Decizia nr. 464/2026 — ÎCCJ, Secția a II-a civilă — conflict de competență

Deliberând asupra conflictului negativ de competență, din actele și lucrările dosarului, constată următoarele: Prin cererea înregistrată la 17 aprilie 2024 pe rolul Judecătoriei Caransebeș sub număr de dosar x/2024, reclamantul Inspectoratul de Stat în Construcții - I.S.C. a solicitat instanței obligarea pârâtei A. la plata sumei de 1.210,23 RON reprezentând penalități de întârziere la plata cotei de 0,1% și penalități de întârziere la plata cotei de 0,5%, aferente lucrărilor executate în baza Autorizației de construire nr. x/28.12.2022, emisă de primarul municipiului Caransebeș pentru obiectivul "Construire Duplex în regim P+1E și împrejmuire teren", situat în municipiul Caransebeș, județul Caraș Severin, înscris în CF nr. x Caransebeș, nr. cad: x, cu cheltuieli de judecată.

Prin sentința civilă nr. 39 din 13 ianuarie 2025, pronunțată în dosarul nr. x/2024, Judecătoria Caransebeș a respins ca neîntemeiată, cererea formulată de reclamantul Inspectoratul de Stat în Construcții - Inspectoratul Județean în Construcții Caraș Severin, în contradictoriu cu pârâta A., fără cheltuieli de judecată.

Împotriva acestei sentințe, în termen legal, reclamantul Inspectoratul de Stat în Construcții - Inspectoratul Județean în Construcții Caraș Severin a declarat apel, care, prin decizia civilă nr. 275 din 18 iunie 2025, pronunțată în dosarul nr. x/2024, Tribunalul Caraș-Severin - secția I Civilă a respins ca neîntemeiat, apelul formulat de apelantul-reclamant Inspectoratul de Stat în Construcții - Inspectoratul Județean în Construcții Caraș Severin, în contradictoriu cu intimata-pârâtă A.. Împotriva deciziei menționate, reclamantul Inspectoratul de Stat în Construcții Caraș-Severin a declarat recurs, înregistrat pe rolul Curții de Apel Timișoara, secția I civilă.

Prin încheierea civilă nr. 277 din 18 decembrie 2025 pronunțată în dosar nr. x/2024, Curtea de Apel Timișoara a admis excepția necompetenței materiale procesuale a secției I Civile și a trimis cauza spre competentă soluționare secției de insolvență, societăți, concurență neloială și litigii decurgând din exploatarea unei întreprinderi a Curții de Apel Timișoara. În motivare, s-a reținut că prezentul demers judiciar își are sorgintea în pretinsa neachitare de către pârâta intimată a cotelor legale stabilite de art. 30 din Legea 50/1991 și art. 43 din Legea nr. 10/1995, ca urmare a edificării unei construcții conform autorizației de construire nr. x/28.12.2022. Curtea de Apel Timișoara - secția I Civilă a reținut că, potrivit Deciziei nr. 8/2018 pronunțate de către Înalta Curte de Casație și Justiție în soluționarea unui recurs în interesul legii, aceste obligații legale au fost circumscrise noțiunii de creanțe fiscale.

Având în vedere că instanțele specializate de contencios administrativ nu sunt competente a soluționa alte litigii decât cele decurgând din Legea nr. 554/2004 și din aplicarea dispozițiilor în materie fiscală ale Codul fiscal, Curtea a apreciat că instanțele specializate în litigii cu profesioniști sunt competente raportat la natura și obiectul obligației (pretenții decurgând din obligații legale instituite conform legii în favoarea unor instituții publice ale statului care parțial sunt finanțate de la buget iar parțial din fonduri proprii). S-a mai reținut că nici prima instanță (Judecătoria Caransebeș) și nici instanța de apel (Tribunalul Caraș Severin) nu au în componență complete specializate în soluționarea acestor cauze.

Așadar, pentru prima oară în recurs, în fața Curții de Apel Timișoara, a devenit actuală problema specializării în sensul decelării competenței material procesuale (funcționale) între secția I civilă și secția a II-a civilă cu profesioniști. Pentru aceste motive, a dispus scoaterea dosarului de pe rolul secției I Civile a Curții de Apel Timișoara și trimiterea lui spre competentă soluționare secției de insolvență, societăți, concurență neloială și litigii decurgând din exploatarea unei întreprinderi a Curții de Apel Timișoara. Cauza a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel Timișoara - secția a II-a Civilă sub număr de dosar x/2024 Curtea de Apel Timișoara - secția a II-a Civilă a constatat că prezenta cauză a fost soluționată în calea de atac a apelului de secția I Civilă din cadrul Tribunalului Caraș-Severin, iar nu de către secția a II-a Civilă.

Prin Decizia nr. 4/2023, pronunțată în recurs în interesul legii, s-a stabilit că, în ipoteza în care litigiul a fost soluționat în fond de o secție specializată, în cadrul verificărilor privind competența materială procesuală a instanței de control judiciar aceasta va respecta specializarea primei instanțe, care se va aplica în mod corespunzător și în calea de atac, fiind depășit momentul procesual până la care, în mod obiectiv, putea fi verificată competența materială procesuală, potrivit dispozițiilor art. 130 alin. (2) și ale art. 131 alin. (1) raportat la art. 136 alin. (1) din C. proc. civ. Așadar, competența de judecată a recursului aparține secției I Civile din cadrul Curții de Apel Timișoara, ca secție cu aceeași specializare cu secția din cadrul Tribunalului Caraș-Severin care a soluționat cauza în calea de atac a apelului.

Astfel, prin decizia civilă nr. 19/R din 4 februarie 2026 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara - secția a II-a Civilă, a fost admisă excepția de necompetență materială a secției a II a Civilă din cadrul Curții de Apel Timișoara și a fost declinată competența de soluționare a cauzei în favoarea secției I Civilă din cadrul Curții de Apel Timișoara. Constatându-se ivit conflictul negativ de competență, s-a suspendat judecata cauzei, iar dosarul a fost înaintat Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării regulatorului de competență. Înalta Curte de Casație și Justiție, constatând existența unui conflict negativ de competență între cele două secții ale aceleiași instanțe, care se declară deopotrivă necompetente de a judeca aceeași pricină, în temeiul dispozițiilor 135 alin. (1) și (4) C. proc.

civ., va pronunța regulatorul de competență, stabilind în favoarea secției I Civilă din cadrul Curții de Apel Timișoara, pentru următoarele considerente: Potrivit dispozițiilor art. 133 pct. 2 C. proc. civ.: "există conflict negativ de competență când două sau mai multe instanțe și-au declinat reciproc competența de a judeca același proces", iar potrivit art. 136 alin. (1) din același cod: "dispozițiile privitoare la conflictul de competență se aplică prin asemănare și în cazul secțiilor specializate ale aceleiași instanțe judecătorești". Verificând dacă sunt întrunite cerințele acestui text de lege, în vederea emiterii regulatorului de competență, Înalta Curte de Casație și Justiție constată că cele două secții ale Curții de Apel Timișoara - secția I Civilă și secția a II-a Civilă s-au declarat deopotrivă necompetente să judece recursul formulat în cauză, declinările de competență între secțiile sesizate fiind reciproce.

Se constată că obiectul prezentului demers judiciar îl reprezintă cererea prin care reclamantul Inspectoratul de Stat în Construcții - I.S.C. a solicitat obligarea pârâtei A. la plata sumei de 1.210,23 RON reprezentând penalități de întârziere la plata cotei de 0,1% și penalități de întârziere la plata cotei de 0,5%, aferente lucrărilor executate în baza Autorizației de construire nr. x/28.12.2022, emisă de primarul municipiului Caransebeș pentru obiectivul "Construire Duplex în regim P+1E și împrejmuire teren". Cererea de chemare în judecată a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Caransebeș, care a soluționat cauza prin sentința civilă nr. 39 din 13 ianuarie 2025, pronunțată în dosarul nr. x/2024.

Împotriva acestei sentințe, reclamantul Inspectoratul de Stat în Construcții - Inspectoratul Județean în Construcții Caraș Severin a declarat apel, care a fost soluționat de Tribunalul Caraș-Severin - secția I Civilă, prin decizia civilă nr. 275 din 18 iunie 2025. Competența instanței de control judiciar este derivată din competența instanței care a judecat efectiv procesul. Competența instanței de recurs, fiind una derivată, se stabilește în raport cu instanța ori, după caz, secția ori completul (specializat sau nu) care a judecat procesul în apel.

Aceste principii rezultă din Decizia nr. 4 din 24 aprilie 2023 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii, prin care a fost admis recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curții de Apel Galați și s-a stabilit: "În interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 129 alin. (2) pct. 2, art. 130 alin. (2), art. 131 alin. (1), art. 133 și art. 136 din C. proc. civ., competența materială procesuală a instanței de control judiciar se va determina cu respectarea specializării primei instanțe (complet/secție), care se va aplica în mod corespunzător și în calea de atac (...)". "105. Ca atare, competența instanței de apel ori de recurs este una derivată din competența primei instanțe sau, după caz, a instanței de apel care a judecat efectiv procesul.

Apelul declarat împotriva hotărârii judecătoriei va fi de competența tribunalului, chiar dacă judecătoria era necompetentă material; recursul declarat împotriva deciziei pronunțate de tribunal în apel va fi de competența curții de apel, chiar dacă, spre exemplu, tribunalul ar fi trebuit să soluționeze cauza în primă instanță, iar nu în apel. 109. Aplicând principiul competenței derivate problemei de drept ce constituie obiect al prezentului recurs în interesul legii, rezultă că, atunci când pricina a fost judecată de o secție civilă de drept comun, secția corespunzătoare a instanței superioare va judeca procesul, chiar dacă pricina era de competența materială procesuală (specializată) a secției pentru litigii cu profesioniști ori chiar de contencios administrativ sau de litigii de muncă.

Competența instanței de control judiciar se stabilește în raport cu instanța ori, după caz, secția sau completul specializat care a judecat procesul. Singura situație în care instanța de control judiciar își poate verifica, în apel sau recurs, competența materială procesuală este aceea în care doar de la nivelul instanței superioare există secții ori complete specializate pentru materia respectivă, nu și la nivelul instanței a cărei hotărâre se atacă". În consecință, în considerarea dispozițiilor Deciziei RIL nr. 4/2023, în condițiile în care Tribunalul Caraș Severin - secția I Civilă a soluționat cauza în apel, în speță revine secției I Civilă din cadrul Curții de Apel Timișoara competența materială în soluționarea recursului.

Față de cele arătate, în aplicarea dispozițiilor art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte de Casație și Justiție urmează a stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Timișoara - secția I Civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Timișoara - secția I Civilă. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 24 martie 2026.