Ahmadov și alții împotriva Azerbaidjanului și alte 3 cereri

Publicat la 3 ianuarie 2022 CIFTH SECȚIUNE Cererea nr. 46579/14 Abbasali AHMADOV și alții împotriva Azerbaidjanului și a altor 3 cereri (a se vedea lista anexată) comunicată la 7 decembrie 2021 OBIECTUL CAUZEI Reclamanții au avut conturi de economii la T., o bancă privată. La 30 septembrie 2008 au fost inițiate proceduri penale împotriva mai mulți membri ai personalului băncii în temeiul, printre altele , art. 178.3.2 (frauda la scară mare), art. 179.3.2 (schimbare în sume foarte mari) și 308.1 (abuz de putere) din Codul Penal. La diferite date din 2008 și 2009 reclamanții în cerere nr. 46579/14 și șapte dintre unsprezece solicitanți în cerere nr. 46596/14 au introdus proceduri civile împotriva băncii cerea returnarea banilor depuse în conturile lor și dobânzile acumulate.

Curtea de Apel a decis să suspende procedurile în așteptarea rezultatului procedurii penale menționate anterior. În aceste proceduri, prin hotărârea din 27 aprilie 2010, Curtea de Crime Grave a condamnat mai multe persoane care au fost membri ai băncii cu mai multe conturi. Toate reclamantele și băncii au fost recunoscute ca fiind victime de infracțiuni penale în aceste proceduri. Curtea a constatat, printre altele, că persoanele condamnate au comis infracțiunile penale de fraudă în ceea ce privește reclamanții. De asemenea, s-a constatat că banca însăși nu a putut fi considerată responsabilă pentru a plăti banii reclamanților, deoarece banii nu au fost transferați la bilanțul său și au considerat că numai persoanele condamnate sunt responsabile pentru daune.

Prin urmare, instanța a ordonat persoanelor condamnate să plătească în comun daunele suportate de solicitanți (cu excepția reclamantului în cererea nr. 58873/14 care au cerut să-și retragă numele din lista victimelor. Toate reclamanții, cu excepția reclamantului în cererea nr. 58873/14, au făcut apel în calitate de victime, susținând că le-au depus în mod legal banii la bancă și au fost furnizate cu chitanțe oficiale relevante de plată și cărți de economii. Acestea au susținut că au reclamat banii lor de la bancă și au solicitat instanței să anuleze în parte hotărârea instanței de primă instanță. Prin hotărâri finale dictate la 22 noiembrie 2013 (denumite în continuare nr. 46579/14 și 46596/14) și 30 aprilie 2014 (denumită în continuare nr. 70718/14), Curtea Supremă a respins apelurile reclamanților.

Se pare că, între timp, în 2011, procedurile civile au fost reluate înaintea instanței de apel în cazul primelor, al patrulea și al cincilea reclamant în cererea nr. 46596/14. Curtea, referindu-se la hotărârea din 27 aprilie 2010, a anulat hotărârile instanțelor de primă instanță în partea în care se atribuie cererile celor trei reclamante. La 1 decembrie 2011 și 30 octombrie 2012, Curtea Supremă a susținut hotărârile instanței de apel. Nu există informații în dosar în ceea ce privește cererile civile ale celor patru reclamante rămase în cererea nr. 46596/14. În ceea ce privește reclamanții în cerere nr. 46579/14, nu au urmărit reclamațiile după șederea procedurii lor civile respective. Reclamantul în cererea nr. 58873/14 a depus o reclamație civilă separată după retragerea numelui său din lista victimelor din procedura penală.

Această afirmație a fost, de asemenea, respinsă, cu o hotărâre finală a Curții Supreme din 14 februarie 2014, cu referire la hotărârea din 27 aprilie 2010. În baza articolului 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție, toate reclamanții se plâng că concluziile instanțelor interne în cadrul procedurii penale au încălcat dreptul la bucurarea pașnică a bunurilor lor. În baza articolului 6 din Convenție, reclamanții în cererile nos. 46579/14 și 46596/14 se plâng că hotărârile instanțelor interne în cadrul procedurii penale au fost nejustificate. 58873/14 se plânge în temeiul articolului 6 din Convenție că hotărârile instanțelor interne din cadrul procedurii civile separate au fost nejustificate.

Reclamanții în cererea nr. 70718/14 se plâng, de asemenea, în temeiul articolului 13 din Convenție, că nu au avut măsuri eficace în ceea ce privește plângerile lor în temeiul articolului 1 din Protocolul nr. 1. Toți reclamanții au epuizat toate căile de recurs interne efective și au respectat termenul de șase luni, conform art. 35 § 1 din Convenție? A existat o încălcare a drepturilor reclamanților în temeiul art. 1 din Protocolul nr. 1 în sensul că instanța internă din procedură penală și civilă și-a respins cererile împotriva băncii? Reclamanții au primit sume după decizia finală în cadrul procedurii penale împotriva membrilor personalului băncii? Părțile sunt solicitate să furnizeze o copie a dosarului de anchetă și, în special, copii ale cererilor civile depuse în procedura penală, hotărârile și hotărârile judecătorești, apelurile și orice alte documente relevante care nu au fost prezentate anterior Curții.

CAUZA PRIVIND APLICAȚIILOR NR 46579/14 ȘI 46596/14 Este art. 6 §§ 1 din Convenția, în cadrul șefului său civil, se aplică procedurii penale în prezent, având în vedere faptul că unele reclamante au depus cereri civile în cadrul procedurii penale? A fost rezultatul procedurii penale decisive pentru „dreptul civil” în cauză (a se vedea, de exemplu, Perez v. France [GC], nr. 47287/99, §§§ 67 și 71, CEDO 2004 I)? Dacă da, reclamanții au avut o audiere echitabilă în determinarea drepturilor și obligațiilor lor civile, în conformitate cu art. 6 § 1 din Convenție? În special, a fost respectat dreptul reclamanților la o decizie motivată? CAUZA CUZĂ PRIVIND APLICAREA Nr. 58873/14 Reclamantul a avut o audiere echitabilă în determinarea drepturilor și obligațiilor sale civile, în conformitate cu art. 6 § 1 din Convenție?

În special, a fost dreptul reclamantului la o decizie motivată respectată? CAUZA PRIVIND CAZUL SPECIFIC ÎN APLICAREA Nr. 70718/14 Reclamanții au la dispoziția lor căile de recurs interne eficace pentru plângerile lor în temeiul articolului 1 din Protocolul nr. 1, conform articolului 13 din Convenție?

Lista cererilor nr. cerere nr. Denumire de caz Lodged on Solicitant An of Nasce Place of Residence Reprezentat de 46579/14 Ahmadov și alții c. Azerbaidjan 21/05/2014 Abbasali AHMADOV 1951 Baku Kamal MADATOV 1961 Baku Elshan MADATOV 1966 Shirvan Mehraj GURBANOV 1971 Shirvan Ruslan MUESAZADE 4659/14 Babayeva și alții v. Azerbaidjan 21/05/2014 Madina BABAYEVA 1981 Baku Faig MAMADOV 1943 Baku Kamala SULTANOVA 1959 Baku Rajiya ABDULLAYEVA 1983 Baku Sayyad KAZIMOV 1955 Baku Saadat IMRANOV 1968 Baku Ramiz CHODAROV 1962 Baku Namil RZAYEV 1950 Baku Iskandar GARAYEV 1963 Baku Akbar FARAJOV 1981 Baku Abbasgulu ABLUJ 1982 Baku Ruslan MOSTAZADE 58873/14 Rzayev v. Azerbaidjan 13/08/2014 Ilham RZAYEV 1979 Baku Ruslan MOSTAZADE 70718/14 Najafova și alții v. Azerbaidjan 27/10/2014 Zulfiyya NAJAFOVA 1972 Baku Nazim MUSAYEV Baku Chingiz MURSALOV 1959 Baku Ruslan RUSTAMOV 1963 Baku Baku

Published on 3 January 2022

FIFTH SECTION

Application no. 46579/14 Abbasali AHMADOV and Others against Azerbaijan and 3 other applications (see list appended) communicated on 7 December 2021

SUBJECT MATTER OF THE CASE

The applicants had savings accounts at T., a private bank. On 30 September 2008 criminal proceedings were initiated against several members of the bank’s staff under, inter alia , Article 178.3.2 (large ‑ scale fraud), Article 179.3.2 (embezzlement in very large amounts) and 308.1 (abuse of power) of the Criminal Code. On various dates in 2008 and 2009 the applicants in application no. 46579/14 and seven of the eleven applicants in application no. 46596/14 brought civil proceedings against the bank asking for the return of the money deposited in their accounts and the accrued interest. The first ‑ instance courts partly granted their claims and ordered the return of the deposited money. Following the parties’ appeals and the bank’s request, the Baku Court of Appeal decided to suspend the proceedings pending the outcome of the above-mentioned criminal proceedings.

In those proceedings, by a judgment of 27 April 2010, the Court of Grave Crimes convicted several individuals who had been the bank’s staff members on several counts. All applicants and the bank were recognised as victims of criminal offences in those proceedings. The court found, inter alia , that the convicted persons had committed the criminal offence of fraud in respect of the applicants. It also found that the bank itself could not be held liable for paying back the applicants’ money since that money had not been transferred to its balance sheet and held that only the convicted persons were liable for damages. The court therefore ordered the convicted persons to jointly pay the damages sustained by the applicants (except the applicant in application no. 58873/14 who had asked to withdraw his name from the list of victims).

All applicants, except the applicant in application no. 58873/14, appealed in their capacity as victims. They argued that they had lawfully deposited their money with the bank and had been provided with relevant official payment receipts and savings books. They submitted that they claimed their money from the bank and asked the court to quash the first-instance court’s judgment in part. By final judgments delivered on 22 November 2013 (applications nos. 46579/14 and 46596/14) and 30 April 2014 (application no. 70718/14) the Supreme Court dismissed the applicants’ appeals. It appears that, in the meantime, in 2011, the civil proceedings were resumed before the appellate court in the cases of the first, fourth and fifth applicants in application no. 46596/14.

The court, referring to the judgment of 27 April 2010, quashed the first-instance courts’ judgments in the part awarding the three applicants’ claims. On 1 December 2011 and 30 October 2012 the Supreme Court upheld the appellate court’s judgments. There is no information in the case file as regards the civil claims of the remaining four applicants in application no. 46596/14. As to the applicants in application no. 46579/14, they did not pursue their claims after the stay of their respective civil proceedings. The applicant in application no. 58873/14 lodged a separate civil claim after the withdrawal of his name from the list of victims in the criminal proceedings.

This claim was also dismissed, by a final judgment of the Supreme Court of 14 February 2014, with reference to the judgment of 27 April 2010. Relying on Article 1 of Protocol No. 1 to the Convention, all of the applicants complain that the domestic courts’ conclusions in the criminal proceedings violated their right to peaceful enjoyment of their possessions. Relying on Article 6 of the Convention, the applicants in applications nos. 46579/14 and 46596/14 complain that the domestic courts’ judgments in the criminal proceedings were unreasoned. The applicant in application no. 58873/14 complains under Article 6 of the Convention that the domestic courts’ judgments delivered in the separate civil proceedings were unreasoned.

The applicants in application no. 70718/14 complain also under Article 13 of the Convention that they did not have effective remedies in respect of their complaints under Article 1 of Protocol No. 1.

COMMON QUESTIONS

1. Have all of the applicants exhausted all effective domestic remedies and complied with the six-month time-limit, as required by Article 35 § 1 of the Convention? 2. Has there been a violation of the applicants’ rights under Article 1 of Protocol No. 1 in that the domestic courts in the criminal and civil proceedings dismissed their claims against the bank? 3. Have the applicants received any sums following the final decision in the criminal proceedings against the bank’s staff members? 4. The parties are requested to provide a copy of the investigation file and, in particular, copies of civil claims lodged in the criminal proceedings, court decisions and judgments, appeals and any other relevant documents which have not been previously presented to the Court.

CASE SPECIFIC QUESTIONS IN RESPECT OF APPLICATIONS NOS. 46579/14 AND 46596/14

1. Is Article 6 § 1 of the Convention under its civil head applicable to the criminal proceedings in the present cases in view of the fact that some applicants had lodged civil claims in the criminal proceedings? Was the outcome of the criminal proceedings decisive for the “civil right” in question (see, for example, Perez v. France [GC], no. 47287/99, §§ 65 ‑ 67 and 71, ECHR 2004 ‑ I)? 2. If so, did the applicants have a fair hearing in the determination of their civil rights and obligations, in accordance with Article 6 § 1 of the Convention? In particular, was the applicants’ right to a reasoned decision respected?

CASE SPECIFIC QUESTION IN RESPECT OF APPLICATION NO. 58873/14

Did the applicant have a fair hearing in the determination of his civil rights and obligations, in accordance with Article 6 § 1 of the Convention? In particular, was the applicant’s right to a reasoned decision respected?

CASE SPECIFIC QUESTION IN RESPECT OF APPLICATION NO.

70718/14 Did the applicants have at their disposal effective domestic remedies for their complaints under Article 1 of Protocol No. 1, as required by Article 13 of the Convention?

List of applications No. Application no. Case name Lodged on Applicant Year of Birth Place of Residence Represented by 1. 46579/14 Ahmadov and Others v. Azerbaijan 21/05/2014 Abbasali AHMADOV 1951 Baku Kamal MADATOV 1961 Baku Elshan MADATOV 1966 Shirvan Mehraj GURBANOV 1971 Shirvan Ruslan MUSTAFAZADE 2. 46596/14 Babayeva and Others v. Azerbaijan 21/05/2014 Madina BABAYEVA 1981 Baku Faig MAMMADOV 1943 Baku Kamala SULTANOVA 1959 Baku Rajiya ABDULLAYEVA 1983 Baku Sayyad KAZIMOV 1955 Baku Saadat IMRANOVA 1968 Baku Ramiz CHODAROV 1962 Baku Namil RZAYEV 1950 Baku Iskandar GARAYEV 1963 Baku Akbar FARAJOV 1981 Baku Abbasgulu ABLUJ 1982 Baku Ruslan MUSTAFAZADE 3. 58873/14 Rzayev v. Azerbaijan 13/08/2014 Ilham RZAYEV 1979 Baku Ruslan MUSTAFAZADE 4. 70718/14 Najafova and Others v. Azerbaijan 27/10/2014 Zulfiyya NAJAFOVA 1972 Baku Nazim MUSAYEV Baku Chingiz MURSALOV 1959 Baku Ruslan RUSTAMOV 1963 Baku