ILIKJ v. NORTH MACEDONIA

Publicat la 3 ianuarie 2022 CIFTH SECȚIUNE Cererea nr. 23346/18 Boban ILIKJ împotriva Macedoniei de Nord depusă la 14 mai 2018 comunicată la 6 decembrie 2021 OBIECTUL CAUZEI La 6 aprilie 2018, o zi după condamnarea reclamantului, instanța de judecată a ordonat detenția împotriva reclamantului din cauza riscului de abscondare și a abrogat măsurile preventive anterioare care au fost în vigoare la 16 martie 2018. La 20 aprilie 2018, Curtea de Apel, se presupune că fără să comunice reclamantului argumentele procurorului în acest sens, a respins recursul reclamantului împotriva ordinului de detenție și a aprobat raționamentul instanței de judecată. art. 5 § 4 se aplică procedurii privind ordinul de detenție din 6 aprilie 2018 și apelul ulterior (a se vedea Stollenwerk c. Germania , nr. 8844/12, §§ 36-37, 7 septembrie 2017)? În cazul în care acest proces este compatibil cu art. 5 § 4 din Convenție? În special, a fost procedura dinaintea Curții de Apel, în conformitate cu art. 5 § 4 din Convenție? Curtea de Apel a comunicat reclamantului argumentele procurorului public privind recursul ulterior al reclamantului?

Published on 3 January 2022

FIFTH SECTION

Application no. 23346/18

Boban ILIKJ

against North Macedonia

lodged on 14 May 2018

communicated on 6 December 2021

SUBJECT MATTER OF THE CASE

On 6 April 2018, a day after the applicant’s conviction, the trial court, upon the public prosecution’s proposal, ordered detention against the applicant due to the risk of absconding, and repealed the previous preventive measures that had been in place as of 16 March 2018. On 20 April 2018 the Court of Appeal, allegedly without communicating to the applicant the prosecutor’s submissions in this regard, dismissed the applicant’s appeal against the detention order and endorsed the trial court’s reasoning.

The applicant complains that the prosecution’s submissions made in the appeal’s proceedings were not communicated to him.

QUESTIONS TO THE PARTIES

1.

Was Article 5 § 4 applicable to the proceedings regarding the detention order of 6 April 2018 and the subsequent appeal (see

Stollenwerk v.

Germany

, no. 8844/12, §§ 36-37, 7 September 2017)?

2.

If so, were those proceedings compatible with Article 5 § 4 of the Convention? In particular, was the procedure before the Court of Appeal adversarial, in conformity with Article 5 § 4 of the Convention? Did the Court of Appeal communicate to the applicant the public prosecutor’s submissions relating to the applicant’s subsequent appeal?