ÎCCJ, Secția penală, decizia din 28.10.2025 — cale de atac împotriva sentinței nr. 1185/2024 a Judecătoriei Câmpulung

Asupra cauzei penale de față, în baza actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 1185 din 23 decembrie 2024 a Judecătoriei Câmpulung Moldovenesc, în baza art. 68 alin. (2 1 ) din Legea nr. 46/2008 privind Codul silvic, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., și art. 137 alin. (4) lit. b) C. pen., a fost condamnată persoana juridică inculpată S.C. A., la pedeapsa amenzii în cuantum de 48.000 RON (160 zile amendă x 300 RON), pentru săvârșirea infracțiunii de transport cu orice mijloace de transport al materialelor lemnoase în volum de peste 10 m.c., neînsoțite de documente specifice de transport, în formă continuată (5 acte materiale). În baza art. 325 C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.

și art. 137 alin. (4) lit. b) C. pen., a fost condamnată persoana juridică S.C. A. S.R.L la pedeapsa amenzii în cuantum de 48.000 RON (160 zile amendă x 300 RON), pentru săvârșirea infracțiunii de fals informatic în formă continuată (8 acte materiale). În baza art. 38 alin. (1) și art. 39 alin. (1) lit. c) C. pen., a fost contopită pedeapsa amenzii în cuantum de 48.000 RON, aplicată inculpatei S.C. A. S.R.L pentru săvârșirea infracțiunii continuate de transport cu orice mijloace de transport al materialelor lemnoase în volum de peste 10 m.c. neînsoțite de documente specifice de transport, prev. de art. 68 alin. (2 1 ) din Legea nr. 46/2008 privind Codul silvic, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., și pedeapsa amenzii în cuantum de 48.000 RON, aplicată inculpatei S.C.

A. S.R.L pentru săvârșirea infracțiunii de fals informatic în formă continuată, prev. de art. 325 C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. și art. 137 alin. (4) lit. b) C. pen., aplicând inculpatei pedeapsa cea mai grea a amenzii în cuantum de 48.000 RON, la care s-a adăugat un spor de o treime din totalul celeilalte, reprezentând 16.000 RON, inculpata urmând a executa pedeapsa amenzii în cuantum de 64.000 RON. În baza art. 68 alin. (2 1 ) din Legea nr. 46/2008 (Cod Silvic), cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., art. 47 C. pen. și art. 52 alin. (2) C. pen., a fost condamnat inculpatul B., la pedeapsa închisorii de 9 luni, pentru săvârșirea infracțiunii continuate de instigare la transport cu orice mijloace de transport al materialelor lemnoase în volum de peste 10 m.c.

neînsoțite de documente specifice de transport în formă continuată (5 acte materiale). În baza art. 325 C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., a fost condamnat inculpatul B. la pedeapsa închisorii de 1 an și 6 luni, pentru săvârșirea infracțiunii de fals informatic în formă continuată (8 acte materiale). În baza art. 38 alin. (1) și art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen., au fost contopite pedepsele de 9 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 68 alin. (2 1 ) din Legea nr. 46/2008, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., art. 47 și art. 52 alin. (2) C. pen., și un an și 6 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 325 C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., stabilite prin hotărâre inculpatului B., aplicându-i-se inculpatului pedeapsa cea mai grea de un an și 6 luni închisoare, la care s-a adăugat o treime din cealaltă pedeapsă, respectiv 3 luni, inculpatul urmând a executa pedeapsa închisorii de 1 an și 9 luni.

În baza art. 91 C. pen., s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere și s-a stabilit un termen de supraveghere de 3 ani, conform art. 92 C. pen., care curge de la data rămânerii definitive a sentinței. În baza art. 93 alin. (1) C. pen., s-a dispus obligarea inculpatului B. ca, pe durata termenului de supraveghere, să respecte următoarele măsuri de supraveghere: a) să se prezinte la Serviciul de Probațiune Suceava, la datele fixate de acesta; b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa; c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile; d) să comunice schimbarea locului de muncă; e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.

În baza art. 93 alin. (2) lit. b) C. pen., pe durata termenului de supraveghere, instanța de fond a impus acestuia să execute următoarea obligație: să frecventeze un program de reintegrare socială derulat de către serviciul de probațiune sau organizat în colaborare cu instituții din comunitate. În baza art. 93 alin. (3) C. pen., s-a dispus ca, pe parcursul termenului de supraveghere, inculpatul să presteze o muncă neremunerată în folosul comunității în cadrul Primăriei Fundu Moldovei sau în cadrul Primăriei Comunei Pojorâta, pe o perioadă de 90 de zile, afară de cazul în care, din cauza stării de sănătate, nu poate presta această muncă. S-a dispus ca un exemplar al sentințe să se comunice Serviciului de Probațiune Suceava.

În temeiul art. 91 alin. (4) C. pen., s-a atras atenția inculpatului asupra art. 96 C. pen. cu privire la revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere în caz de nerespectare, cu rea-credință, a măsurilor de supraveghere, în caz de neexecutare a obligațiilor impuse ori stabilite de lege, în caz de neîndeplinire integrală a obligațiilor civile stabilite prin hotărâre, afară de cazul în care dovedește că nu a avut nicio posibilitate să le îndeplinească, precum și în caz de săvârșire a unei noi infracțiuni. În baza art. 25 alin. (3) C. proc. pen.., s-a dispus desființarea următoarelor înscrisuri: - Avizul electronic seria x din data de 02.03.2022, emis de S.C. A. S.R.L, pentru auto cu nr. de înmatriculare x pentru un volum total de 11,172 mc lemn rotund rășinoase; - Avizul electronic seria x din data de 02.03.2022, emis de S.C.

A. S.R.L, pentru auto cu nr. de înmatriculare x pentru un volum total de 22,344 mc lemn rotund rășinoase; - Avizul electronic seria x din data de 02.03.2022, emis de S.C. A. S.R.L, pentru auto cu nr. de înmatriculare x pentru un volum total de 37,6529 mc lemn rotund rășinoase; - Avizul electronic seria x din data de 03.03.2022, emis de S.C. A. S.R.L, pentru auto cu nr. de înmatriculare x pentru un volum total de 33,1093 mc lemn rotund rășinoase; - Avizul electronic seria x din data de 03.03.2022, emis de S.C. A. S.R.L, pentru auto cu nr. de înmatriculare x pentru un volum total de 19,04 mc lemn rotund rășinoase; - Avizul electronic seria x din data de 03.03.2022, emis de S.C. A. S.R.L, pentru auto cu nr. de înmatriculare x pentru un volum total de 13,763 mc lemn rotund rășinoase; - Avizul electronic seria x din data de 09.03.2022, emis de S.C.

A. S.R.L, pentru auto cu nr. de înmatriculare x pentru un volum total de 22,344 mc lemn rotund rășinoase; - Avizul electronic seria x din data de 09.03.2022, emis de S.C. A. S.R.L, pentru auto cu nr. de înmatriculare x pentru un volum total de 12,60 mc lemn rotund rășinoase. În baza art. 68 alin. (2 1 ) Cod Silvic și a art. 112 alin. (5) C. pen., s-a dispus confiscarea prin echivalent a contravalorii materialului lemnos transportat, respectiv suma de 34.405,04 RON, câte 17.202,5 RON de la fiecare inculpat. În baza art. 68 alin. (2 1 ) Cod Silvic raportat la art. 112 alin. (1) lit. b) și alin. (2) C. pen., s-a dispus confiscarea specială, prin echivalent, de la fiecare inculpat, a sumei de 15.000 RON, reprezentând contravaloarea autoutilitarei Ba17 Transport Lemn marca x, cu nr. de înmatriculare x și seria șasiului x și a remorcii Db17 Transport Lemn marca x, cu nr. de înmatriculare x și seria șasiului x, ambele proprietatea S.C.

C. S.R.L.. În baza art. 68 alin. (2 1 ) Cod Silvic raportat la art. 112 alin. (1) lit. b) și alin. (2) C. pen., s-a dispus confiscarea specială, prin echivalent, de la fiecare inculpat, a sumei de 10.000 RON, reprezentând contravaloarea autoutilitarei Bc Autotractor marca x, cu nr. de înmatriculare x și seria șasiului x și Semiremorca x, cu nr. de înmatriculare x și seria șasiului x, proprietatea lui D.. În baza art. 404 alin. (4) lit. c) C. proc. pen.., s-a dispus menținerea sechestrului asigurător asupra următoarelor bunuri aparținând inculpatului B.: - teren extravilan în suprafață de 97.167 mp, imobil cu număr cadastral x al UAT Breaza; - teren intravilan situat in localitatea Benia, județul Suceava, în suprafață de 9600 mp, imobil cu număr cadastral xoldova Sulița, împreună cu construcțiile cu numerele x; - teren extravilan în suprafață de 81.479 mp, imobil cu nr. cadastral x al UAT Moldova Sulița, până la concurența sumei de 42.202,5 RON.

În baza art. 404 alin. (4) lit. c) C. proc. pen.., a fost ridicată măsura sechestrului asigurător instituită asupra următoarelor bunuri: - autoutilitara Bc Autotractor marca x, cu nr. de înmatriculare x și seria șasiului x; - semiremorca x, cu nr. de înmatriculare x și seria șasiului x și dispune restituirea către D.. În baza art. 274 alin. (1) și (2) C. proc. pen.., s-a dispus obligarea inculpatei S.C. A. la plata în favoarea statului a sumei de 6.000 RON (din care suma de 4.000 RON aferentă urmăririi penale), cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat. În temeiul art. 274 alin. (1) și (2) C. proc. pen.., instanța de fond a dispus obligarea inculpatului B. la plata în favoarea statului a sumei de 6.000 RON (din care suma de 4.000 RON aferentă urmăririi penale), cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.

Prin decizia penală nr. 250 din 07 martie 2025 a Curții de Apel Suceava - secția penală și pentru cauze cu minori, în baza art. 421 pct. 1 lit. b) C. proc. pen.., s-au respins, ca nefondate, apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Judecătoria Câmpulung Moldovenesc și de inculpații S.C. A. și B. împotriva sentinței penale nr. 1185 din data de 23.12.2024 pronunțată de Judecătoria Câmpulung Moldovenesc în dosarul nr. x/2023. În baza art. 275 alin. (2) C. proc. pen.., au fost obligați inculpații-apelanți S.C. A. și B. la plata către stat a câte 500 RON/fiecare reprezentând cheltuieli judiciare din apel. În baza art. 275 alin. (3) C. proc. pen.., celelalte cheltuieli judiciare către stat din apel au rămas în sarcina acestuia.

Decizia penală nr. 250 din 07 martie 2025 a Curții de Apel Suceava - secția penală și pentru cauze cu minori, a fost comunicată Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava la data de 10 martie 2025, condamnatului B. la data de 14 martie 2025 și către S.C. A. la data de 14 martie 2025. Împotriva hotărârii pronunțată de instanța de apel au formulat recurs în casație condamnatul B., prin avocat ales (împuternicire avocațială seria x, dosar recurs în casație), la data de 14 aprilie 2025, data ștampilei plicului aflată la dosar recurs în casație și persoana juridică condamnată S.C. A. la data de 10 aprilie 2025, prin poșta electronică, fiind înregistrate la Curtea de Apel Suceava. Cererea formulată de persoana juridică condamnată S.C.

A. a fost comunicată Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava la data de 14 aprilie 2025 și condamnatului B. la data de 17 aprilie 2025. Cererea formulată de condamnatul B. a fost comunicată Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava la data de 23 aprilie 2025 și către S.C. A. la data de 25 aprilie 2025. Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția Penală la data de 05 mai 2025. Prin referatul întocmit în cauză, judecătorul de filtru a dispus, pentru termenul de la 03 iunie 2025, întocmirea raportului de către magistratul asistent, în vederea discutării admisibilității cererilor de recurs în casație, în procedura prevăzută de art. 440 C. proc. pen.

Cererea de recurs în casație a fost formulată în scris de A. (persoana juridică română cu sediul în jud. Suceava, înregistrată la ORCT Suceava sub nr. x/2016, având CUI x, legal reprezentată prin administrator E.), împotriva deciziei penale nr. 250 din 7 martie 2025 a Curții de Apel Suceava, solicitându-se admiterea recursului, casarea deciziei și trimiterea cauzei spre rejudecare, motivul de recurs invocat fiind cel prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 7 C. proc. pen..

"inculpatul a fost condamnat pentru o faptă care nu este prevăzută de legea penală". În motivarea recursului, recurenta A. S.R.L a susținut că încadrarea juridică a faptelor imputate este nelegală, în ceea ce privește infracțiunea de transport a materialului lemnos fără documente specifice de transport, având în vedere faptul că (a) nu se cunosc persoanele fizice ce au săvârșit această infracțiune în mod nemijlocit, ceea ce face practic imposibilă tragerea la răspundere a persoanei juridică și (b) cantitatea de material lemnos presupus a fi fost transportat în mod nelegal a fost determinată pe baza unor avize ce au fost ulterior anulate, apreciindu-se că în cuprinsul lor existau date nereale.

Prin cererea de recurs în casație s-a susținut că, atât instanța de fond, cât și instanța de apel au apreciat întregul material probatoriu administrat pe parcursul procesului penale, stabilind existența faptelor și vinovăția inculpatei. Apărarea a apreciat că nici instanța de fond și nici instanța de apel nu au procedat la o încadrare corectă a stării de fapt din punct de vedere juridic. Apărarea a arătat că, infracțiunea de "transport cu orice mijloace de transport al materialelor lemnoase, în volum de peste 10 mc, neînsoțit de documente specifice de transport", ca natură juridică, este o infracțiune de pericol, ce debutează în momentul punerii în mișcare pe drumurile publice a mijlocului de transport încărcat cu material lemnos și se consumă la momentul ajungerii la destinație a mijlocului de transport, în conformitate cu traseul stabilit.

Conform textului de incriminare, pentru ca o astfel de faptă să întrunească exigențele de tipicitate, este necesară, pe de o parte, existența unei persoane care sa efectueze transportul materialului lemnos, iar, pe de altă parte, constatarea infracțiunii să se realizeze pe timpul efectiv al transportului. Referitor la persoanele fizice conducători auto ce se aflau în mod efectiv la volanul autocamioanelor la momentul efectuării transportului, apărarea a arătat că prin rechizitoriul Parchetului s-a reținut: conducătorii auto ai autocamioanelor cu care au fost săvârșite infracțiunile nu aveau posibilitatea de a cunoaște dacă pentru transporturile efectuate exista sau nu un aviz de însoțire în mod legal emis (...).

Chiar dacă nu au putut fi descoperite probe pentru a se constata care sunt persoanele care au condus autocamioanele în datele de 2,3 și 9 martie 2022, în sarcina autorilor necunoscuți nu pot fi reținute infracțiunile de transport cu orice mijloace de transport al materialelor lemnoase, în volum de peste 10 mc, neînsoțit de documente specifice de transport, deoarece aceștia au săvârșii infracțiunile fără intenție.

Recurenta a susținut că interpretarea organelor de urmărire penală și preluată de instanța de judecată nu se circumscrie unei încadrări juridice, având în vedere că se apreciază că persoană juridică a săvârșit infracțiunea de transport cu orice mijloace de transport al materialelor lemnoase, în volum de peste 10 mc, neînsoțite de documente specifice de transport, instigată fiind de inculpatul B., fără însă a fi relevante persoanele fizice care au efectuat propriu-zis activitatea condamnabilă din punct de vedere penal - transportul respectivului material lemnos.

S-a precizat, de către apărare, că, în situația din speță, s-a admis că o persoană juridică poate săvârși infracțiunea de transport cu orice mijloace de transport al materialelor lemnoase, în volum de peste 10 mc, neînsoțite de documente specifice de transport în mod nemijlocit, fără a exista și o persoană fizică executantă a acțiunii antisociale condamnabile din punct de vedere penal, nefiind astfel importantă persoana fizică care se afla la volanul mijloacelor de transport la momentul deplasării acestora pe drumurile publice și care are calitatea de subiect activ al acestei infracțiuni, întrucât din probele administrate în cursul anchetei rezultă că, oricine ar fi această/e persoană/e, nu a/au avut cunoștință de lipsa avizului de însoțire și, astfel, nu se poate discuta de vinovăție în ceea ce o/le privește.

Conform apărării, inculpata persoană juridică este trasă la răspundere penală pentru o infracțiune al cărei autor nemijlocit nu este relevant, persoana juridică având totuși calitatea de autor la comiterea acestei infracțiuni. În dezvoltarea motivelor de recurs, apărarea a motivat că infracțiunea de transport al materialelor lemnoase, în volum de peste 10 mc, neînsoțite de documente specifice de transport este o infracțiune de pericol, care prezintă o singură modalitate de comitere, transportul. Tipicitatea acestei fapte este dată de deplasarea materialului lemnos din punctul A în punctul B, acesta fiind intervalul de timp în care acțiunea subiectului activ poate căpăta consecințe juridice. S-a susținut că această infracțiune îmbracă un caracter flagrant putând fi constatată cu certitudine pe perioada în care materialul lemnos se află în mișcare, practic în timpul unicei modalități de comitere a infracțiunii, respectiv pe timpul transportului.

De regulă, aceste infracțiuni sunt constatate în trafic, când autovehiculele încărcate cu material lemnos sunt oprite, materialul este măsurat și cubat, iar dacă se constată depășirea volumului maxim admis de lege, precum și a toleranțelor admise, se iau măsuri pentru tragerea la răspundere penală. În situația din speță, conform apărării, faptele imputate inculpatei persoană juridică au fost constatate a posteriori momentului la care acestea ar fi fost efectiv săvârșite, angajarea răspunderii penale realizându-se pe baza unor înregistrări ale unor camere de supraveghere private. În acest context, s-a arătat că nu există niciun element material de probă la dosarul cauzei care să indice în mod concret caracterul ilicit al faptei și săvârșirea acesteia de către făptuitor.

În ceea ce privește susținerea conform căreia inculpatul B. este "administratorul de fapt" al inculpatei, însușită de către instanța de fond, s-a susținut că din probele administrate în cauză, în special din declarațiile martorilor, declarația co-inculpatului, dar și din înscrisurile existente la dosarul cauzei, rezultă fără putință de tăgadă că administratorul societății este E., iar acesta a înțeles să împuternicească notarial alte persoane, angajați ai societății, pentru a realiza acte specifice activității de administrare, în scopul facilitării mijloacelor de aducere la îndeplinire a obiectului de activitate al societății. Oferirea unor astfel de prerogative altor persoane din cadrul unei societăți cu răspundere limitată nu este contrară legii, iar Legea nr. 31/1990 a societăților nu face distincția dintre "administratorul de fapt" și "administratorul de drept" al unei societăți.

Apărarea a apreciat că și situația de fapt referitoare la introducerea avizelor în aplicația SUMAL a fost juridic încadrată greșit sub aspectul săvârșirii infracțiunii de fals informatic, având in vedere că inculpatul B. a acționat în calitate de prepus al societății, în limitele autorizării oferite de către societate. Recurenta persoană juridică a arătat că specificul laturii obiective a infracțiunii de fals informatic presupune realizarea următoarelor elemente de tipicitate: verbum regens, manifestat prin variante alternative: introducere, modificare, ștergere a unor date informatice ori restricționarea accesului la asemenea date informatice; caracteristica elementului material, în oricare dintre variante, de a se realiza fără drept; rezultatul constând în date necorespunzătoare adevărului; scopul utilizării în vederea producerii de consecințe juridice a datelor necorespunzătoare adevărului rezultate în urma elementului material.

Elementul material, decurge din art. 35 alin. (2) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției care prevede: în sensul prezentului titlu, acționează fără drept persoana care se află in una din următoarele situații: a) nu este autorizată, în temeiul legii sau al unui contract; b) depășește limitele autorizării; c) nu are permisiunea, din partea persoanei fizice sau juridice competente, potrivit legii, să o acorde, de a folosi, administra sau controla un sistem informatic ori de a desfășura cercetări științifice sau de a efectua orice altă operațiune într-un sistem informatic.

Conform apărării, prin raportare la acest text legal, operațiunile efectuate în aplicația SUMAL 2.0 de către prepușii societății, nu pot fi încadrate în niciuna dintre situațiile în care agentul acționează fără drept, deoarece la momentul presupusei autentificări în aplicația SUMAL 2.0, au fost utilizate credențialele oferite de Garda Forestieră în mod legal, prepusul societății având atribuții legate de emiterea de documente în aplicația SUMAL 2.0 (aspect confirmat și de probele administrate în cauză), iar societatea era autorizată să efectueze astfel de operațiuni, neputând fi vorba în cauză despre o lipsă de autorizare sau despre o depășire a limitelor autorizării. Astfel, în speță nu se verifică cele trei condiții prevăzute de art. 35 alin. (2) din Legea nr. 161/2003 pentru a se discuta de o posibilă utilizare "fără drept" a aplicației SUMAL 2.0.

Pe parcursul urmăririi penale nu au fost supuse expertizei/percheziției informatice niciunul dintre dispozitivele societății (telefoane, tablete) de pe care erau emise avizele, pentru a se verifica dacă într-adevăr respectivele fotografii au fost realizate de pe un dispozitiv pe altul, după cum se susține. Față de lipsa întrunirii cumulative a condițiilor prevăzute de legiuitor pentru ca o faptă să întrunească elementele de tipicitate ale infracțiunii de fals informatic, apărarea a apreciat că această infracțiune nu poate fi reținută în sarcina inculpatei persoană juridică, întrucât fapta nu există. Avizele despre care se arată în rechizitoriu că ar fi fost introduse ulterior în aplicația SUMAL 2.0 pentru a crea aparență de legalitate transporturilor din 02, 03 și 09 martie 2022 nu constituie prin ele însele un element probator pentru săvârșirea infracțiunii de fals informatic.

În considerarea acestor argumente, s-a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârii și trimiterea cauzei spre rejudecare. În cererea de recurs în casație formulată de condamnatul B., cu domiciliul în jud. Suceava, s-a susținut că decizia penală nr. 250 din data de 07.03.2025 pronunțată de Curtea de Apel Târgu Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie în dosarul nr. x/2023, este nelegală, întrucât a fost pronunțată o soluție de condamnare pentru fapte care nu sunt prevăzute de legea penală, caz de casare prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 7 C. proc. pen. S-a solicitat constatarea admisibilității în principiu a cererii de recurs în casație și trimiterea cauzei în vederea judecării căii extraordinare de atac, fiind îndeplinite condițiile prevăzute de art. 434 - 438 C. proc.

pen.., respectiv achitarea condamnatului B., conform art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen.., pentru săvârșirea infracțiunilor de instigare la transport cu orice mijloace de transport a materialelor lemnoase, în volum de peste 10 m3, neînsoțit de documente specifice de transport, în formă continuată, prev. de art. 68 alin. (21) din Legea nr. 46/2008 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., și fals informatic în formă continuată, faptă prev. de art. 325 C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. În temeiul art. 441 alin. (1) C. proc. pen.., s-a solicitat suspendarea executării hotărârii atacate. În motivarea cererii de recurs în casație, referitor la situația de fapt, s-a arătat că s-a reținut că inculpatul B. a determinat cu intenție conducători auto neidentificați să efectueze opt transporturi de material lemnos neînsoțite de documente specifice, aceștia săvârșind fapta fără vinovăție.

Pe de o parte, cu privire la participația improprie s-a făcut referire la jurisprudență și doctrină, care au reținut faptul că în majoritatea cazurilor în care se reține participația improprie în modalitatea intenție - lipsă de vinovăție sunt acelea în care autorul comite fapta în condițiile unei cauze de neimputabilitate, cauză care nu a fost indicată în concret în cuprinsul actului de sesizare, în hotărârea primei instanțe sau a instanței de apel.

Apărarea recurentului a arătat că instigarea presupune întrunirea unor elemente specifice, instigator fiind persoana care determină cu intenție o altă persoană să săvârșească o faptă prevăzută de legea penală, înainte ca aceasta din urmă să se fi decis să comită fapta sau să fi început executarea activității infracționale, aspecte care, de asemenea, nu au fost analizate în vreun fel prin actul de sesizare, hotărârea primei instanțe sau a instanței de apel, cu atât mai mult cu cât conducătorii auto aveau obligația deținerii tuturor documentelor legale anterior inițierii și în timpul unui transport.

Conform apărării, teza unei poziții subiective constând în lipsa vinovăției a conducătorilor auto nu poate fi reținută, raportat la specificul cauzei, având în vedere faptul că avizele de însoțire a materialului lemnos sunt documente care însoțesc transportul de material lemnos, iar printre obligațiile conducătorilor auto este aceea de a avea documente de însoțire a materialului lemnos (fie că este electronic, fie în format fizic), ceea ce implică minime cunoștințe a legislației în domeniu și verificări cu privire la deținerea tuturor documentelor legale anterior inițierii și pe timpul unui transport.

Apărarea recurentului a mai arătat că în conformitate cu doctrina juridică, instigarea trebuie să constea în efectuarea unor activități concrete, obiectiv determinate (în cauză nefiind arătat în concret în ce constă fapta de instigare săvârșită de inculpat), iar actele de determinare trebuie să se refere la comiterea unei/unor anumite fapte prevăzute de legea penală de către autori determinați. Activitatea de determinare se poate realiza numai printr-o acțiune, iar nu printr-o inacțiune; or, se poate deduce din considerentele instanței de apel că ceea ce a reținut aceasta, sub aspectul situației de fapt, este faptul că inculpatul B. nu le-ar fi comunicat conducătorilor auto neidentificați faptul că transporturile nu ar fi însoțite de documente specifice de transport, deci o inacțiune.

Apărarea a apreciat că nu sunt întrunite elementele constitutive, sub aspectul laturii obiective, a instigării la infracțiunea de transport cu orice mijloace de transport a materialelor lemnoase, în volum de peste 10 m3, neînsoțit de documente specifice de transport, în formă continuată, prev. de art. 68 alin. (21) din Legea nr. 46/2008 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., impunându-se achitarea inculpatului B., în temeiul art. 396 alin. (5) rap. la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen. De asemenea, apărarea a arătat că în cauză s-a dispus condamnarea inculpatului B. pentru săvârșirea infracțiunii de fals informatic în formă continuată, faptă prev. de art. 325 C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.

(8 acte materiale), constând în aceea că în data de 23.04.2022 și în data de 25.04.2022, în calitate de administrator de fapt al S.C. A., în desfășurarea atribuțiilor de serviciu privind emiterea avizelor de însoțire a materialului lemnos, folosind credențialele din SUMAL 2.0. atribuite societății pentru diferiți angajați, a introdus (creat/emis) fără drept în aplicația S.U.M.A.L 2.0. un număr de 8 avize de însoțire electronice, prin schimbarea datei și a orei dispozitivului electronic de pe care s-au încărcat acestea și prin încărcarea în aplicația S.U.M.A.L. 2.0 a unor fotografii fictive prezentând autocamioanele încărcate, cu scopul de a fi utilizate în vederea producerii unei consecințe juridice, respectiv preluarea de către aplicația S.U.M.A.L.

2.0. a datei și orei din zilele în care au fost efectuate transporturi de material lemnos fără documente de proveniență, cu scopul de a nu fi trasă la răspundere penală și de a crea proveniență legală materialului lemnos transportat în datele de 02.03.2022,03.03.2022 și 09.03.2022, fără documente specifice de transport. În dezvoltarea motivelor de recurs în casație, apărarea a arătat că, sub aspectul laturii obiective a infracțiunii de fals informatic, dar și cu privire la infracțiunile de fals în general, doctrina și jurisprudența în materie penală au reținut că sunt întrunite elementele constitutive sub aspectul laturii obiective în măsura în care înscrisul sau, în cazul din speță, avizele de însoțire a materialului lemnos obținute ca urmare a introducerii datelor în aplicația SUMAL 2.0., să fie susceptibile de a produce efecte juridice, în cazul în care ar fi folosit.

Instanța de apel a reținut că, prin generarea celor 8 avize de însoțire a materialului lemnos, s-a creat o aparență de legalitate a transporturilor efectuate anterior, fiind indiferent faptul că datele informatice necorespunzătoare adevărului puteau fi descoperite de către organele competente, prin verificările de specialitate, respectiv printr-o interogare a aplicației SUMAL 2.0.

Situația de fapt reținută de instanța de apel contravine cu acuzație formulată în cauză, care constă în aceea că avizele de însoțire a materialului lemnos conțin date evident neconforme cu realitatea, aspect rezultat din accesarea aplicației SUMAL 2.0., respectiv care conțin date privind data și ora emiterii avizului, respectiv data și ora creării (încărcării pe server) care nu coincid (fiind vorba despre câteva zile), date privind traseul urmat de camioane, patru fotografii ale mijlocului de transport (care în cauză, printr-o simplă analiză, s-a constatat că au fost efectuate asupra unui alt dispozitiv, iar nu asupra încărcăturii). Conform rechizitoriului, avizele ar fi urmat să fie folosite în fața organelor de urmărire penală.

Apărarea arată însă că organele de urmărire penală, printr-o verificare simplă, au constatat data emiterii și creării avizului, la aproximativ o lună de la transporturi, faptul că nu au traseu înregistrat, fotografiile vizând alte dispozitive, astfel încât, nu sunt întrunite elementele constitutive ale acestei infracțiuni, sub aspectul laturii obiective, datele introduse nefiind susceptibile de a produce efecte juridice. Prin încheierea din data de 03 iunie 2025, s-au admis cererile de recurs în casație formulate de inculpații S.C. A. și B. împotriva deciziei penale nr. 250 din 07 martie 2025, pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/2023 și s-a trimis cauza Completului 7 în vederea soluționării cererii de recurs în casație la data de 17 iunie 2025, cu citarea recurenților inculpați.

Se încunoștințează apărătorii aleși ai recurenților inculpați. S-a respins cererea de suspendare a deciziei penale nr. 250 din 07 martie 2025 a Curții de Apel Suceava - secția penală și pentru cauze cu minori, formulată de inculpatul B.. Examinând cererile de recurs în casație sub aspectul îndeplinirii condițiilor de admisibilitate, Înalta Curte a constatat că decizia penală nr. 250 din 07 martie 2025, pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori, fiind pronunțată în ultimă instanță, respectiv în apel, iar calea extraordinară de atac a fost exercitată de inculpații S.C. A. și B. în termenul legal, fiind respectate art. 434 - art. 436 C. proc. pen. De asemenea, s-a constatat că cererile de recurs în casație îndeplinesc și condițiile de formă prevăzute de art. 437 alin. (1) lit. a), b) și d) C. proc.

pen.., iar în ceea ce privește condiția prevăzută de art. 437 alin. (1) lit. c) C. proc. pen.., inculpații au invocat cazul de casare prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 7 C. proc. pen.. (inculpatul a fost condamnat pentru o faptă care nu este prevăzută de legea penală). În cererea scrisă, cu referire la infracțiunea de transport a materialului lemnos fără documente specifice de transport, recurenta S.C. A. S.R.L a susținut că nu sunt întrunite elementele de tipicitate a acestei fapte, întrucât aceste infracțiuni sunt constatate în trafic, când autovehiculele încărcate cu material lemnos sunt oprite, materialul este măsurat și cubat, iar dacă se constată depășirea volumului maxim admis de lege, precum și a toleranțelor admise, se iau măsuri pentru tragerea la răspundere penală.

În situația din speță, faptele imputate inculpatei au fost constatate ulterior momentului la care acestea ar fi fost efectiv săvârșite, angajarea răspunderii penale realizându-se pe baza unor înregistrări ale unor camere de supraveghere private. În ceea ce privește elementele de tipicitate ale infracțiunii de fals informatic, recurenta S.C. A. a susținut că nu se verifică cele trei condiții prevăzute de art. 35 alin. (2) din Legea nr. 161/2003 pentru a se discuta de o posibilă utilizare "fără drept" a aplicației SUMAL 2.0. Recurentul B. a apreciat că nu sunt întrunite elementele constitutive, sub aspectul laturii obiective, a infracțiunii de instigare la transport cu orice mijloace de transport a materialelor lemnoase, în volum de peste 10 m3, neînsoțit de documente specifice de transport, în formă continuată, prev. de art. 68 alin. (2 1 ) din Legea nr. 46/2008 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., solicitând achitarea, în temeiul art. 396 alin. (5) rap.

la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen.., susținând că în cauză nu s-a arătat în concret în ce constă fapta de instigare săvârșită de inculpat. De asemenea a mai arătat că actele de determinare trebuie să se refere la comiterea unei/unor anumite fapte prevăzute de legea penală de către autori determinați. Referitor la infracțiunea de fals informatic în formă continuată, prevăzută de art. 325 C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (8 acte materiale), s-a susținut că nu sunt întrunite elementele de tipicitate sub aspectul laturii obiective, întrucât în cazul din speță, avizele de însoțire a materialului lemnos obținute ca urmare a introducerii datelor în aplicația SUMAL 2.0.

nu erau susceptibile de a produce efecte juridice dacă ar fi fost folosite. Înalta Curte a apreciat că motivele invocate de recurenta S.C. A. și recurentul B. se încadrează în cazul de casare prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 7 C. proc. pen.., analiza acestui aspect putându-se realiza strict în raport de situația de fapt, astfel cum a fost reținută de instanța a cărei hotărâre a fost atacată, fără a se proceda la o analiză a conținutului mijloacelor de probă sau la o nouă apreciere a materialului probator. S-a apreciat că argumentele recurentei S.C. A. referitoare la încadrarea juridică dată faptelor și mijloacele de probă administrate în cauză, expuse în cererea scrisă, nu pot face, însă, obiectul cenzurii recursului în casație.

În ceea ce privește cererea privind suspendarea executării deciziei penale nr. 250 din 07 martie 2025, pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori, formulată de inculpatul B., s-a constatat că, potrivit art. 441 alin. (1) C. proc. pen.., instanța care admite în principiu cererea de recurs în casație sau completul care judecă recursul în casație poate suspenda motivat, în tot sau în parte, executarea hotărârii, putând impune respectarea de către condamnat a unora dintre obligațiile prevăzute la art. 215 alin. (1) și (2) C. proc. pen. Analizând textul de lege invocat, Înalta Curte a constatat că suspendarea executării hotărârii nu reprezintă o dispoziție imperativă ce trebuie aplicată în cauză ci rămâne la libera apreciere a instanței oportunitatea admiterii unei astfel de solicitări.

Înalta Curte apreciază că, în cauză, nu există motive care să atragă aplicarea măsurii suspendării executării hotărârii, astfel că cererea formulată de inculpatul B., privind suspendarea executării hotărârii atacate, este nefondată. La termenul de judecată din data de 17 iunie 2025 s-a încuviințat cererea de amânare formulată de recurentul inculpat B., în vederea angajării unui avocat și s-a acordat termen pentru lipsă de apărare la data de 14 octombrie 2025, Completul nr. 7. În dezbateri, la termenul de judecată din data de 14 octombrie 2025, apărătorul ales al recurentului B. a invocat cazul de casare prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 7 C. proc.

pen.., susținând că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii la regimul silvic pentru care a fost condamnat, arătând că s-a reținut faptul că inculpatul i-a instigat pe transportatorii de masă lemnoasă, care au rămas, însă, autori necunoscuți și, de asemenea, recurentul nu a întocmit avizele de însoțire ale maselor pe durata transportului, așa cum este prevăzut de lege. Apărarea a arătat că infracțiunea de transport neautorizat de masă lemnoasă se consumă la momentul efectuării transportului, însă inculpatul a încercat să întocmească aceste avize ulterior, fără să reușească, nefiind astfel îndeplinită cea de-a treia condiție prevăzută de lege în cazul acestei infracțiuni. Analizând recurs în casație formulate de inculpații S.C.

A. și B., potrivit art. 442 alin. (1) și (2) C. proc. pen.., în limitele stabilite prin încheierea din data de 03 iunie 2025, Înalta Curte constată că sunt nefondate, pentru următoarele considerente: Recursul în casație este o cale extraordinară de atac, reprezentând ultimul grad de jurisdicție, în care părțile pot solicita reformarea unei hotărâri definitive, însă doar în limita cazurile de casare prevăzute expres și limitativ de legiuitor la art. 438 C. proc. pen.. Recursul în casație reprezintă, astfel, un mijloc de reparare a caracterului contrar legii și are ca obiect desființarea sentințelor și deciziilor care sunt contrare legii. În recurs în casație nu se poate modifica situația de fapt, instanța de recurs în casație își fundamentează soluția pe baza faptelor anterior constatate cu caracter definitiv de instanța de apel.

Ambii recurenți inculpați au invocat cazul de casare prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 7 C. proc. pen.. (inculpatul a fost condamnat pentru o faptă care nu este prevăzută de legea penală).

Acest caz de casare vizează "acele situații în care nu se realizează o corespondență deplină între fapta săvârșită și configurarea legală a tipului respectiv de infracțiune, fie din cauza împrejurării că fapta pentru care s-a dispus condamnarea definitivă a inculpatului nu întrunește elementele de tipicitate prevăzute de norma de incriminare, fie a dezincriminării faptei (indiferent dacă vizează reglementarea în ansamblul său sau modificarea unor elemente ale conținutului constitutiv)" (Decizia nr. 442/RC/2017 - Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală).â Prin încheierea de admitere în principiu s-a stabilit că urmează a fi analizate criticile, în drept, privind elementele de tipicitate ale infracțiunilor, și anume: - În ceea ce privește instigarea la infracțiunea de transport cu orice mijloace de transport a materialelor lemnoase, în volum de peste 10 m3, neînsoțit de documente specifice de transport, în formă continuată, prevăzută de art. 68 alin. (2 1 ) din Legea nr. 46/2008, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.: - pentru recurenta S.C.

A.: a) absența ilicitului penal în cazul persoanei juridice dacă nu este indicată de acuzare persoana fizică, autor nemijlocit; b)reținerea cronologiei faptelor de către instanța de apel determină absența ilicitului penal. - pentru recurentul B.: a) lipsa ilicitului penal reținut de acuzare pentru instigator în cazul absenței indicării autorului; b) lipsa ilicitului penal deoarece instigarea se poate realiza doar printr-o acțiune, nu și printr-o inacțiune. - În ceea ce privește infracțiunea de fals informatic în formă continuată, prevăzută de art. 325 C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.: - pentru recurenta S.C. A. S.R.L: a) lipsa calității de subiect activ a persoanei juridice în cazul faptelor comise de prepuși: b) absența elementului material al infracțiunii, avizele introduse în aplicația SUMAL 2.0.

nefiind un mijloc de săvârșire a infracțiunii. - pentru recurentul B.: absența urmării imediate a infracțiunii. În ceea ce privește instigarea la infracțiunea de transport cu orice mijloace de transport a materialelor lemnoase, în volum de peste 10 m3, neînsoțit de documente specifice de transport, prevăzută de art. 68 alin. (2 1 ) din Legea nr. 46/2008, instanța de apel a reținut că recurenții nu au transportat ei înșiși material lemnos, ci au determinat prepușii societății comerciale să efectueze transportul fără a avea avizele necesare. Instanța de apel a reținut ca certe transporturile efectuate fără avizele legale, în considerarea fotografiilor privind mijloacele de transport, pentru care inculpatul B. a utilizate credențialele oferite de Garda Forestieră, însă la mai mult de o lună, după datele de 02.03.2022, 03.03.2022 și 09.03.2022 (date la care transporturile au fost efectuate, fără documentele de proveniență legală).

Astfel, autorii de fapt, ai transporturilor de materiale lemnoase în volum de peste 10 metri cubi, au fost identificați ca fiind conducătorii mașinilor care au transportat bunurile, fiind prepușii societății comerciale, respectiv persoanele pe care recurentul B. le-a determinat să efectueze cele cinci transporturi de material lemnos, la cele trei date în care s-au comis faptele. Persoanele care au efectuat în mod concret transportul de material lemnos nu au fost trase la răspundere penală, astfel că recurenții au fost trimiși în judecată pentru participație improprie la transport materiale lemnoase.

Deși textul de lege a suferit modificări, situația de fapt reținută de instanța de apel are corespondent în norma de incriminare atât la data săvârșirii infracțiunii, cât și la data pronunțării prezentei hotărâri penale, fiind reținute aceleași elemente de tipicitate: transportul cu orice mijloace de transport al materialelor lemnoase, în volum de peste 10 m 3 , neînsoțite de documentele specifice de transport din care să rezulte cu certitudine legalitatea provenienței acestora. Astfel cum se precizează și în decizia recurată:"(...) din raportul de constatare criminalistică nr. 829162 din 11.10.2023, întocmit de specialiștii Criminaliști din cadrul Serviciului Criminalistic al IPJ Cluj cât și din informațiile extrase din aplicația S.U.M.A.L 2.0 MAP, rezultă că inculpatul B., folosind credențialele utilizatorilor F., G., a introdus la datele de 23.04.2022 și 25.04.2022 în sistemul S.U.M.A.L.

2.0., avizele(...), schimbând data și ora dispozitivului electronic de pe care au fost emise cele 8 avize de însoțire electronice cu scopul de a justifica cele 5 transporturi de material lemnos în cantități de peste 10 m 3 , efectuate fără documente de proveniență legală în datele de 02.03.2022, 03.03.2022 și 09.03.2022. De asemenea, faptul că datele înscrise în avizele în discuție nu corespund realității este demonstrat și de planșele foto încărcate în aplicația S.U.M.A.L 2.0 AVIZE, pentru cele 3 zile.

Astfel, în timp ce fotografiile încărcate în aplicația S.U.M.A.L 2.0 AVIZE pentru cele șase avize întocmite în mod legal sunt efectuate în concordanță cu legea și prezintă o imagine reală a autocamionului încărcat, cele încărcate pentru celelalte avize emise în mod nelegal tot pentru cele trei zile, sunt neconforme, aspecte ce rezultă din raportul de constatare criminalistică nr. 829162 din 11.10.2023, ale cărui concluzii au fost redate în extenso în considerentele hotărârii apelate și nu se mai impun a fi reluate. (...)în fața instanței de fond inculpații nu au contestat faptul că ar fi încărcat respectivele fotografii în aplicația S.U.M.A.L 2.0 AVIZE, (...) Deși în apel inculpatul B. a negat că ar fi emis avizele electronice false, (...)în fața primei instanțe, în declarația dată la 06.11.2024, acesta a prezentat o altă versiune a evenimentelor, susținând că introducerea acestor avize la o dată ulterioară se datorează unei erori a serverului.

Or, în atare ipoteza, aceleași disfuncționalități ar fi trebuit să se regăsească și în cazul celorlalte avize emise în mod legal la datele în referință la care s-a făcut trimitere mai sus, fapt ce demonstrează că declarațiile inculpatului sunt pro causa, cu scopul evident de a fi înlăturată răspunderea sa penală. (...)din declarațiile martorilor G., H., F. angajați ai S.C. A. în calitate de conducători auto, rezultă că inculpatul B. era persoana care coordona activitatea societății, acesta fiind cel care deținea cheile de la toate autocamioanele, emitea avizele de însoțire pe dispozitivele electronice deținute de fiecare autocamion și coordona activitatea de transport, astfel că este evident că acesta este și cel care i-a instigat pe conducătorii auto care au efectuat cele cinci transporturi de materiale lemnoase în volum de peste 10 mc, neînsoțite de documente specifice de transport.

Relevanță prezintă în acest sens și împrejurarea că respectivii (n.n. conducători auto) nu aveau cunoștințele necesare pentru a opera pe aceste dispozitive electronice, și pe cale de consecință nu aveau posibilitatea de a cunoaște dacă pentru transporturile efectuate exista sau nu aviz de însoțire." Criticile inculpaților privind efectele indicării persoanei fizice autor nemijlocit nu sunt întemeiate, având în vedere că instanța de apel a reținut certitudinea efectuării transporturilor de material lemnos în folosul persoanei juridice S.C.

A. S.R.L și având ca destinatar pe inculpatul B., cel care a introdus avizele în aplicația: "Simplu fapt că aceste persoane nu au fost prinse în flagrant nu prezintă relevanță pentru stabilirea vinovăției inculpaților câtă vreme materialul probator administrat în cauză dovedește existența transporturilor de materiale lemnoase neînsoțite de documente specifice de transport, transporturi ce au fost efectuate în interesul inculpatei - persoană juridică și în realizarea obiectului de activitate a acesteia, iar singurul care apare ca destinatar în toate avizele electronice emise în mod nelegal este inculpatul B., cel care de fapt le-a și introdus în aplicația SUMAL 2.0. la datele de 23.04.2022 și 25.04.2022, aspect ce dovedește o dată în plus implicarea acestuia în activitatea infracțională dedusă judecății.

De asemenea, împrejurarea că acești conducători auto nu au fost trimiși în judecată nu are efecte asupra răspunderii penale a inculpaților întrucât nu face obiectul investirii instanței prin rechizitoriu. (...)Având în vedere că din declarațiile martorilor audiați în prezenta cauză penală a reieșit că inculpatul B. era persoana care gestiona în fapt întreaga activitate de transport de material lemnos și de emitere a avizelor, persoanele care conduceau autocamionul neavând cunoștințe de specialitate, în eventualitatea unui control în trafic acestea urmând a prezenta documentele de transport puse de dispoziție de către inculpat, acționând fără vinovăție, în mod corect în cauză a fost reținută în sarcina inculpatului participația improprie în modalitatea intenție - lipsă vinovăție.

Cât privește criticile legate de răspunderea penală a inculpatei - persoana juridică S.C. A., Curtea reține că potrivit art. 135 alin. (1) și (3) C. pen. persoana juridică răspunde penal pentru infracțiunile săvârșite în realizarea obiectului de activitate sau în interesul ori în numele persoanei juridice. (...)Din probatoriul administrat a rezultat că infracțiunile deduse judecății au fost comise în interesul și în realizarea obiectului de activitate specific S.C. A.(...) Astfel, dacă obiectul de activitate al inculpatei S.C. A. este exploatare forestieră, orice infracțiune comisă în legătură cu activitate propriu-zisă de exploatare a materialului lemnos, inclusiv transportul acestuia, poate atrage răspunderea penală a inculpatei.

A doua condiție, cea a săvârșirii faptei în interesul persoanei juridice, presupune că infracțiunea trebuie săvârșită pentru obținerea unui beneficiu ori pentru a fi evitată o pierdere sau un alt efect negativ, cerință îndeplinite în speță." Cu privire la modalitatea de realizare a instigării, respectiv cu privire la faptul că instigarea nu s-ar fi realizat prin acțiune, ci prin omisiune care putea reprezenta doar o participație sub forma complicității și nu a instigării, critica este nefondată. Inculpații au fost condamnați pentru determinarea efectuării transportului, acțiune exercitată asupra șoferilor care au condus camioanele. Omisiunea reținută în cauză provine din aceea că recurentul B. nu a comunicat conducătorilor auto care au condus efectiv camioanele că transportul nu era însoțit de documentele legale, respectiv de avizele pe care trebuiau emise prin aplicația SUMAL 2.0.

În consecință, instigarea a constat într-o acțiune, contrar celor susținute de către apărare, și anume acțiunea de determinare a efectuării transportului. Absența flagrantului nu afectează elementele de tipicitate ale infracțiunii. Instanța de apel a reținut că cinci transporturi au avut loc la datele de 02, 03 și 09 martie, fără ca în momentul transportului să fie emise avizele obligatorii care trebuiau să însoțească marfa, respectiv materialul lemnos, astfel încât criticile sunt nefondate. În ceea ce privește infracțiunea de fals informatic în formă continuată, prevăzută de art. 325 C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., criticile au vizat lipsa calității de subiect activ a persoanei juridice în cazul faptelor comise de prepuși, absența elementului material al infracțiunii, avizele introduse în aplicația SUMAL 2.0.

nefiind un mijloc de săvârșire a infracțiunii, respectiv absența urmării imediate a infracțiunii. Criticile sunt nefondate. Potrivit art. 325 din C. pen., constituie infracțiunea de fals informatic fapta de a introduce, modifica sau șterge, fără drept, date informatice ori de a restricționa, fără drept, accesul la aceste date, rezultând date necorespunzătoare adevărului, în scopul de a fi utilizate în vederea producerii unei consecințe juridice. Infracțiunile de fals sunt infracțiuni de pericol, astfel că reținerea urmării imediate se produce în absența unei modificări concrete a realității. Pentru realizarea laturii obiective a infracțiunii subiectul interacționează cu datele informatice stocate într-un sistem informatic ori într-un mediu