- Instanța
- Înalta Curte de Casație și Justiție (România) · Secția penală
- Data
- 20 noiembrie 2025
Decizia nr. 819/2025 — ÎCCJ, Secția penală — contestație în anulare împotriva încheierii nr. 123/2025 a Curții de Apel Suceava
Asupra contestației în anulare de față, constată următoarele: Prin încheierea nr. 123 din 23 mai 2025, pronunțată de Curtea de Apel Suceava - secția penală și pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/2025, s-a respins, ca inadmisibilă, contestația în anulare formulată de inculpatul A. împotriva încheierii penale nr. 91 din data de 09.04.2025, pronunțată de judecătorii de cameră preliminară din cadrul Curții de Apel Suceava în dosar nr. x/2024. Împotriva acestei decizii, contestatorul A. a formulat o cerere întemeiată pe dispozițiile art. 431 C. proc. pen., soliciând admiterea în principiu.
Analizând cu prioritate excepția inadmisibilității căii de atac, Înalta Curte reține următoarele: Dând eficiență principiului stabilit prin dispozițiile art. 129 din Constituția României, revizuită, privind exercitarea căilor de atac în condițiile legii procesual penale, precum și celui privind liberul acces la justiție statuat prin art. 21 din legea fundamentală, respectiv exigențelor determinate prin art. 13 din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, legea procesual penală a stabilit un sistem coerent al căilor de atac, același pentru persoane aflate în situații identice. Revine, așadar, părții interesate obligația sesizării instanțelor de judecată în condițiile legii procesual penale, prin exercitarea căilor de atac apte a provoca un control judiciar al hotărârii atacate.
Potrivit prevederilor din Partea specială, Titlul III, Capitolele III, III 1 , V din C. proc. pen., admisibilitatea căilor de atac este condiționată de exercitarea acestora potrivit dispozițiilor legii procesual penale, prin care au fost reglementate hotărârile susceptibile a fi supuse examinării, căile de atac și ierarhia acestora, termenele de declarare și motivele pentru care se poate cere reformarea hotărârii atacate. Contestația în anulare este o cale extraordinară de atac prin care se înlătură erorile comise fie prin nerespectarea unor dispoziții legale pe baza cărora se desfășoară procesul penal, fie prin nerezolvarea cauzei în deplină concordanță cu actele și lucrările dosarului, fiind un mijloc procedural prin care cei ce au pierdut anumite drepturi sau prerogative din cauza unui act procesual nul sunt repuși în aceste drepturi.
În speță, contestatorul A. a formulat contestație în anulare împotriva încheierii nr. 123 din 23 mai 2025, pronunțată de Curtea de Apel Suceava - secția penală și pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/2025 (hotărârea prin care s-a respins, ca inadmisibilă, calea extraordinară de atac a contestației în anulare). Din analiza dispozițiilor legale care reglementează contestația în anulare (art. 426 și urm. C. proc. pen.), Înalta Curte constată că această cale extraordinară de atac poate fi exercitată numai împotriva hotărârilor penale definitive prin care s-a soluționat fondul cauzei; în cauza dedusă judecății, hotărârea atacată nu a soluționat fondul acțiunii penale. În acest sens este, de altfel, și jurisprudența Curții Constituționale.
Astfel, în deciziile nr. 501 din 30 iunie 2016 și nr. 804 din 5 decembrie 2017, instanța de contencios constituțional a statuat în mod expres că "indiferent de motivul invocat, contestația în anulare poate fi exercitată numai împotriva hotărârilor definitive prin care s-a soluționat fondul cauzei". În cauză, a fost respinsă ca inadmisibilă o cale de atac extraordinară. Respingerea ca inadmisibilă a unei căi extraordinare nu deschide calea declarării nici unei alte căi de atac împotriva căii de atac respinsă anterior ca inadmisibilă; hotărârea atacată - pronunțată în procedura examinării admisibilității în principiu a contestației în anulare - este o hotărâre definitivă cu privire la care legea nu prevede posibilitatea exercitării vreunei căi de atac.
Recunoașterea unei căi de atac în alte condiții decât cele prevăzute de legea procesual penală constituie o încălcare a principiului legalității acestora și, din acest motiv, apare ca o soluție inadmisibilă în ordinea de drept. Ca atare, constatând că a fost învestită cu soluționarea unei căi de atac care nu este prevăzută de lege și, în consecință, nu este admisibilă potrivit dreptului comun, Înalta Curte va respinge, ca inadmisibilă, calea de atac formulată de contestatorul A. împotriva încheierii nr. 123 din 23 mai 2025, pronunțată de Curtea de Apel Suceava - secția penală și pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/2025. În temeiul art. 275 alin. (2) C. proc. pen., va obliga contestatorul la plata sumei de 300 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE Respinge, ca inadmisibilă, calea de atac formulată de contestatorul A. împotriva încheierii nr. 123 din 23 mai 2025, pronunțată de Curtea de Apel Suceava - secția penală și pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/2025. Obligă contestatorul la plata sumei de 300 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, astăzi, 20 noiembrie 2025.