- Instanța
- Înalta Curte de Casație și Justiție (România) · Secția penală
- Data
- 20 ianuarie 2026
ÎCCJ, Secția penală, decizia din 20.01.2026 — cale de atac împotriva sentinței nr. 71/2017 a Curții de Apel Iași
Deliberând asupra admisibilității în principiu a cererilor de recurs în casație formulată de recurentul A., constată următoarele: Prin sentința penală nr. 71 din data de 8 august 2017 a Curții de Apel Iași, secția penală și pentru cauze cu minor, pronunțată în dosarul nr. x/2012, printre altele, în baza art. 386 alin. (1) din C. proc. pen., s-a schimbat încadrarea juridică a faptelor pentru care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului A., prin rechizitoriul nr. x/2009 din 10.12.2012 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Iași din infracțiunile de asociere pentru săvârșirea de infracțiuni (inițiere), prevăzută de art. 323 alin. (2) din C. pen.
1969 cu referire la art. 215 alin. (1), (2) și (5) din C. pen. 1969, înșelăciune în formă continuată, prevăzută de art. 215 alin. (1), (2) și (5) din C. pen. 1969, cu aplicarea art. 41 alin. (2) din C. pen. 1969, participație improprie la infracțiunea de spălare de bani, prevăzută de art. 31 alin. (2) din C. pen. 1969 raportat la art. 23 lit. b) din Legea nr. 656/2002 cu referire la art. 215 alin. (1), (2) și (5) din C. pen. 1969, participație improprie la infracțiunea de fals intelectual, prevăzută de art. 31 alin. (2) din C. pen. 1969 cu trimitere la art. 289 din C. pen. 1969, participație improprie la infracțiunea de uz de fals, prevăzută de art. 31 alin. (2) din C. pen. 1969 cu trimitere la art. 291 din C. pen.
1969, uz de fals, în formă continuată, prevăzută de art. 291 din C. pen. 1969, cu aplicarea art. 41 alin. (2) din C. pen. 1969, instigare la infracțiunea de mărturie mincinoasă în formă continuată, prevăzută de art. 25 din C. pen. 1969 raportat la art. 260 alin. (1) din C. pen. 1969, cu aplicarea art. 41 alin. (2) din C. pen. 1969, instigare la infracțiunea de mărturie mincinoasă, prevăzută de art. 25 din C. pen. 1969 raportat la art. 260 alin. (1) și (4) din C. pen. 1969, instigare la infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prevăzută de art. 25 din C. pen. 1969 raportat la art. 290 din C. pen. 1969, toate cu aplicarea art. 33 lit. a) din C. pen. 1969 în infracțiunile de constituire a unui grup infracțional organizat, prevăzută de art. 367 alin. (1) și (3) din C. pen.
cu referire la art. 244 alin. (1) și (2) din C. pen., cu aplicarea art. 5 alin. (1) din C. pen., înșelăciune în formă continuată, prevăzută de art. 244 alin. (1) și (2) din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. (șapte acte materiale) și art. 5 alin. (1) din C. pen. (în privința faptelor descrise la pct. I, II, III, V și VI act de sesizare), participație improprie la infracțiunea de spălare de bani, prevăzută de art. 52 alin. (3) din C. pen. raportat la art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002, forma în vigoare de la data de 01.02.2014, cu referire la art. 244 alin. (1) și (2) din C. pen., cu aplicarea art. 5 alin. (1) din C. pen., participație improprie la infracțiunea de fals intelectual, prevăzută de art. 52 alin. (3) din C. pen.
cu referire la art. 321 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 5 alin. (1) din C. pen., participație improprie la infracțiunea de uz de fals, prevăzută de art. 52 alin. (3) din C. pen. cu referire la art. 323 din C. pen., cu aplicarea art. 5 alin. (1) din C. pen., uz de fals în formă continuată, prevăzută de art. 323 din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. (zece acte materiale) și art. 5 alin. (1) din C. pen., instigare la infracțiunea de mărturie mincinoasă în formă continuată, prevăzută de art. 47 din C. pen. raportat la art. 273 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. (două acte materiale) și art. 5 alin. (1) din C. pen., instigare la infracțiunea de mărturie mincinoasă, prevăzută de art. 47 din C. pen.
raportat la art. 273 alin. (1) și (2) lit. c) din C. pen., cu aplicarea art. 5 alin. (1) din C. pen., instigare la infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prevăzută de art. 47 din C. pen. raportat la art. 322 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 5 alin. (1) din C. pen., toate cu aplicarea art. 38 alin. (1) din C. pen. S-au respins, ca nefondate, cererile de schimbare a încadrării juridice contrare. În baza art. 396 alin. (6) din C. proc. pen. raportat la art. 17 alin. (2) din C. proc. pen. și art. 16 alin. (1) lit. f) teza a II-a din C. proc. pen., s-a dispus încetarea procesului penal față de inculpatul A. pentru instigare la săvârșirea infracțiunii de mărturie mincinoasă, prevăzută de art. 47 din C. pen.
raportat la art. 273 alin. (1) și (2) lit. c) din C. pen., cu aplicarea art. 5 alin. (1) din C. pen., urmare a faptului că a intervenit prescripția specială a răspunderii penale, în condițiile art. 155 alin. (4) din C. pen. raportat la art. 154 alin. (1) lit. d) și alin. (2) din C. pen. În baza art. 396 alin. (6) din C. proc. pen. raportat la art. 17 alin. (2) din C. proc. pen. și art. 16 alin. (1) lit. f) teza a II-a din C. proc. pen., s-a dispus încetarea procesului penal față de inculpatul A. pentru instigare la săvârșirea infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prevăzută de art. 47 din C. pen. raportat la art. 322 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 5 alin. (1) din C. pen.
urmare a faptului că a intervenit prescripția specială a răspunderii penale, în condițiile art. 155 alin. (4) din C. pen. raportat la art. 154 alin. (1) lit. d) din C. pen. În baza art. 396 alin. (2) din C. proc. pen., a fost condamnat inculpatul A. la pedeapsa de 4 (patru) ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de constituire a unui grup infracțional organizat, prevăzută de art. 367 alin. (1) și (3) din C. pen. cu referire la art. 244 alin. (1) și (2) din C. pen., cu aplicarea art. 5 alin. (1) din C. pen. În baza art. 67 alin. (2) din C. pen., s-a aplicat inculpatului A. pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) și g) din C. pen.
(dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice; dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat; dreptul de a exercita profesia de avocat) pe o durată de 5 (cinci) ani. În baza art. 65 alin. (1) din C. pen., s-a aplicat inculpatului A. pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) și g) din C. pen. (dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice; dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat; dreptul de a exercita profesia de avocat). În baza art. 396 alin. (2) din C. proc. pen., a fost condamnat inculpatul A. la următoarele pedepse: - 6 (șase) ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune în formă continuată, prevăzută de art. 244 alin. (1) și (2) din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen.
(șapte acte materiale) și art. 5 alin. (1) din C. pen. (în privința faptelor descrise la pct. I, II, III, V și VI act de sesizare); - 3 (trei) ani închisoare pentru participație improprie la săvârșirea infracțiunii de spălare de bani, prevăzută de art. 52 alin. (3) din C. pen. raportat la art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002, forma în vigoare de la data de 01.02.2014, cu referire la art. 244 alin. (1) și (2) din C. pen., cu aplicarea art. 5 alin. (1) din C. pen. - 1 (un) an închisoare pentru participație improprie la săvârșirea infracțiunii de fals intelectual, prevăzută de art. 52 alin. (3) din C. pen. cu trimitere la art. 321 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 5 alin. (1) din C. pen.
- 1 (un) an închisoare pentru participație improprie la săvârșirea infracțiunii de uz de fals, prevăzută de art. 52 alin. (3) din C. pen. cu referire la art. 323 din C. pen., cu aplicarea art. 5 alin. (1) din C. pen. - 2 (doi) ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de uz de fals în formă continuată, prevăzută de art. 323 din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. (zece acte materiale) și art. 5 alin. (1) din C. pen. - 1 (un) an închisoare pentru instigare la săvârșirea infracțiunii de mărturie mincinoasă în formă continuată, prevăzută de art. 47 din C. pen. raportat la art. 273 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. (două acte materiale) și art. 5 alin. (1) din C. pen., toate cu aplicarea art. 38 alin. (1) din C. pen.
În baza art. 38 alin. (1) teza I din C. pen. coroborat cu art. 39 alin. (1) lit. b) din C. pen., s-au contopit pedepsele de 6 (șase) ani închisoare (o pedeapsă), 4 (patru) ani închisoare (o pedeapsă), 3 (trei) ani închisoare (o pedeapsă), 2 (doi) ani de închisoare (o pedeapsă) și 1 (un) an închisoare (trei pedepse) în pedeapsa cea mai grea de 6 (șase) ani închisoare, la care s-a adăugat un spor de 1/3 din pedepsele de 4 (patru) ani închisoare (o pedeapsă), 3 (trei) ani închisoare (o pedeapsă), 2 (doi) ani de închisoare (o pedeapsă) și 1 (un) an închisoare (trei pedepse), respectiv 4 (patru) ani închisoare, în final inculpatul A. urmând să execute pedeapsa de 10 (zece) ani închisoare. În baza art. 45 alin. (1) din C. pen., s-a aplicat inculpatului A. pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) și g) din C. pen.
(dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice; dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat; dreptul de a exercita profesia de avocat) pe o durată de 5 (cinci) ani, care se va executa în condițiile art. 68 alin. (1) lit. c) din C. pen. În baza art. 45 alin. (5) din C. pen. raportat la art. 45 alin. (1) din C. pen., s-a aplicat inculpatului A. pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) și g) din C. pen. (dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice; dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat; dreptul de a exercita profesia de avocat), care se va executa în condițiile art. 65 alin. (3) din C. pen.
În baza art. 112 alin. (1) lit. d) din C. pen., s-a dispus confiscarea sumei de 3.000 euro de la inculpatul A.. În baza art. 19 din C. proc. pen. raportat la art. 397 alin. (1) din C. proc. pen. coroborat cu art. 1349 alin. (1) și (2), art. 1357 și următoarele din C. civ., art. 1382 din C. civ., s-a admis în parte acțiunea civilă formulată de partea civilă U.A.T. Miroslava și au fost obligați, în solidar, inculpații B., C., A., D. și E. la plata sumei de 881.200 Euro, în echivalent RON la cursul B.N.R. din ziua plății (fapta descrisă la pct. I act de sesizare). În baza art. 19 din C. proc. pen. raportat la art. 397 alin. (1) din C. proc. pen. coroborat cu art. 1349 alin. (1) și (2), art. 1357 și următoarele din C. civ., art. 1382 din C. civ., s-a admis în parte acțiunea civilă formulată de partea civilă Regia Națională a Pădurilor Romsilva R.A.
(prin Direcția Silvică Iași) și au fost obligați, în solidar, inculpații B., F., C., A., D. și E. la plata sumei de 392.564 Euro, în echivalent RON la cursul B.N.R. din ziua plății (fapta descrisă la pct. II act de sesizare). S-a respins, ca nefondată, acțiunea civilă formulată de U.A.T. Municipiul Iași în ceea ce privește terenul din municipiul Iași, strada x, nr. 2, județul Iași (fapta descrisă la pct. II act de sesizare). În baza art. 19 din C. proc. pen. raportat la art. 397 alin. (1) din C. proc. pen. coroborat cu art. 1349 alin. (1) și (2), art. 1357 și următoarele din C. civ., art. 1382 din C. civ., s-a admis în parte acțiunea civilă formulată de partea civilă U.A.T. Municipiul Iași și au fost obligați, în solidar, inculpații B., F., C., G., A., D. și E. la plata sumei de 100.755 Euro, în echivalent RON la cursul B.N.R.
din ziua plății (fapta descrisă la pct. III act de sesizare). În baza art. 19 din C. proc. pen. raportat la art. 397 alin. (1) din C. proc. pen. coroborat cu art. 1349 alin. (1) și (2), art. 1357 și următoarele din C. civ., art. 1382 din C. civ., s-a admis în parte acțiunea civilă formulată de partea civilă Regia Națională A Pădurilor Romsilva R.A. (prin Direcția Silvică Iași) și au fost obligați, în solidar, inculpații A. și E. la plata sumei de 47.910 euro, în echivalent RON la cursul B.N.R. din ziua plății (fapta descrisă la pct. VI act de sesizare). În baza art. 25 alin. (3) din C. proc. pen., s-a dispus desființarea de înscrisuri, aflate, în copie, la dosarul cauzei. Împotriva acestei sentințe au formulat apel, printre alții, inculpatul A. și Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție.
Prin decizia penală nr. 312/A din data de 27 noiembrie 2018, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, printre altele, au fost admise apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție și de inculpatul A.. A fost desființată în totalitate sentința atacată, s-a reținut cauza pentru rejudecare și cu privire la inculpatul A. în baza art. 386 alin. (1) din C. proc. pen., a fost schimbată încadrarea juridică a faptelor pentru care s-a dispus trimiterea sa în judecată prin rechizitoriul nr. x/2009 din 10.12.2012 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Iași după cum urmează: - din infracțiunea de asociere pentru săvârșirea de infracțiuni (inițiere), prevăzută de art. 323 alin. (2) din C. pen.
1969 cu referire la art. 215 alin. (1), (2) și (5) din C. pen. 1969 în infracțiunea de constituire a unui grup infracțional organizat, prevăzută de art. 367 alin. (1) și (3) din C. pen. cu aplicarea art. 5 alin. (1) din C. pen. - din infracțiunea de înșelăciune în formă continuată, prevăzută de art. 215 alin. (1), (2) și (5) din C. pen. 1969 cu aplicarea art. 41 alin. (2) din C. pen. 1969 în infracțiunea de înșelăciune în formă continuată, prevăzută de art. 244 alin. (1) și (2) din C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. și art. 5 alin. (1) din C. pen. (în privința faptelor descrise la pct. I, II, III, V și VI act de sesizare); - din infracțiunea de participație improprie la infracțiunea de spălare de bani, prevăzută de art. 31 alin. (2) din C. pen.
1969 raportat la art. 23 lit. b) din Legea nr. 656/2002 cu referire la art. 215 alin. (1), (2) și (5) din C. pen. 1969, participație improprie la infracțiunea de fals intelectual, prevăzută de art. 31 alin. (2) din C. pen. 1969 cu trimitere la art. 289 din C. pen. 1969, participație improprie la infracțiunea de uz de fals, prevăzută de art. 31 alin. (2) din C. pen. 1969 cu trimitere la art. 291 din C. pen. 1969 în infracțiunea de participație improprie la infracțiunea de spălare de bani, prevăzută de art. 52 alin. (3) din C. pen. raportat la art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002; - din infracțiunile de instigare la infracțiunea de mărturie mincinoasă în formă continuată, prevăzute de art. 25 din C. pen.
1969 raportat la art. 260 alin. (1) din C. pen. 1969 cu aplicarea art. 41 alin. (2) din C. pen. 1969, instigare la infracțiunea de mărturie mincinoasă, prevăzută de art. 25 din C. pen. 1969 raportat la art. 260 alin. (1) și (4) din C. pen. 1969 în infracțiunea de instigare la mărturie mincinoasă, în formă continuată, prevăzută de art. 47 din C. pen. raportat la art. 273 alin. (1) din C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. (trei acte materiale) și art. 5 alin. (1) din C. pen. - din infracțiunea de uz de fals în formă continuată, prevăzută de art. 291 din C. pen. 1969, cu aplicarea art. 41 alin. (2) din C. pen. 1969 în infracțiunea de uz de fals în formă continuată, prevăzută de art. 323 din C. pen.
cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. și art. 5 alin. (1) din C. pen. - din infracțiunea de instigare la infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prevăzută de art. 25 din C. pen. 1969 raportat la art. 290 din C. pen. 1969 în infracțiunea de instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată, prevăzută de art. 47 din C. pen. raportat la art. 322 alin. (1) din C. pen. cu aplicarea art. 5 alin. (1) din C. pen., toate cu aplicarea art. 38 alin. (1) din C. pen. Au fost respinse, ca nefondate, cererile de schimbare a încadrării juridice contrare. În baza art. 396 alin. (6) din C. proc. pen. raportat la art. 17 alin. (2) din C. proc. pen. și art. 16 alin. (1) lit. f) teza a II-a din C. proc.
pen., s-a dispus încetarea procesului penal față de inculpatul A. pentru infracțiunile de uz de fals în formă continuată, prevăzute de art. 323 din C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. și art. 5 alin. (1) din C. pen. și de instigare la infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prevăzută de art. 47 din C. pen. raportat la art. 322 alin. (1) din C. pen. cu aplicarea art. 5 alin. (1) din C. pen. urmare a faptului că a intervenit prescripția specială a răspunderii penale, în condițiile art. 155 alin. (4) din C. pen. raportat la art. 154 alin. (1) lit. d) și alin. (2) din C. pen. În baza art. 396 alin. (6) din C. proc. pen. raportat la art. 17 alin. (2) din C. proc. pen.
și art. 16 alin. (1) lit. b) teza I din C. proc. pen. a fost achitat inculpatul A. pentru comiterea infracțiunii de înșelăciune în formă continuată, prevăzută de art. 244 alin. (1) și (2) din C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. și art. 5 alin. (1) din C. pen. (în privința faptelor descrise la pct. I, II, III, V și VI act de sesizare). În baza art. 396 alin. (2) din C. proc. pen., a fost condamnat inculpatul A. la pedeapsa de 5 (cinci) ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de constituire a unui grup infracțional organizat, prevăzută de art. 367 alin. (1) și (3) din C. pen. cu referire la art. 244 alin. (1) și (2) din C. pen. cu aplicarea art. 5 alin. (1) din C. pen. În baza art. 67 alin. (2) din C. pen., a fost aplicată inculpatului A. pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) și g) din C. pen.
(dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice; dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat; dreptul de a exercita profesia de avocat) pe o durată de 5 (cinci) ani. În baza art. 65 alin. (1) din C. pen., a fost aplicată inculpatului A. pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) și g) din C. pen. (dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice; dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat; dreptul de a exercita profesia de avocat). În baza art. 396 alin. (2) din C. proc. pen., a fost condamnat inculpatul A. la pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare pentru participație improprie la săvârșirea infracțiunii de spălare de bani, prevăzută de art. 52 alin. (3) din C. pen.
raportat la art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002, forma în vigoare de la data de 01.02.2014, cu aplicarea art. 5 alin. (1) din C. pen. În baza art. 396 alin. (2) din C. proc. pen., a fost condamnat inculpatul A. la pedeapsa de 1 (un) an închisoare pentru instigare la infracțiunea de mărturie mincinoasă în formă continuată, prevăzută de art. 47 din C. pen. raportat la art. 273 alin. (1) din C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. (trei acte materiale) și art. 5 alin. (1) din C. pen. În baza art. 38 alin. (1) teza I din C. pen. coroborat cu art. 39 alin. (1) lit. b) din C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea, aceea de 5 ani închisoare la care s-a adăugat un spor de 1/3 din totalul celorlalte pedepse, respectiv 1 an și 4 luni închisoare, în final inculpatul A. urmând să execute pedeapsa de 6 (șase) ani și 4 (patru) luni închisoare.
În baza art. 45 alin. (1) din C. pen., a fost aplicată inculpatului A. pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) și g) din C. pen. (dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice; dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat; dreptul de a exercita profesia de avocat) pe o durată de 5 (cinci) ani, care se va executa în condițiile art. 68 alin. (1) lit. c) din C. pen. În baza art. 45 alin. (5) din C. pen. raportat la art. 45 alin. (1) din C. pen., a fost aplicată inculpatului A. pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) și g) din C. pen.
(dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice; dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat; dreptul de a exercita profesia de avocat), care se va executa în condițiile art. 65 alin. (3) din C. pen. În baza art. 33 alin. (1) din Legea nr. 656/2002 cu referire la art. 112 alin. (1) lit. d) din C. pen., s-a dispus confiscarea echivalentului în RON al sumei de 31.000 de euro, la data executării efective a măsurii, de la inculpatul A. (fapta I - 28.000 euro, fapta V - 3.000 euro). În baza art. 25 alin. (5) din C. proc. pen., a fost lăsată nesoluționată acțiunea civilă formulată de partea civilă U.A.T. Miroslava, acțiunea civilă formulată de partea civilă Regia Națională a Pădurilor Romsilva R.A.
(prin Direcția Silvică Iași), acțiunea civilă formulată de U.A.T. Municipiul Iași. În baza art. 397 alin. (5) din C. proc. pen. raportat la dispozițiile art. 25 alin. (5) din C. proc. pen. au fost menținute măsurile asigurătorii (sechestru asigurător și poprire) dispuse față de inculpatul A. prin ordonanțele nr. 84/P/2009 din data de 23.01.2012 și din data de 09.02.2012 ale Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Iași asupra: cotei indivize de 1/2 din terenul categoria construcții, în suprafață de 585,72 mp, și construcție (casă), amplasată pe acesta, situat în intravilanul municipiului Iași, strada x, nr. 7A, județul Iași, cu număr cadastral x și x, înscris în cartea funciară a U.A.T.
Iași cu nr. x, pentru care s-a luat inscripția ipotecară prin încheierea nr. 6978/25.01.2012 B.C.P.I. Iași, identificat în procesul - verbal de aplicare a sechestrului asigurător din 23.01.2012 emis de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Iași; conturilor identificate pe numele inculpatului la H.. și I. S.A., până la concurența sumei de 1.453.429 Euro și 15.000 RON. În baza art. 25 alin. (3) din C. proc.
pen., au fost desființate următoarele înscrisuri, aflate, în copie, la dosarul cauzei: - declarația notarială a numiților J. și K., autentificată de Biroul Notarului Public L. prin încheierea nr. 836/10.03.1999 (verso fila x și dosar de urmărire penală); - declarația notarială a numitului M., autentificată de Biroul Notarului Public N. prin încheierea nr. 43/13.01.2006; - declarația notarială a inculpatei D., autentificată de Biroul Notarului Public N. prin încheierea nr. 46/16.01.2006; - declarațiile olografe ale numiților O. și P.; - declarația notarială a numitului Q., autentificată de Biroul Notarului Public R. prin încheierea nr. 4699/12.08.2006; - declarația notarială a numitei S., autentificată de Biroul Notarului Public N. prin încheierea nr. 1769/25.09.2006; - declarația notarială a numitei T., autentificată de Biroul Notarului Public N. prin încheierea nr. 2362/10.11.2006; - înscrisul sub semnătură privată denumit "Act de veșnică vânzare", datat 26.07.1958; - înscrisul sub semnătură privată denumit "Act de veșnică vânzare", datat 21.04.1960; - înscrisul sub semnătură privată denumit "Contract de veșnică vânzare", datat 26.07.1960; - înscrisul sub semnătură privată denumit "Contract de vânzare-cumpărare (donare)", datat 30.11.1976; - înscrisul sub semnătură privată denumit "Act de veșnică vânzare", datat 12.09.1973 . După rămânerea definitivă,
s-a dispus ca hotărârea să se comunice Oficiului Național pentru Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor, către birourile notariale menționate și către Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară-Biroul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Iași pentru efectuarea cuvenitelor mențiuni. Împotriva deciziei penale nr. 312/A din data de 27 noiembrie 2018 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală, pronunțată în dosarul nr. x/2012, a formulat recurs în casație inculpatul A.. În esență, prin cererea de recurs în casație, întemeiată pe dispozițiile art. 438 alin. (1) pct. 8 din C. proc. pen.
în forma configurată de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 50/2025, s-a solicitat admiterea recursului în casație, casarea deciziei penale nr. 312/A din data de 27.11.2018 a Înaltei Curți de Casație și Justiție și, rejudecând cauza, constatarea intervenirii prescripției răspunderii penale pentru infracțiunile de constituire a unui grup infracțional organizat, participație improprie la spălare de bani și instigare la mărturie mincinoasă, cu consecința încetării procesului penal. Recurentul a arătat că a executat pedeapsa privativă de libertate în perioada 27.11.2018 - 06.12.2022, fiind liberat condiționat, însă continuă să execute pedeapsa complementară a interdicției de a exercita profesia de avocat, interdicție care îi afectează direct viața profesională, dreptul la muncă și la desfășurarea unei activități, deși faptele pentru care a fost condamnat erau prescrise încă dinainte de data pronunțării hotărârii definitive.
A susținut că pentru infracțiunea de instigare la mărturie mincinoasă, consumată la data de 03.12.2008, legea prevedea o pedeapsă maximă de 5 ani închisoare, ceea ce înseamnă că termenul general de prescripție, conform art. 154 alin. (1) lit. d) din C. pen., era de 5 ani și acest termen s-a împlinit la data de 03.12.2013, cu mult înainte ca hotărârea să fie pronunțată definitiv; pentru infracțiunea de participație improprie la spălarea de bani, reținută ca fiind comisă la 12.08.2008, pedeapsa maximă era de 12 ani închisoare, astfel că termenul general de prescripție era de 8 ani, care s-a împlinit la 12.08.2016, cu peste doi ani înaintea condamnării definitive; pentru infracțiunea de constituire a unui grup infracțional organizat, considerată ca fiind consumată în decembrie 2011, pedeapsa maximă era de 5 ani închisoare, iar termenul de prescripție era de 5 ani, care s-a împlinit în decembrie 2016, anterior datei de 27.11.2018 când Înalta Curte a pronunțat hotărârea definitivă.
Făcând trimitere la art. 21 alin. (1) și (2) din Constituție, precum și dreptul la un proces echitabil, prevăzut de art. 6 par. 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, recurentul a arătat că admisibilitatea în principiu a prezentului recurs în casație ar rezulta în mod direct din efectele obligatorii ale Deciziei Curții Constituționale nr. 50/2025. În continuare, a menționat că hotărârea de condamnare s-a bazat pe o interpretare a dispozițiilor legale privind prescripția răspunderii penale care a fost ulterior infirmată de Curtea Constituțională și care a condus la menținerea unei condamnări pentru fapte prescrise, ceea ce, dincolo de aspectul constituțional, reprezintă o încălcare gravă a art. 6 și art. 7 din Convenția Europeană, indicând în acest sens cauza Scoppola c. Italia (nr. 2), cauza Del Rio Prada c. Spaniei, cauza Brumărescu c. României, cauza Kudła c. Poloniei, cauza Paksas c. Lituaniei.
A subliniat că, în raport de aceste cauze CEDO, condamnarea sa s-a menținut în baza unor dispoziții legale declarate neconstituționale, ceea ce echivalează cu lipsa previzibilității și stabilității normei juridice; că executarea unei pedepse pentru fapte prescrise, ca urmare a aplicării unei norme privind întreruperea prescripției care a fost ulterior invalidată de Curtea Constituțională, reprezintă o încălcare a principiului legalității sancțiunii și a încrederii legitime a justițiabilului; că menținerea unei condamnări pronunțate pentru fapte prescrise, în baza unui text declarat neconstituțional, nu poate fi justificată prin invocarea securității raporturilor juridice, întrucât securitatea nu poate fi întemeiată pe ilegalitate; că, în cazul respingerii recursului în casație ca inadmisibil, ar rămâne lipsit de orice mijloc efectiv de a obține repararea încălcării, ceea ce ar constitui o dublă încălcare a Convenției: pe de o parte, a art. 6 și art. 7, prin menținerea unei condamnări nelegale, și pe de altă parte, a art. 13, prin lipsirea de o cale de atac efectivă; că pedeapsa complementară a interdicției de a exercita profesia de avocat continuă să producă efecte, deși temeiul juridic al condamnării a fost infirmat prin deciziile Curții Constituționale și, astfel, este lipsit de dreptul de a-și exercita profesia, în baza unei hotărâri contrare Constituției,
ceea ce constituie o ingerință arbitrară în dreptul său la viață profesională și la respectarea vieții private, protejate de art. 8 CEDO. Prin concluziile scrise formulate de intimații C., F., B., U. au solicitat admiterea în principiu a cererii de recurs în casație, admiterea recursului în casație, extinderea efectelor acestuia și asupra intimaților, casarea deciziei penale nr. 312/A din data de 27 noiembrie 2018 pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală în dosarul nr. x/2012 și în temeiul art. 448 alin. (1) pct. 2 din C. proc. pen. raportat șa art. 438 alin. (1) pct. 8 din C. proc. pen. și la Decizia CCR nr. 50/2025 să se dispună încetarea procesului penal.
Prin concluziile scrise formulate intimatul V. a solicitat admiterea în principiu a cererii de recurs în casație, admiterea recursului în casație, extinderea efectelor acestuia și asupra intimaților, casarea deciziei penale nr. 312/A din data de 27 noiembrie 2018 pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală în dosarul nr. x/2012 și în temeiul art. 448 alin. (1) pct. 2 din C. proc. pen. raportat șa art. 438 alin. (1) pct. 8 din C. proc. pen. și la Decizia CCR nr. 50/2025 să se dispună încetarea procesului penal. Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție - secția penală la data de 02.12.2025, când s-a stabilit termen la data de 20.01.2026, pentru examinarea în cameră de consiliu a admisibilității în principiu a cererii de recurs în casație, conform art. 440 alin. (1) din C. proc.
pen. Examinând admisibilitatea în principiu a cererea de recurs în casație, în conformitate cu prevederile art. 440 din C. proc. pen., Înalta Curte constată următoarele: Recursul în casație este o cale extraordinară de atac, de anulare, care poate fi exercitată împotriva deciziilor penale definitive pronunțate de curțile de apel și de Înalta Curte de Casație și Justiție, ca instanțe de apel, pentru cazurile strict și limitativ prevăzute de lege. Pentru a se asigura un just echilibru între respectarea principiului legalității, pe de o parte și respectarea autorității de lucru judecat a hotărârii definitive și a principiului securității raporturilor juridice, pe de altă parte, legiuitorul a limitat sfera hotărârilor judecătorești ce pot fi atacate cu recurs în casație și a stabilit anumite condiții pentru exercitarea căii extraordinare de atac referitoare la termenul în care poate fi declarată, la calitatea procesuală activă și la cazurile de casare.
Din examinarea dispozițiilor legale prevăzute de art. 440 alin. (1), (2) și (4) din C. proc. pen. rezultă că recursul în casație este supus unei verificări prealabile judecării în fond a acestuia, instanța fiind obligată să examineze admisibilitatea în principiu a cererii. În această etapă procesuală, instanța examinează îndeplinirea condițiilor de admitere în principiu a recursului în casație, care rezultă din prevederile art. 434, art. 435, art. 436, art. 437 și art. 438 din C. proc. pen.. Astfel, se verifică dacă hotărârea atacată este susceptibilă de recurs în casație, dacă cererea de recurs în casație a fost formulată în termenul prevăzut de lege și de o persoană care are calitate procesuală activă, dacă cererea este motivată sau are conținutul prevăzut de lege, dacă sunt invocate și motivate cazurile de casare prevăzute de art. 438 din C. proc.
pen. și dacă procurorul sau partea a mai formulat anterior vreo cerere de recurs în casație. Examinând în concret cererea de recurs în casație formulată de recurentul A., Înalta Curte constată că, în speță, nu sunt respectate prevederile art. 438 alin. (3) din C. proc. pen. Astfel, se constată că prin decizia penală nr. 13/RC din data de 15 ianuarie 2020 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală în dosarul nr. x/2019 a fost respins, ca nefondat, recursul în casație formulat de recurentul A. împotriva deciziei penale nr. 312/A din data de 27 noiembrie 2018 pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală în dosarul nr. x/2012. De asemenea, în cadrul dosarului nr. x/2019, având ca obiect recursul în casație declarat împotriva deciziei penale nr. 312/A din data de 27 noiembrie 2018, recurentul A. a invocat excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 438 alin. (1) din C. proc.
pen., cererea sa de sesizare a Curții Constituționale fiind respinsă, ca inadmisibilă, prin încheierea din data de 16 octombrie 2019, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală în dosarul nr. x/2019, definitivă prin decizia penală nr. 302 din data de 16 decembrie 2019, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul de 5 judecători în dosarul nr. x/2019. Din examinarea acestor două hotărâri se constată că recurentul nu a formulat critici concrete în ceea ce privește neconstituționalitatea art. 438 alin. (1) pct. 8 din C. proc. pen., ci doar s-a rezumat la a considera că art. 438 alin. (1) din C. proc. pen.
ar încălca dispozițiilor art. 1 alin. (3) și (5), art. 16 alin. (1), art. 20, art. 21 alin. (1) - (3) și art. 129 din Constituția României, republicată, art. 6 paragraful (1) teza I, art. 13 și art. 14 din Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale, art. 1 din Protocolul nr. 12 la Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale, art. 21 și 47 alin. (2) teza I din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. În continuare, se constată că recurentul a formulat cerere de revizuire a deciziei penale nr. 13/RC din data de 15 ianuarie 2020, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, în dosarul nr. x/2019, ce a fost soluționată prin decizia penală nr. 849 din data de 27 noiembrie 2025 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, în dosarul nr. x/2025, prin care s-a luat act de retragerea cererii de revizuire.
În contextul celor de mai sus, cererea de recurs în casație formulată de recurentul A. împotriva deciziei penale nr. 312/A din data de 27 noiembrie 2018 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală, pronunțată în dosarul nr. x/2012 este inadmisibilă în raport de dispozițiile art. 438 alin. (3) din C. proc. pen. Având în vedere că prin decizia penală nr. 13/RC din data de 15 ianuarie 2020 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală în dosarul nr. x/2019 a fost respins, ca nefondat, recursul în casație formulat de recurentul A. împotriva deciziei penale nr. deciziei penale nr. 312/A din data de 27 noiembrie 2018 pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală în dosarul nr. x/2012, potrivit art. 438 alin. (3) din C. proc.
pen., în cazul în care cererea de recurs în casație a fost respinsă, nu se mai poate formula o nouă cerere împotriva aceleiași hotărâri, indiferent de motivul invocat. Pentru considerentele expuse, în baza art. 440 alin. (2) din C. proc. pen. va respinge, ca inadmisibilă, cererea de recurs în casație formulată de recurentul A. împotriva deciziei penale nr. 312/A din data de 27 noiembrie 2018 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală, pronunțată în dosarul nr. x/2012. În baza art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., va obliga recurentul la plata sumei de 500 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. În procesul penal, atunci când cheltuielile judiciare nu rămân în sarcina statului, trebuie suportate de partea care a generat producerea lor.
În speță, în cuantumul cheltuielilor judiciare avansate de stat intră cele referitoare la comunicarea cererii de recurs în casație către parchet și către celelalte părți din dosar, la consumabilele folosite de instanță (gen hârtie, toner, plicuri, copertă dosar, etc.), precum și cele privind transportul pentru înaintarea dosarului în recurs în casație de la instanța de apel la instanța de recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE În baza art. 440 alin. (2) din C. proc. pen. respinge, ca inadmisibilă, cererea de recurs în casație formulată de recurentul A. împotriva deciziei penale nr. 312/A din data de 27 noiembrie 2018 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală, pronunțată în dosarul nr. x/2012. Obligă recurentul la plata sumei de 500 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, astăzi, 20 ianuarie 2026.