/2025, în baza art. 341 alin. (6) lit. a) C. proc. pen., s-a respins, ca nefondată, plângerea formulată de petenta A.. împotriva soluției de clasare dispusă prin ordonanța din data de 22.01.2025 în dosarul penal nr. x/2025, de către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timișoara și a ordonanței nr. 15/II/2/2025, a aceluiași parchet.

Împotriva acestei încheieri a declarat cale de atac petenta A.. La termenul din 16 decembrie 2025, petenta A.. a formulat cerere de recuzare a completului de judecată și a procurorului de ședință, întrucât domnul judecător B., în calitate de președinte al Biroului Electoral Central, a emis o serie de acte care au fost întocmite ca urmare a fraudei electorale și a infracțiunilor săvârșite de către procurorii și judecătorii împotriva cărora a fost formulată plângerea penală. A învederat că a formulat o cerere de anulare a alegerilor privind Senatul și Camera deputaților. A arătat că motivele de recuzare ale domnului judecător C. sunt similare celor prezentate pentru domnul judecător B., respectiv motive de imparțialitate.

Cât privește Ministerul Public, a mai arătat că acesta este parte responsabilă civilmente în cauză, iar reprezentanții Ministerului Public săvârșesc infracțiuni în continuare. Sub un prim aspect, Înalta Curte a constatat faptul că în ceea ce îl privește pe domnul judecător B., petenta a mai formulat deja o cerere de recuzare cu aceleași motive, soluționată prin încheierea din 03 decembrie 2025, astfel că o altă cerere cu aceleași temeiuri de fapt este inadmisibilă. În ceea ce privește recuzarea domnului judecător C. și a domnului procuror de ședință, Înalta Curte constată că petenta A.. nu a indicat niciun caz de incompatibilitate și nici temeiuri de fapt în susținerea cererii, astfel că, în temeiul art. 67 alin. (5) C. proc.

pen., va respinge, ca inadmisibilă, cererea de recuzare formulată de petenta A.. Totodată, la același termen de judecată, reprezentantul Ministerului Public a invocat excepția inadmisibilității căii de atac, având în vedere că a fost formulată împotriva unei hotărâri prin care s-a soluționat o plângere împotriva soluției de clasare.

Examinând cauza, cu prioritate, din perspectiva admisibilității căii de atac formulate de petenta A.., Înalta Curte constată următoarele: Înalta Curte este învestită cu soluționarea contestației exercitate de petenta A.. împotriva încheierii penale nr. 196/PI din data de 09 octombrie 2025 pronunțate de Curtea de Apel Timișoara - secția penală, în dosarul nr. x/2025 prin care s-a respins, ca nefondată, plângerea formulată de petenta A.. împotriva soluției de clasare dispusă prin ordonanța din data de 22.01.2025 în dosarul penal nr. x/2025, de către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timișoara și a ordonanței nr. 15/II/2/2025, a aceluiași parchet. Înalta Curte constată că potrivit dispozițiilor art. 425 1 alin. (1) din C. proc.

pen., "calea de atac a contestației se poate exercita numai atunci când legea o prevede expres". Potrivit dispozițiilor din Partea specială, Titlul III, Capitolele III, III 1 , V din C. proc. pen., admisibilitatea căilor de atac este condiționată de exercitarea acestora potrivit dispozițiilor legii procesual penale, prin care au fost reglementate hotărârile susceptibile a fi supuse examinării, căile de atac și ierarhia acestora, termenele de declarare și motivele pentru care se poate cere reformarea hotărârii atacate. Așadar, revine părții interesate obligația sesizării instanțelor de judecată în condițiile legii procesual penale, prin exercitarea căilor de atac apte a provoca un control judiciar al hotărârii atacate.

Astfel, se constată că petenta a formulat contestație împotriva unei hotărâri pentru care nu este prevăzută cale de atac, învestind Înalta Curte de Casație și Justiție cu soluționarea unei căi de atac care nu întrunește cerințele textelor legale menționate și, ca atare, nu este admisibilă potrivit dreptului comun. Or, recunoașterea unei căi de atac în situații neprevăzute de legea procesuală penală constituie o încălcare a principiului legalității căilor de atac și, din acest motiv, apare ca o soluție inadmisibilă în ordinea de drept. Față de cele ce preced, în temeiul art. 425 1 alin. (7) pct. 1 lit. a) teza a II-a C. proc. pen. și art. 341 alin. (10) lit. a) teza a II-a C. proc. pen., Înalta Curte va respinge, ca inadmisibilă, contestația declarată de petenta Asociația italienilor din A. împotriva încheierii penale nr. 196/PI din data de 09 octombrie 2025 pronunțate de Curtea de Apel Timișoara - secția penală, în dosarul nr. x/2025.

În baza art. 275 alin. (2) C. proc. pen., va obliga contestatoarea-petentă la plata sumei de 300 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE Respinge, ca inadmisibilă, contestația declarată de petenta Asociația italienilor din A. împotriva încheierii penale nr. 196/PI din data de 09 octombrie 2025 pronunțate de Curtea de Apel Timișoara - secția penală, în dosarul nr. x/2025. Obligă contestatoarea-petentă la plata sumei de 300 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. Definitivă. Pronunțată în ședința din camera de consiliu, astăzi, 16 decembrie 2025.