Khlaifia și alții împotriva Italiei

Rezoluția CM/ResDH(20211)424 Executarea hotărârii Curții Europene a Drepturilor Omului Khlaifiea și alții împotriva Italiei (adoptată de Comitetul de Miniștri la 2 decembrie 2021, cu ocazia celei de a 1419-a ședințe a Delegaților miniștrilor) Cerere nr. Cauza Hotărârea Detașării la 16483/12 KHLAIFIA ȘI ALTE 15/12/2016 Marea Cameră Comitetul miniștrilor, în temeiul articolului 46 alineatul (2) din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, care prevede ca Comitetul să supravegheze executarea hotărârilor definitive ale Curții Europene a Drepturilor Omului (denumite în continuare "Convenția" și "Curtea") Având în vedere hotărârea definitivă transmisă de Curte Comitetului în această cauză și încălcarea articolului 5 alineatele (1), (2) și (4) și a articolului 13 coroborat cu art. 3 din Convenție, constatate din cauza lipsei unui temei juridic și a lipsei de informare și de control judiciar privind deținerea administrativă a migranților în centrele de primire inițiale, precum și a lipsei unei căi de atac efective privind condițiile de viață în aceste centre Reamintind obligația statului pârât, în temeiul articolului 46 alineatul (1) din convenție, de a se conforma hotărârilor definitive în litigiile la care este parte și că această obligație implică, pe lângă plata satisfacției echitabile acordate de Curte,

adoptarea de către autoritățile din statul membru în cauză, dacă este necesar măsuri individuale pentru a pune capăt încălcărilor constatate și pentru a elimina consecințele acestora, în măsura în care este posibil prin restitutio in integrum; și măsuri generale pentru prevenirea unor astfel de încălcări; invitând guvernul statului pârât să informeze Comitetul cu privire la măsurile luate pentru a se conforma obligațiilor După examinarea bilanțului de acțiune și a informațiilor furnizate anterior de guvern, indicând măsurile adoptate în vederea executării hotărârii, inclusiv informațiile furnizate în ceea ce privește plata satisfacției echitabile acordate de Curte (a se vedea documentele DH-DD(2021)1062 DH-DD(2021)190 DH-DD(2019)671 Reamintind evaluarea sa și concluzia potrivit căreia nu mai este necesară nicio altă măsură individuală în speță, având în vedere că reclamanții nu mai sufereau nicio consecință a încălcării în momentul în care hotărârea a devenit definitivă și că autoritățile au plătit satisfacția echitabilă acordată de Curte Luând act de faptul că, în urma măsurilor legislative adoptate de autoritățile italiene, cadrul juridic actual care reglementează deținerea administrativă a migranților în centrele de primire oferă un temei juridic clar și accesibil,

impune autorităților pe care le furnizează persoanelor vizate informații cu privire la drepturile și motivele detenției acestora și prevede un control judiciar automat al legalității oricărei decizii de detenție Considerând că informațiile și hotărârile judecătorești furnizate de autorități indică, cu un grad suficient de certitudine, că combinarea căilor de atac civile preventive și compensatorii în temeiul articolului 700 din Codul de procedură civilă și al articolului 2043 din Codul civil poate permite migranților aflați în detenție administrativă să sesizeze o autoritate judiciară națională competentă cu privire la obiecțiunile care pot fi apărabile legate de condițiile lor de viață și să obțină despăgubiri adecvate, în cazul în care aceste condiții ating pragul de gravitate necesar pentru a fi calificate drept tratament inuman sau degradant Așteptând cu fermitate ca autoritățile să ia în considerare preocupările ridicate de societatea civilă în acest caz și să ia toate măsurile necesare pentru a asigura aplicarea riguroasă și coerentă a noului cadru juridic, în deplină conformitate cu cerințele Convenției și subliniind în acest context importanța unui dialog continuu cu actorii societății civile în cauză și cu garantul național al drepturilor persoanelor private de libertate În conformitate cu art. 46 alineatul (2) din Convenție și cu art. 46 alineatul (1) din convenție,

Curtea a Uniunii Europene poate, în cazul în care este necesar, să își exercite atribuțiile în conformitate cu art. 46 alineatul (2) din convenție în acest caz și cu art. 46 alineatul (2) din convenție.

Résolution CM/ResDH(2021)424 Exécution de l’arrêt de la Cour européenne des droits de l’homme Khlaifia et autres contre Italie (adoptée par le Comité des Ministres le 2 décembre 2021, lors de la 1419 e réunion des Délégués des Ministres) Requête n° Affaire Arrêt du Définitif le 16483/12

KHLAIFIA ET AUTRES

15/12/2016 Grande Chambre Le Comité des Ministres, en vertu de l’article 46, paragraphe 2, de la Convention de sauvegarde des droits de l’homme et des libertés fondamentales, qui prévoit que le Comité surveille l’exécution des arrêts définitifs de la Cour européenne des droits de l’homme (ci-après nommées « la Convention » et « la Cour ») ; Vu l’arrêt définitif transmis par la Cour au Comité dans cette affaire et les violations de l’article 5, paragraphes 1, 2 et 4, et de l’article 13 pris conjointement avec l’article 3 de la Convention, constatées en raison de l’absence de base juridique et du défaut d’information et de contrôle judiciaire concernant la détention administrative de migrants dans des centres d’accueil initial, et de l’absence de recours effectif concernant les conditions de vie dans ces centres ; Rappelant l’obligation de l’Etat défendeur, en vertu de l’article 46, paragraphe 1, de la Convention, de se conformer aux arrêts définitifs dans les litiges auxquelles il est partie et que cette obligation implique, outre le paiement de la satisfaction équitable octroyée par la Cour, l’adoption par les autorités de l’Etat défendeur, si nécessaire : - de mesures individuelles pour mettre fin aux violations constatées et en effacer les conséquences, dans la mesure du possible par restitutio in integrum ;

et - de mesures générales permettant de prévenir des violations semblables ; Ayant invité le gouvernement de l’État défendeur à informer le Comité des mesures prises pour se conformer à l’obligation susmentionnée ; Ayant examiné le bilan d’action et les informations fournies précédemment par le gouvernement, indiquant les mesures adoptées afin d’exécuter l’arrêt, y compris les informations fournies en ce qui concerne le paiement de la satisfaction équitable octroyée par la Cour (voir documents DH-DD(2021)1062 , DH-DD(2021)190 et DH-DD(2019)671 ) ; Rappelant son évaluation et sa conclusion selon lesquelles aucune autre mesure individuelle n’est requise en l’espèce, étant donné que les requérants ne subissaient plus aucune conséquence des violations au moment où l’arrêt est devenu définitif, et que les autorités ont payé la satisfaction équitable octroyée par la Cour ; Notant avec intérêt que, suite aux mesures législatives adoptées par les autorités italiennes, le cadre juridique actuel régissant la détention administrative des migrants dans des centres d’accueil fournit une base juridique claire et accessible, exige des autorités qu’elles fournissent des informations aux personnes concernées sur leurs droits et les motifs de leur détention, et prévoit un contrôle judiciaire automatique de la légalité de toute décision de mise en détention ;

Considérant que les informations et les décisions judiciaires fournies par les autorités indiquent, avec un degré suffisant de certitude, que la combinaison des recours civils préventif et compensatoire en vertu de l’article 700 du Code de procédure civile et de l’article 2043 du Code civil peut permettre aux migrants en détention administrative de saisir une autorité judiciaire nationale compétente de griefs défendables liés à leurs conditions de vie et d’obtenir une réparation adéquate, si ces conditions atteignent le seuil de gravité requis pour être qualifiées de traitement inhumain ou dégradant ; Exprimant sa ferme attente pour que les autorités prennent en compte les préoccupations soulevées par la société civile dans cette affaire et qu’elles prennent toutes les mesures nécessaires pour garantir que le nouveau cadre juridique soit appliqué de manière rigoureuse et cohérente, en pleine conformité avec les exigences de la Convention, et soulignant dans ce contexte l’importance d’un dialogue continu avec les acteurs de la société civile concernés et avec le Garant national des droits des personnes privées de liberté ; S’étant assuré que toutes les mesures requises par l’article 46, paragraphe 1, ont été adoptées, DÉCLARE avoir exercé ses fonctions en vertu de l’article 46, paragraphe 2, de la Convention dans cette affaire et DECIDE d’en clore l’examen.