PRIMUL SECȚIUNEA PENTRU D La 25 noiembrie 2021, după deliberarea sa în camera Consiliului, Tribunalul a adoptat, la această dată, o hotărâre La originea cauzei se află o hotărâre formulată împotriva Italiei și a cărei hotărâre a fost sesizată de Curte în temeiul articolului 34 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. La data indicată în tabelul anexat. Cererea a fost comunicată guvernului italian ( 6 § 1 DIN CONVENȚIE Recurenta se plânge în principal de faptul că Tribunalul de la Benevent din 18 martie 2005 pronunță în favoarea sa, în mod expres sau în esență, art. 6 § 1 din Convenție, astfel cum a fost formulat art. 6 § Orice persoană are dreptul la o audiere echitabilă a cauzei sale (...) de către o instanță (...), care va decide... contestațiile privind drepturile și obligațiile sale cu caracter civil (...) privind admisibilitatea Guvernul susține, în primul rând, că reclamanta nu ar avea calitatea de victimă deoarece, la 12 decembrie 2008, a încheiat o tranzacție cu municipalitatea din Cassalduni privind executarea hotărârii. În al doilea rând, solicită ca căile de atac interne să nu fie epuizate din cauza faptului că recurenta ar fi omis procedurile de executare forțată și despăgubiri. În ceea ce privește prima excepție, Curtea constată că tranzacția prevede, în special, o stabilire a plății creanței și că, în cazul nerespectării termenelor prevăzute pentru plată, recurenta ar fi putut iniția din nou proceduri pentru a obține executarea integrală a hotărârii. În speță, din dosar reiese că plățile nu au fost efectuate în termenele prevăzute de tranzacție (cea mai recentă plată ar fi trebuit să fie plătită înainte de 30 ianuarie 2013) și că reclamanta nu a obținut încă plata integrală a creanței. În aceste condiții, Curtea consideră că recurenta se mai poate pretinde încă victimă a încălcării pretinse. În ceea ce privește cea de a doua excepție, Curtea amintește că nu este oportun să se solicite unui individ care a obținut o creanță împotriva statului la sfârșitul unei proceduri judiciare de a fi obligată ulterior să inițieze procedura de executare forțată pentru a obține satisfacția (a se vedea Metaxas c. Grecia, nr 8415/02, § 19, 27 mai 2004, și Venentino c. Italia, 357/07, § 28, 17 mai 2011 10. Având în vedere cele de mai sus, este necesar să se respingă excepțiile guvernului și să se declare cererea admisibilă. Pe fond 11. Curtea amintește că executarea unei hotărâri sau a unei hotărâri, din orice instanță, trebuie să fie considerată ca făcând parte integrantă din procesul de judecată În sensul articolului 6, aceasta face trimitere, de asemenea, la jurisprudența sa privind executarea sau executarea tardivă a hotărârilor judecătorești interne definitive (a se vedea Hornsby c. Grecia, 19 martie 1997, § 40, Rec., 1997, 1997 II). 12. În hotărârile de principiu Vententino c. Italia, 357/07, 17 mai 2011, De Trana c. Italia, 64215/01, 16 octombrie 2007, Nicola Silvestri c. Italia; 16861/02, 9 iunie 2009, Antonetto c. Italia, 15918/89, 20 iulie 2000, Luca c. Italia, n 43870/04, 24 septembrie 2013, Curtea a concluzionat că încălcarea privind aspecte similare celor care fac obiectul prezentei cauze. 13. După examinarea tuturor elementelor care i-au fost prezentate, Curtea nu identifică niciun fapt sau argument care să o convingă să ajungă la o concluzie diferită în ceea ce privește justificarea motivului în cauză. Având în vedere jurisprudența sa în această privință, Comisia consideră că, în speță, autoritățile nu au depus toate eforturile necesare pentru a asigura executarea integrală și în timp util a hotărârii de justiție pronunțate în favoarea recurentei. Recurenta a formulat o altă cauză întemeiată pe art. 1 din Protocolul 1 privind executarea hotărârii Tribunalului de la Benevent (a se vedea tabelul atașat în anexă). Constatând că acest 3 (a) Convenției și nu se confruntă cu nici un alt motiv, Curtea declară că este admisibil. După examinarea tuturor elementelor aflate în posesia sa, aceasta concluzionează că . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Având în vedere cele de mai sus, Curtea consideră că nu este necesar să se examineze separat f un c ț i o n are a formulată de reclamantă din perspectiva articolului 1 din Protocolul nr 1 privind privarea bunurilor sale printr-o expropriere indirectă în lipsă de despăgubiri. Curtea a examinat cauza și constată, având în vedere toate elementele aflate în posesia sa și în măsura în care faptele în litigiu intră în sfera sa de competență, că acest fapt nu îndeplinește criteriile de admisibilitate prevăzute la articolele 34 și 35 din convenție, fie nu dezvăluie nicio încălcare a drepturilor și libertăților consacrate de convenție sau de protocoalele sale. În consecință, această parte a cererii trebuie respinsă în conformitate cu art. 4 din Convenție. În cazul în care Curtea declară că a avut loc o încălcare a Convenției sau a protocoalelor sale și dacă dreptul intern al Înaltei P ă r ț i contractante nu permite să se desprindă de consecințele acestei încălcări, Curtea acordă părții care, dacă este cazul, acordă o satisfacție echitabilă. 20. Având în vedere documentele aflate în posesia sa și jurisprudența sa (Ventino, citată anterior, De Trana, citată anterior, Nicola Silvestri, citată anterior, Antonetto menționată anterior, și De Luca, citată anterior), Curtea consideră că este rezonabil să se aloce sumele indicate în tabelul anexat. 21. Curtea constată, de asemenea, că statul pârât rămâne obligat să execute hotărârea de justiție care rămâne executorie. 22. Curtea consideră adecvată stabilirea ratei dobânzii moratorii pe rata dobânzii dobânzii la facilitatea de împrumut marginală a Băncii Centrale Europene majorată cu trei puncte procentuale. cererea admisibilă cu privire la obiecțiunile referitoare la executarea hotărârii de justiție internă și la alte aspecte ale jurisprudenței bine stabilite a Curții (a se vedea tabelul anexat) este de părere că nu este necesar să se examineze separat partea referitoare la privarea bunurilor printr-o expropriere indirectă în lipsa despăgubirii și declară cererea inadmisibilă pentru surplusul declarat că a avut loc o încălcare a articolului 6 alineatul (1) din Convenție din cauza executării unei hotărâri de justiție internă A declarat că a avut loc o încălcare a Convenției și a protocoalelor sale în ceea ce privește celelalte obiecțiuni care intră sub incidența jurisprudenței bine stabilite a Curții (a se vedea tabelul anexat) că statul pârât trebuie, în termen de trei luni, să asigure, prin mijloace adecvate, executarea hotărârii de justiție internă încă pendinte menționate în tabelul anexat A se vedea că statul pârât trebuie să plătească recurentei, în termen de trei luni, sumele indicate în tabelul anexat de la data expirării termenului respectiv și până la data de plată, aceste sume vor fi majorate din dobândă simplă la o rată egală cu cea a facilității de creditare marginală a Băncii Centrale Europene aplicabilă în această perioadă, majorată cu trei puncte procentuale. Viktoriya Maradudiana Erik Wennerström Grefier adjunct f.f. Președinte Anexă Cerere privind obiecțiile reținute de la art. 6 alin. (1) din Convenție (linul execuției sau executarea tardivă a hotărârilor judecătorești interne) Numărul și data introducerii cererii Numele reclamantului și anul nașterii Numele și orașul reprezentantului Hotărârii de Justiție Internă pertinente Data de începere a executării Data de încheiere a executării termenului limită de executare Alte obiecțiuni care intră sub incidența jurisprudenței bine stabilite Suma alocată pentru daune morale (în euro) [1] Suma alocată pentru cheltuieli și cheltuieli (în euro) [2] 43887/04 25/06/1999 Agata Dprecum Dona 1937 Ferrara Silvio Benevent Tribunal de Benevent n 630/2005, 18/03/2005 18/2005/2005 în curs Mai mult de 16 ani(s) și 7 luni și 18 zile(s) Prot. 1 Art. 1 - Absența sau întârzierea plății unei creanțe din partea autorităților naționale 600 500 [1] Plus orice sumă care poate fi datorată cu titlu de impozit de către reclamant. [2] Plus orice sumă care poate fi datorată cu titlu de impozit de către partea reclamantă.
AFFAIRE D’ADDONA c. ITALIE
(Requête n
o
43887/04)
ARRÊT
16 décembre 2021
Cet arrêt est définitif. Il peut subir des retouches de forme.
En l’affaire D’Addona c. Italie,
La Cour européenne des droits de l’homme (première section), siégeant en un comité composé de
:
Erik Wennerström,
président,
Lorraine Schembri Orland,
Ioannis Ktistakis,
juges,
et de Viktoriya Maradudina,
greffière adjointe de section f.f.,
Après en avoir délibéré en chambre du conseil le 25 novembre 2021,
Rend l’arrêt que voici, adopté à cette date
:
1.
À l’origine de l’affaire se trouve une requête dirigée contre l’Italie et dont la Cour a été saisie en vertu de l’article
34 de la Convention de sauvegarde des droits de l’homme et des libertés fondamentales («
la
Convention
») à la date indiquée dans le tableau joint en annexe.
2.
La requête a été communiquée au gouvernement italien («
le
Gouvernement
»).
3.
Le gouvernement italien s’oppose à l’examen de l’affaire par un comité. Après avoir examiné l’objection, la Cour la rejette.
4.
Les précisions
pertinentes sur la requête figurent dans le tableau joint en annexe.
SUR LA VIOLATION ALLÉGUÉE DE L’ARTICLE
5.
La requérante se plaint principalement de l’inexécution de l’arrêt du Tribunal de Bénévent du 18 mars 2005 rendue en sa faveur. Elle invoque, expressément ou en substance, l’article
6 § 1 de la Convention, ainsi libellé
:
Article
6 §
1
«
Toute personne a droit à ce que sa cause soit entendue équitablement (...) par un tribunal (...), qui décidera (...) des contestations sur ses droits et obligations de caractère civil (...)
»
Sur la recevabilité
6.
Le Gouvernement fait valoir, tout d’abord, que la requérante n’aurait pas qualité de victime en raison du fait que le 12 décembre 2008 elle a conclu une transaction avec la municipalité de Casalduni concernant l’exécution de l’arrêt litigieux.
7.
Ensuite, il excipe du non-épuisement des voies de recours internes en raison du fait que la requérante aurait omis d’entamer des procédures d’exécution forcée et en dédommagement.
8.
Quant à la première exception, la Cour note que la transaction prévoit notamment un échelonnement du paiement de la créance et que, en cas de non-respect des délais prévus pour le paiement, la requérante aurait pu entamer à nouveau des procédures afin d’obtenir l’exécution intégrale de l’arrêt. En l’espèce, il ressort du dossier que les paiements n’ont pas été effectués dans les délais prévus par la transaction (le dernier versement aurait dû être payé avant le 30 janvier 2013) et que la requérante n’a pas encore obtenu le paiement intégral de la créance. Dans ces conditions, la Cour estime que la requérante peut encore se prétendre victime de la violation alléguée.
9.
Quant à la deuxième exception, la Cour rappelle qu’il n’est pas opportun de demander à un individu qui a obtenu une créance contre l’État à l’issue d’une procédure judiciaire de devoir par la suite engager la procédure d’exécution forcée afin d’obtenir satisfaction (voir
Metaxas c. Grèce
, n
o
8415/02, § 19, 27 mai 2004, et
Ventorino c.
Italie,
n
o
357/07, §
28, 17
mai 2011).
10.
Eu égard à ce qui précède, il convient de rejeter les exceptions du Gouvernement et de déclarer la requête recevable.
Sur le fond
11.
La Cour rappelle que l’exécution d’un jugement ou arrêt, de quelque juridiction que ce soit, doit être considérée comme faisant partie intégrante du «
procès
» au sens de l’article 6. Elle renvoie par ailleurs à sa jurisprudence concernant l’inexécution ou l’exécution tardive de décisions de justice internes définitives (voir
Hornsby c.
Grèce
, 19
mars 1997, §
40,
Recueil des arrêts et décisions
1997
‑
II).
12.
Dans les arrêts de principe
Ventorino c. Italie,
n
o
357/07, 17 mai 2011,
De Trana c. Italie,
n
o
64215/01, 16 octobre 2007,
Nicola Silvestri c.
Italie,
n
o
16861/02, 9 juin 2009,
Antonetto c. Italie,
n
o
15918/89, 20 juillet 2000,
De
Luca c. Italie
, n
o
43870/04, 24 septembre 2013, la Cour a conclu à la violation au sujet de questions similaires à celles qui font l’objet de la présente affaire.
13.
Après examen de l’ensemble des éléments qui lui ont été soumis, la Cour ne décèle aucun fait ou argument propre à la convaincre de parvenir à une conclusion différente quant au bien-fondé du grief en question. Compte tenu de sa jurisprudence en la matière, elle estime qu’en l’espèce les autorités n’ont pas déployé tous les efforts nécessaires pour faire exécuter pleinement et en temps voulu la décision de justice rendue en faveur de la requérante.
14.
Il s’ensuit que ce grief révèle une violation de l’article
6 § 1.
15.
La requérante a formulé un autre grief tiré de l’article 1 du Protocole
n
o
1 concernant l’inexécution de l’arrêt du Tribunal de Bénévent (voir tableau joint en annexe). Constatant que ce grief n’est pas manifestement mal fondé au sens de l’article
35 §
3 a) de la Convention et ne se heurte à aucun autre motif d’irrecevabilité, la Cour le déclare recevable. Après examen de l’ensemble des éléments en sa possession, elle conclut qu’il révèle également une violation de la Convention, eu égard à ses constats dans l’affaire
Ventorino,
précitée.
16.
Au vu de ce qui précède, la Cour estime qu’il n’est pas nécessaire d’examiner séparément le grief formulé par la requérante sous l’angle de l’article
1 du Protocole n
o
1 concernant la privation de ses biens par une expropriation indirecte en l’absence de dédommagement.
17.
La requérante a également soulevé un grief sous l’angle de l’article
13 de la Convention.
18.
La Cour a examiné le grief et constate, au vu de l’ensemble des éléments en sa possession, et pour autant que les faits litigieux relèvent de sa compétence, que ce grief soit ne remplit pas les critères de recevabilité énoncés aux articles
34 et
35 de la Convention, soit
ne révèle aucune apparence de violation des droits et libertés consacrés par la Convention ou ses Protocoles.
Il s’ensuit que cette partie de la requête doit être rejetée en application de l’article
35
§
4 de la Convention.
SUR L’APPLICATION DE L’ARTICLE
19.
Aux termes de l’article
41 de la Convention,
«
Si la Cour déclare qu’il y a eu violation de la Convention ou de ses Protocoles, et si le droit interne de la Haute Partie contractante ne permet d’effacer qu’imparfaitement les conséquences de cette violation, la Cour accorde à la partie lésée, s’il y a lieu, une satisfaction équitable.
»
20.
Eu égard aux documents en sa possession et à sa jurisprudence (
Ventorino,
précité,
De Trana,
précité,
Nicola Silvestri,
précité,
Antonetto
précité, et
De Luca
, précité), la Cour estime raisonnable d’allouer les
sommes indiquées dans le tableau joint en annexe.
21.
La Cour constate en outre que l’État défendeur demeure tenu d’exécuter la décision de justice qui reste exécutoire.
22.
La Cour juge approprié de calquer le taux des intérêts moratoires sur le taux d’intérêt de la facilité de prêt marginal de la Banque centrale européenne majoré de trois points de pourcentage.
Déclare
la requête recevable quant aux griefs concernant l’inexécution de la décision de justice interne et d’autres aspects de la jurisprudence bien établie de la Cour (voir tableau joint en annexe),
estime
qu’il n’est pas nécessaire d’examiner séparément le grief concernant la privation des biens par une expropriation indirecte en l’absence de dédommagement et
déclare
la requête irrecevable pour le surplus
;
Dit
qu’il y a eu violation de l’article
6 § 1 de la Convention en raison de l’inexécution d’une décision de justice interne
;
Dit
qu’il y a eu violation de la Convention et de ses Protocoles en ce qui concerne
les autres griefs relevant de la jurisprudence bien établie de la Cour (voir tableau joint en annexe)
;
Dit
que l’État défendeur doit, dans les trois mois, assurer par des moyens appropriés l’exécution de la décision de justice interne encore pendante visée dans le tableau joint en annexe
;
Dit
a)
que l’État défendeur doit verser à la requérante, dans les trois mois, les sommes indiquées dans le tableau joint en annexe
;
b)
qu’à compter de l’expiration dudit délai et jusqu’au versement, ces montants seront à majorer d’un intérêt simple à un taux égal à celui de la facilité de prêt marginal de la Banque centrale européenne applicable pendant cette période, augmenté de trois points de pourcentage.
Fait en français, puis communiqué par écrit le 16 décembre 2021, en application de l’article
77
§§
2 et
3 du règlement.
Viktoriya Maradudina
Erik Wennerström
Greffière adjointe f.f.
Président
Requête concernant des griefs tirés de l’article
6 § 1 de la Convention
(l’inexécution ou l’exécution tardive de décisions de justice internes)
Numéro et date d’introduction de la requête
Nom du requérant et année de naissance
Nom et ville du représentant
Décision de justice interne pertinente
Date de début de l’inexécution
Date de fin de l’inexécution
Délai d’exécution
Autres griefs relevant de la jurisprudence bien établie
Montant alloué pour dommage moral
(en euros)
[1]
Montant alloué pour frais et dépens
(en euros)
[2]
43887/04
25/06/1999
Agata D’ADDONA
1937
Ferrara Silvio
Bénévent
Tribunal de Bénévent n
o
630/2005, 18/03/2005
18/03/2005
en cours
Plus de 16 année(s) et 7 mois et 18 jour(s)
Prot. 1 Art. 1 - absence du ou retard dans le paiement d’une créance de la part des autorités nationales
9
600
500
[1]
Plus tout montant pouvant être dû à titre d'impôt par la partie requérante.
[2]
Plus tout montant pouvant être dû à titre d'impôt par la partie requérante.