- Instanța
- Curtea Europeană a Drepturilor Omului
- Data
- 14 decembrie 2021
- Stat pârât
- BIH
- Concluzia
- Inadmisibil
Jakovljević și alții împotriva Bosniei și Herțegovinei
Traducere în română Auto
CUARTA DECIZIE A SECȚIUNEA 9544/12 Slobodan JAKOVLJEVIć împotriva Bosniei și Herțegovinei și alte 11 cereri (a se vedea lista anexată) Curtea Europeană a Drepturilor Omului (a patra secțiune), ședința la 14 decembrie 2021 în calitate de comitet compus din: Tim Eicke, președinte, Faris Vehabović, Pere Pastor Vilanova, judecători și Ilse Freiwirth, secretar adjunct al secțiunii, având în vedere: cererile împotriva Bosniei și Herțegovinei depuse Curții în temeiul articolului 34 din Convenția pentru protecția drepturilor omului și a libertăților fundamentale („Convenția”) între 21 decembrie 2011 și 10 mai 2017 (a se vedea tabelul anexat); hotărârea de a anunța plângerile în conformitate cu art. 8 din Convenția și cu art. 1 din Protocolul nr. 1 la Guvernul Bosniei și Herțegovina („Guvernul”), reprezentat de dna J. Cvijetić, agentul interimar al acestora, și de a declara inadmisibil restul cererilor; observațiile părților; observațiile scrise prezentate de Guvernul sârb, invitat la intervenție de către Președintele Secțiunii (art. 36 § 2 din Convenția și art. 44 § 3 din Regulamentul de procedură).
Prin deliberare, hotărăște după cum urmează: Când Bosnia și Herțegovina a declarat independență, reclamanții (în cazul nr. 73993/13, soțul îndepărtat al reclamantului) au fost angajați în armata Republicii Socialiste Federale Iugoslave. Fiind staționați pe teritoriul Bosniei și Herțegovina, au fost alocați apartamente militare acolo.
Unii solicitanți au cumpărat apartamentele lor cu puțin timp înainte de războiul 1992-1995 (compară) În timp ce celelalte persoane nu au (comparate Mago și alții v. Bosnia și Herțegovina , nr. 6518/04 , 27 mai 2010 ) , în timp ce celelalte nu au (comparate Mago și alții v. Bosnia și Herțegovina , nr. 12959/05 și alți 5 alți , 3 mai 2012 ) , toate reclamanții au părăsit apartamentele atunci când războiul a început și s-au alăturat forțelor armate străine . Din acest motiv , cererile lor de restituire au fost respinse după război (a se vedea art. 3a din Legea privind restabilirea apartamentelor ). În diferite date, Curtea Constituțională a Bosniei și Herțegovinei a constatat o încălcare a dreptului reclamanților la bucurarea pașnică a apartamentelor lor militare înainte de război.
Deși consideră că nu a fost disproporționat respingerea cererilor lor de restituire, Curtea Constituțională a susținut că cei care au achiziționat apartamentele lor militare înainte de război, precum și cei care nu au avut, dar care nu au achiziționat un apartament militar într-un alt stat, trebuie să primească o compensație echitabilă. Având în vedere subiectul similar al cererilor, Curtea consideră oportun să le examineze în comun într-o singură hotărâre, încălcarea articolului 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție Reclamanții se plângeau în temeiul articolului 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție cu privire la incapacitatea lor de a le fi restaurat apartamentele lor de înainte de război în Bosnia și Herțegovina.
Acesta se referă la documentele prezentate de Guvernul contestat și de Guvernul sârb, invitat să intervenească de către Președintele Secțiunii în temeiul articolului 36 § 2 din Convenția și al articolului 44 § 3 din Regulamentul de procedură, că dreptul reclamanților la un apartament a fost stabilit de către autoritățile militare din Serbia. Pentru a se califica pentru acest drept, ei au fost obligați să renunte la dreptul la apartamentele lor militare înainte de război în Bosnia și Herțegovina (a se vedea Aleksić c. Bosnia și Herțegovina (dec.), nr. 38233/05, § 19, 3 februarie 2015) De aceea, faptul că unele dintre reclamante nu au fost încă alocate un apartament în Serbia nu are nici o relevanță (ibid., § 26). În orice caz, în conformitate cu deciziile Curții Constituționale în favoarea lor (a se vedea punctul 1 de mai sus), reclamanții care și-au achiziționat apartamentele în Bosnia și Herțegovina au dreptul la o compensare echitabilă.
Rezultă că această plângere este vădit nefondată și trebuie respinsă în conformitate cu art. 35 §§ 3 a) și 4 din Convenție. Alegat încălcarea art. 8 din Convenție Cazul dlui Mandžo Spre deosebire de ceilalți solicitanți din acest caz, dl Abdulah Mandžo a fost reintegrat în apartamentul său anterior războiului în 2008. Deși ordinul de reintegrare a acestuia a fost anulat în 2010 în temeiul articolului 3a din Legea de restituție a apartamentelor din 1998 (deoarece reclamantul s-a alăturat forțelor armate străine în timpul războiului), reclamantul a rămas în apartament până în prezent pe baza unei măsuri intermediare emise de Curtea Constituțională. El s-a plâns că expulzia sa din acel apartament ar constitui o încălcare a articolului 8 din Convenție.
În conformitate cu măsura intermediară emisă de Curtea Constituțională, reclamantul nu poate fi evacuat din apartamentul în cauză până când autoritățile relevante nu au stabilit un sistem de compensare pentru acest tip de cazuri, care stabilește, printre altele, , criteriile de eligibilitate și au decis dacă reclamantul îndeplinește un astfel de criterii. Un risc pur ipotetic și viitor de a putea fi evacuat nu este suficient pentru a-i conferi statutul de victimă în sensul articolului 34 din Convenție (compararea Berger-Krall și alții v. Slovenia , nr. 14717/04, § 259, 12 iunie 2014). Dacă și atunci când autoritățile hotărăsc să-l expulze, reclamantul poate depune Curții o nouă cerere, după ce a epuizat toate remediile eficace la nivel intern, conform art. 35 § 1 din Convenție.
Prin urmare, această plângere este incompatibilă ratione personae cu dispozițiile Convenției în sensul art. 35 3 a) din Convenție și trebuie respins în conformitate cu art. 35 Cazurile dlui Jakovljević și ale dlui Miladinović, dlui Slobodan Jakovljević și dlui Jovo Miladinović, de asemenea, s-au bazat pe acest articol, dar nu există nici o indicație în dosarul că intenționează să se restabilească în Bosnia și Herțegovina. Acest lucru este confirmat prin faptul că, în argumentele prezentate în fața acestei instanțe, reclamanții au acceptat în mod expres compensarea în loc de restituire. În consecință, Curtea nu constată faptul că faptele cauzelor lor sunt de a divulga orice interferență actuală cu dreptul reclamanților de a respecta domiciliul lor (a se vedea . .okić , citat mai sus … Rezultă că această plângere este evident nefondată și trebuie respinsă în conformitate cu art. 35 §§ 3 a) și 4 din Convenție.
Din aceste motive, Curtea, în unanimitate, decide să se alăture cererilor; declară că cererile sunt inadmisibile.
Adoptate în limba engleză și notificate în scris la 20 ianuarie 2022. Ilse Freiwirth Tim Eicke Adjunct Register Președintele APPENDIX nr. Denumirea cazului Lodged on Solicitant Anul nașterii Locația Rezidenției Rezidențialitate Reprezentat de 9544/12 Jakovljević c. Bosnia și Herțegovina 21/12/2011 Slobodan JAKOVLJEVIć 1943 Belgrad Bosnia și Herțegovina + Serbia Zdravko PETROVIć 45812/13 Marković c. Bosnia și Herțegovina 28/05/2013 Risto MARKOVI 1946 Niš Bosnia și Herțegovina Amir ŠAPČANIN 45899/13 Miladinović c. Bosnia și Herțegovina 13/06/2013 Jovo MILADINOVIδ 1956 Užice Bosnia și Herțegovina + Serbia Jovo BORIδ 45900/13 Kovačević c. Bosnia și Herțegovina 28/05/2013 Mirjana KOVAČEVIcchia 1941 Belgrad Bosnia și Herțegovina Amir ŠAPČANIN 48089/13 Lalić c. Bosnia și Herțegovina 24/05/2013 Milorad LALI 1951 Belgrad Bosnia și Herțegovina Amir ŠAPČANIN 52879/13 Ivančić c. Bosnia și Herțegovina 11/07/2013 Dušan IVANČI Belgrad Bosnia și Herțegovina Amir ŠAPČANIN 73993/13 Mutavdžić c. Bosnia și Herțegovina 31/10/2013 Sofija MUTAVDŽI 1951 Pale Bosnia și Herțegovina Amir ŠAPČANIN 27385/14 Mandžo c. Bosnia și Herțegovina 02/04/2014 Abdulah MANDŽO 1952 Tuzla Bosnia și Herțegovina Edina JAHI Sigur v. Bosnia și Herțegovina 26/08/2016 Ivan SIGUR 1948 Mostar Bosnia și Herțegovina Nikica VUČINA 11. 55327/16 Bogdanović v. Bosnia și Herțegovina 14/09/2016 Dušan BOGDANOVI Dragoljub
FOURTH SECTION
DECISION Application no. 9544/12 Slobodan JAKOVLJEVIĆ against Bosnia and Herzegovina and 11 other applications (see list appended) The European Court of Human Rights (Fourth Section), sitting on 14 December 2021 as a Committee composed of: Tim Eicke, President, Faris Vehabović, Pere Pastor Vilanova, judges, and Ilse Freiwirth, Deputy Section Registrar, Having regard to: the applications against Bosnia and Herzegovina lodged with the Court under Article 34 of the Convention for the Protection of Human Rights and Fundamental Freedoms (“the Convention”) between 21 December 2011 and 10 May 2017 (see the appended table); the decision to give notice of the complaints under Article 8 of the Convention and Article 1 of Protocol No. 1 to the Government of Bosnia and Herzegovina (“the Government”), represented by Ms J. Cvijetić, their Acting Agent, and to declare inadmissible the remainder of the applications; the parties’ observations; the written comments submitted by the Serbian Government, who were invited to intervene by the President of the Section (Article 36 § 2 of the Convention and Rule 44 § 3 of the Rules of Court).
Having deliberated, decides as follows:
SUBJECT-MATTER OF THE CASE
1 . When Bosnia and Herzegovina declared independence, the applicants (in case no. 73993/13, the applicant’s late husband) were employed with the army of the Socialist Federal Republic of Yugoslavia. Being stationed in the territory of Bosnia and Herzegovina, they were allocated military flats there. Some applicants bought their flats shortly before the 1992-95 war (compare Đokić v. Bosnia and Herzegovina , no. 6518/04, 27 May 2010), whereas the others did not (compare Mago and Others v. Bosnia and Herzegovina , nos. 12959/05 and 5 others, 3 May 2012). All applicants left their flats when the war started and joined foreign armed forces. For that reason, their restitution claims were rejected after the war (pursuant to section 3a of the Restitution of Flats Act 1998). On various dates, the Constitutional Court of Bosnia and Herzegovina found a violation of the applicants’ right to the peaceful enjoyment of their pre-war military flats.
While considering that it was not disproportionate to reject their restitution claims, the Constitutional Court held that those who had purchased their military flats before the war as well as those who had not, but who had not acquired a military flat in another State, must be given fair compensation.
THE COURT’S ASSESSMENT
Joinder of the applications
Having regard to the similar subject matter of the applications, the Court finds it appropriate to examine them jointly in a single decision. Alleged violation of Article 1 of Protocol No. 1 to the Convention
The applicants complained under Article 1 of Protocol No. 1 to the Convention about their inability to have restored to them their pre-war flats in Bosnia and Herzegovina. It transpires from the documents submitted by the respondent Government and the Serbian Government, who were invited to intervene by the President of the Section under Article 36 § 2 of the Convention and Rule 44 § 3 of the Rules of Court, that the applicants’ right to a flat had been established by the military authorities in Serbia. In order to qualify for this right, they were required to renounce the right to their pre-war military flats in Bosnia and Herzegovina (see Aleksić v. Bosnia and Herzegovina (dec.), no. 38233/05, § 19, 3 February 2015) , and did so. Therefore, the fact that some of the applicants have not yet been allocated a flat in Serbia is of no relevance (ibid., § 26). In any event, in accordance with the decisions of the Constitutional Court in their favour (see paragraph 1 above), the applicants who had purchased their flats in Bosnia and Herzegovina are entitled to fair compensation.
It follows that this complaint is manifestly ill-founded and must be rejected in accordance with Article 35 §§ 3 (a) and 4 of the Convention. Alleged violation of Article 8 of the Convention The case of Mr Mandžo
Unlike the other applicants in the present case, Mr Abdulah Mandžo was reinstated into his pre-war flat in 2008. Although the order to reinstate him was quashed in 2010 pursuant to section 3a of the Restitution of Flats Act 1998 (since the applicant had joined foreign armed forces during the war), the applicant has stayed in the flat to date on the basis of an interim measure issued by the Constitutional Court. He complained that his eviction from that flat would amount to a violation of Article 8 of the Convention.
In accordance with the interim measure issued by the Constitutional Court, the applicant cannot be evicted from the flat at issue until the relevant authorities have established a compensation scheme for this type of cases, setting out, inter alia , the eligibility criteria, and have decided whether the applicant meets any such criteria. A purely hypothetical and future risk that the applicant may be evicted is not sufficient to confer victim status on him within the meaning of Article 34 of the Convention (compare Berger-Krall and Others v. Slovenia , no. 14717/04, § 259, 12 June 2014). If and when the authorities decide to evict him, the applicant may lodge a fresh application with the Court, after having exhausted all effective remedies at the domestic level as required by Article 35 § 1 of the Convention.
Accordingly, this complaint is incompatible ratione personae with the provisions of the Convention within the meaning of Article 35 § 3 (a) of the Convention and must be rejected in accordance with Article 35 § 4. The cases of Mr Jakovljević and Mr Miladinović
Mr Slobodan Jakovljević and Mr Jovo Miladinović also relied on this Article, but there is no indication in the case file that they intend to resettle in Bosnia and Herzegovina. This is confirmed by the fact that, in their submissions before this Court, the applicants expressly agreed to compensation in lieu of restitution. The Court accordingly does not find that the facts of their cases are such as to disclose any present interference with the applicants’ right to respect for their home (see Đokić , cited above, § 66, and Mago and Others , cited above, § 109).
It follows that this complaint is manifestly ill-founded and must be rejected pursuant to Article 35 §§ 3 (a) and 4 of the Convention. For these reasons, the Court, unanimously, Decides to join the applications; Declares the applications inadmissible. Done in English and notified in writing on 20 January 2022. Ilse Freiwirth Tim Eicke Deputy Registrar President APPENDIX No. Application no. Case name Lodged on Applicant Year of Birth Place of Residence Nationality Represented by 1. 9544/12 Jakovljević v. Bosnia and Herzegovina 21/12/2011 Slobodan JAKOVLJEVIĆ 1943 Belgrade Bosnia and Herzegovina + Serbia Zdravko PETROVIĆ 2. 45812/13 Marković v. Bosnia and Herzegovina 28/05/2013 Risto MARKOVIĆ 1946 Niš Bosnia and Herzegovina Amir ŠAPČANIN 3. 45899/13 Miladinović v. Bosnia and Herzegovina 13/06/2013 Jovo MILADINOVIĆ 1956 Užice Bosnia and Herzegovina + Serbia Jovo BORIĆ 4. 45900/13 Kovačević v. Bosnia and Herzegovina 28/05/2013 Mirjana KOVAČEVIĆ 1941 Belgrade Bosnia and Herzegovina Amir ŠAPČANIN 5. 48089/13 Lalić v. Bosnia and Herzegovina 24/05/2013 Milorad LALIĆ 1951 Belgrade Bosnia and Herzegovina Amir ŠAPČANIN 6. 52879/13 Ivančić v. Bosnia and Herzegovina 11/07/2013 Dušan IVANČIĆ 1956 Belgrade Bosnia and Herzegovina Amir ŠAPČANIN 7. 73993/13 Mutavdžić v. Bosnia and Herzegovina 31/10/2013 Sofija MUTAVDŽIĆ 1951 Pale Bosnia and Herzegovina Amir ŠAPČANIN 8. 27385/14 Mandžo v. Bosnia and Herzegovina 02/04/2014 Abdulah MANDŽO 1952 Tuzla Bosnia and Herzegovina Edina JAHIĆ 9. 17300/16 Cvetković v. Bosnia and Herzegovina 17/03/2016 Dragan CVETKOVIĆ 1946 Vranje Serbia Goran BELIĆ 10. 53625/16 Sigur v. Bosnia and Herzegovina 26/08/2016 Ivan SIGUR 1948 Mostar Bosnia and Herzegovina Nikica VUČINA 11. 55327/16 Bogdanović v. Bosnia and Herzegovina 14/09/2016 Dušan BOGDANOVIĆ 1948 Belgrade Bosnia and Herzegovina Ziza BOGDANOVIĆ 1950 Belgrade Bosnia and Herzegovina - 12. 36174/17 Prodanović v. Bosnia and Herzegovina 10/05/2017 Nenad PRODANOVIĆ 1958 Belgrade Bosnia and Herzegovina Dragoljub ĐORĐEVIĆ