Decizia nr. 602/2026 — ÎCCJ, Secția I civilă — cale de atac împotriva deciziei nr. 193/2025 a Curții de Apel Bacău

asupra cauzei de față, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Obiectul cauzei Este reprezentat de recursul declarat de reclamanta A. împotriva deciziei nr. 193/2025 din 2 iulie 2025 a Curții de Apel Bacău, secția I civilă. 2. Decizia Curții de Apel Bacău Prin decizia nr. 193/2025 din 2 iulie 2025, Curtea de Apel Bacău, secția I civilă a constatat ca fiind perimat recursul formulat de reclamantă împotriva deciziei nr. 323 din 23 aprilie 2024 a Tribunalului Bacău, secția I civilă. 3. Calea de atac a recursului exercitată Împotriva acestei decizii a declarat recurs reclamanta, prin care a solicitat admiterea căii de atac formulate, cu consecința recuperării prejudiciului săvârșit de pârât.

4. Apărări formulate în cauză Intimatul-pârât nu a formulat întâmpinare. II. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție Analizând, cu prioritate, conform art. 248 alin. (1) C. proc. civ., excepția nulității recursului decurgând din netimbrarea căii de atac, respectiv a neobservării termenului de formulare a acesteia, Înalta Curte constată că recursul este nul pentru considerentele expuse în continuare: Potrivit art. 1 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, acțiunile și cererile introduse la instanțele judecătorești, precum și cererile adresate Ministerului Justiției și Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție sunt supuse taxelor judiciare de timbru prevăzute în respectiva ordonanță de urgență.

De asemenea, conform art. 24 alin. (2) din același act normativ, în cazul în care se invocă încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material, pentru cereri și acțiuni evaluabile în bani, recursul se taxează cu 50% din taxa datorată la suma contestată, dar nu mai puțin de 100 RON; în aceeași ipoteză, pentru cererile neevaluabile în bani, cererea de recurs se taxează cu 100 RON. Totodată, art. 486 alin. (2) C. proc. civ. prevede că la cererea de recurs se va atașa dovada achitării taxei de timbru, conform legii, iar alin. (3) al aceluiași text de lege statuează că neîndeplinirea acestei cerințe este sancționată cu nulitatea. În speță, prin rezoluția de comunicare a motivelor de recurs s-a stabilit că recurenta datorează, pentru soluționarea prezentei căi extraordinare de atac, o taxă judiciară de timbru în cuantum de 100 RON, conform dispozițiilor art. 24 alin. (2) teza a II-a din O.U.G.

nr. 80/2013. Această obligație procesuală a fost comunicată recurentei în 18 septembrie 2025, prin adresa emisă la 8 septembrie 2025, conform dovezii de înmânare de la dosar. Or, deși legal înștiințată asupra obligației de achitare a taxei judiciare de timbru, recurenta nu au depus până la termenul de judecată stabilit pentru soluționarea recursului, 25 martie 2026, dovada achitării taxei datorate în baza art. 24 alin. (2) teza a II-a din O.U.G. nr. 80/2013. Distinct de împrejurarea evocată anterior, care se impune analizei cu prioritate, se constată și că cererea de recurs nu îndeplinește nici condiția referitoare la termenul înăuntrul căruia putea fi formulată, în contextul în care, potrivit art. 421 alin. (2) C. proc.

civ., hotărârea care constată perimarea este supusă recursului, la instanța ierarhic superioară, în termen de 5 zile de la pronunțare, iar recurenta a depus cererea de recurs la 21 iulie 2025 (data oficiului poștal, în conformitate cu dovada existentă la dosarul de recurs), ulterior datei de 8 iulie, calculat potrivit dispozițiilor art. 181 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., prin raportare la data pronunțării deciziei atacate, 2 iulie 2025. Or, conform dispozițiilor art. 185 alin. (1) C. proc. civ., "Când un drept procesual trebuie exercitat într-un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decăderea din exercitarea dreptului, în afară de cazul în care legea dispune altfel. Actul de procedură făcut peste termen este lovit de nulitate". Ca atare, întrucât recursul pendinte a fost formulat cu nerespectarea termenului legal impus de dispozițiile art. 421 alin. (2) C. proc.

civ., în cauză este incidentă sancțiunea nulității căii de atac. Aceasta întrucât, fiind vorba despre un termen legal peremptoriu, nerespectarea acestuia atrage sancțiunea decăderii recurentului din exercitarea dreptului la recurs, sancțiune reglementată prin norma imperativă înscrisă în art. 185 alin. (1) C. proc. civ., conform celor expuse anterior. Totodată, se observă și faptul că recurenta nu a invocat imposibilitatea respectării termenului de declarare a recursului dintr-o cauză neimputabilă și nici nu a solicitat repunerea în termen, conform dispozițiilor art. 186 C. proc. civ. Pentru toate aceste considerente, Înalta Curte va anula recursul declarat de reclamanta A. împotriva deciziei nr. 193/2025 din 2 iulie 2025 a Curții de Apel Bacău, secția I civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE Anulează recursul declarat de reclamanta A. împotriva deciziei nr. 193/2025 din 2 iulie 2025 a Curții de Apel Bacău, secția I civilă. Definitivă. Pronunțată astăzi, 25 martie 2026, prin punerea soluției la dispoziția părților, prin mijlocirea grefei, conform art. 402 C. proc. civ.