CtEDO 21.12.2021 Auto

AFFAIRE STAMATE ET AUTRES c. ROUMANIE

RESPONDENT
ROU
HOTĂRÂRE
21.12.2021
Pe scurt
Instanță
CtEDO
Concluzie
Violation de l'article 3 - Interdiction de la torture (Article 3 - Traitement dégradant;Traitement inhumain) (Volet matériel);Violation de l'article 3 - Interdiction de la torture (Article 3 - Enquête effective) (Volet procédural)
RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2021
DESCARCĂ: PDF · DOCX
Citează această cauză
AFFAIRE STAMATE ET AUTRES c. ROUMANIE (CtEDO, 2021)
HUDOC · oficial

SECȚIUNEA A PATRA CAUZA STAMATE ȘI ALTE C. ROMÂNIA (Cercetarea nr. 29684/18) HOTĂRÂREA STRASBURG 21 decembrie 2021 Această hotărâre este definitivă. Aceasta poate fi supusă unor modificări de formă. În cauza Stamate și alții c. România, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (secțiunea a patra), care se află într-un comitet compus din Gabriele Kucsko-Stadlmayer, președinte, Iulia Antoanella Motoc, Pere Pastor Vilanova, judecători și de Ilse Freiwirth, graffière adjuncte de secțiune, având în vedere cererea (n 29684/18) împotriva României și din care patru resortisanți ai acestui stat, lista reclamanților și detaliile relevante figurează în tabelul anexat ( La 5 iunie 2018, Curtea a sesizat Curtea în temeiul articolului 34 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, având în vedere decizia de a aduce petiția la cunoștința guvernului român, reprezentat de agentul său, dl Ezer, de la Ministerul Afacerilor Externe, având în vedere observațiile părților, După ce au făcut acest lucru într-o cameră a consiliului la 30 noiembrie 2021, acesta a fost adoptat la această dată, iar reclamanții s-au plâns că au fost supuși unor tratamente abuzive de către poliție. La 31 iulie 2016, reclamanții, membri ai aceleiași familii, care se temeau de violențele exercitate asupra celei de a treia reclamante, dl Rotaru, de fostul său soț, au chemat poliția. Mai multe echipe formate în total din nouă polițiști repartizați la mai multe secții de poliție din București s-au dus la domiciliul celor interesați. Rotaru s-ar fi folosit în mod abuziv de o forță disproporționată pentru a-i imobiliza, a-i încătușa și a-i duce într-o secție de poliție pentru a-și verifica identitatea, chiar dacă le-ar fi prezentat polițiștilor actele de identitate. Potrivit raportului de intervenție, reclamanții ar fi refuzat să își decline identitatea și ar fi fost agresivi verbal și fizic față de polițiști și ar fi fost agresivi și față de fostul soț al lui M. Rotaru. Polițiștii ar fi fost forțați să-i imobilizeze și să-i ducă la secția de poliție pentru a efectua verificarea identității lor. Recurentele, M Rotaru și M Stamate, au fost spitalizate a doua zi după arestarea lor. Potrivit certificatelor medico-legale depuse la dosarul procedurii interne, M. Rotaru suferea de traumatism cranian și de traumatism abdominal, care necesitau nouă zile de îngrijire medicală, iar dl Stamate suferise o fractură de lamérus, care necesita mai multe intervenții chirurgicale și, în total, o sută zece zile de îngrijire medicală. Botezul, care suferea de o traumă la cap și avea vânătăi pe brațe, precum și pe cel al dlui Stamate, care avea vânătăi pe spate și pe brațe, necesita două zile de îngrijire medicală. Ei au depus o plângere penală cu constituția părții civile împotriva polițiștilor pentru maltratare. LA a fost încredințată biroului de control intern al poliției din București, care i-a auzit pe polițiști, pe reclamanți și pe doi martori propuși de polițiști. La 8 martie 2017, Parchetul din apropierea tribunalului din București a clasat plângerea pe motivul că intervenția polițiștilor a fost legală. Procurorul-șef a respins plângerea reclamanților, a reieșit din documentele din dosar că au avut un comportament agresiv care a justificat manevrele întreprinse pentru a-i imobiliza. În ceea ce privește rănile, el a considerat că acestea au fost Prin hotărârea definitivă din 24 octombrie 2017, tribunalul a confirmat că nu este de competența Tribunalului. Invocând art. 3 din convenție, reclamanții susțin că polițiștii i-au supus unor tratamente abuzive și că autoritățile interne nu au efectuat o anchetă efectivă cu privire la incidentul care a avut loc la 31 iulie 2016. Constatând că acest at nu este în mod vădit nefondat sau inadmisibil pentru un alt motiv prevăzut la art. 35 din Convenție, Curtea declară că este admisibil. 12. Pe baza concluziilor anchetei interne, guvernul susține că măsura de imobilizare pe care au făcut-o reclamanții era legală și că era necesară din cauza refuzului lor de a se supune ordinelor poliției și comportamentului lor agresiv. Comitetul consideră, de asemenea, că autoritățile interne au desfășurat o anchetă eficientă în cadrul căreia respingerea plângerii a fost motivată în mod corespunzător. 13. În ceea ce-i privește pe reclamanți, aceștia susțin că utilizarea forței nu a fost nici justificată, nici proporționată, ci că au fost sancționați, nici pentru faptul că au refuzat în mod intenționat să obțină controlul de identitate, nici pentru tulburarea ordinii publice sau pentru încălcarea forțelor de ordine. Ei consideră, de asemenea, că ancheta a fost superficială și părtinită în favoarea polițiștilor 14. Principiile generale privind dreptul de a nu face obiectul unor tratamente abuzive și obligația autorităților naționale de a efectua o anchetă efectivă au fost rezumate în hotărârea Bouyid c. Belgia ([GC], nr 23380/09, §§ 81-101 în ceea ce privește componenta materială și 114-123 în ceea ce privește componenta procedurală, CEDO 2015; a se vedea, de asemenea, Ilievi și Ganchevi c. Bulgaria, 69154/11 și 69163/11, § 49, 8 iunie 2021 în ceea ce privește aplicarea acestor principii în contextul unei interpelări. 15. În speță, Curtea constată că afirmațiile reclamanților referitoare la violența pe care le-au comis cu ocazia incidentului care a avut loc la 31 iulie 2016 sunt confirmate de concluziile certificatelor medico-legale (punctul 5 de mai sus). 16. Prin urmare, responsabilitatea de a prezenta dovezi relevante este de a demonstra că utilizarea forței a fost strict necesară de comportamentul reclamanților (Buyid, citată anterior, §§ 100-101 17. În acest sens, autoritățile interne au stabilit, pe baza documentelor din dosar, că reținerea la care au fost supuși reclamanții a devenit necesară prin comportamentul lor agresiv (punctul 7 de mai sus). Cu toate acestea, trebuie să se constate că nu au încercat în niciun moment să stabilească dacă utilizarea forței era proporțională, calificarea rănilor de către autoritățile interne ca fiind Curtea consideră că o astfel de examinare a fost cu atât mai importantă în speță, cu cât intervenția poliției provocase răni deosebit de grave, care necesitau, în cazul dlui Stamate, mai mult de o sută de zile de îngrijire (punctul 5 de mai sus) și că unele altele, în special cele la cap și la abdomen (punct 5 de mai sus), nu par a fi o primă compatibilă cu utilizarea tehnicilor de imobilizare. 19. Curtea constată, de asemenea, că nu reiese din înscrisurile din dosar că comportamentul reclamanților constituia un pericol important împotriva integrității fizice a polițiștilor. În acest sens, Comisia observă că polițiștii, care erau mai numeroși decât reclamanții (punctul 2 de mai sus), nu au suferit nici o leziune și nu au fost sancționați pentru încălcarea forțelor de ordine. 20. În consecință, obligația imputabilă autorităților interne de a demonstra că forța utilizată era proporțională cu comportamentul reclamanților determină Curtea să ajungă la concluzia încălcării componentei materiale a articolului 3 din Convenție. 21. Curtea consideră apoi că au existat deficiențe în realizarea anchetei desfășurate în prezenta cauză. 22. Aceasta reamintește că, pentru ca o anchetă asupra unor fapte de maltratare comise de agenți de stat să poată fi considerată efectivă, este necesar ca persoanele responsabile de anchetă și cele care efectuează investigațiile să fie independente de cele implicate în evenimente. Aceasta presupune nu numai absența oricărei legături ierarhice sau instituționale, ci și independența practică (Brusuc c. România, n 4266/96, § 103. 12 octombrie 2004). 23. În acest caz, ancheta a fost efectuată de Biroul de Control Intern al Poliției din București (punctul 6 de mai sus). Curtea ia notă de faptul că părțile și martorii au fost audiați de polițiștii de la biroul menționat anterior (punctul 6 de mai sus), în timp ce polițiștii în cauză erau repartizați mai multor birouri ale poliției din București (punctul 2 de mai sus). Cu toate acestea, această situație nu este pe deplin compatibilă cu principiul respectiv al lipsei unei legături ierarhice sau instituționale între persoanele însărcinate cu efectuarea investigațiilor și cele implicate în faptele 25. Curtea constată, de asemenea, că autoritățile interne nu au luat în considerare, într-o etapă ulterioară a anchetei, lipsa de imparțialitate față de polițiștii acuzați. 26. Comisia observă că Parchetul din apropierea tribunalului din București a clasat plângerea reclamanților, iar instanța de primă instanță a confirmat această clasificare fără a-i asculta pe reclamanți, polițiști și martori (punctele 7 și 9 de mai sus). Având în vedere cele de mai sus, Curtea consideră că autoritățile nu au efectuat o anchetă imparțială și efectivă cu privire la afirmațiile pârâte ale reclamanților potrivit cărora au fost supuse unor tratamente abuzive la 31 iulie 2016. 28. Prin urmare, a avut loc o încălcare a articolului 3 din convenție sub aspectul său juridic. Prima reclamantă, dl Stamate, solicită 25 000 EUR pentru prejudiciul moral pe care îl consideră a fi suferit; ceilalți reclamanți solicită 20 000 EUR fiecare pentru daune morale; ei solicită, de asemenea, 535 EUR (EUR) pentru cheltuielile și cheltuielile suportate în fața instanțelor interne; pentru cei expuși în fața Curții, ei solicită 7 040 EUR, să plătească direct avocatului lor. 30. Guvernul consideră că aceste cereri sunt excesive și că nu au fost furnizate documente justificative pentru toate aceste sume. 31. Curtea acordă domnului Stamate 10 000 EUR pentru daune morale și 3 000 EUR fiecăruia dintre ceilalți solicitanți pentru daune morale, plus orice sumă care poate fi datorată cu titlu de impozit pe aceste sume. 32. Având în vedere documentele aflate în posesia sa și jurisprudența sa, Curtea consideră că este rezonabil să acorde suma de 500 EUR reclamanților în comun, plus orice sumă care poate fi datorată cu titlu de impozit pe această sumă, pentru procedura în fața instanțelor interne. consideră că suma de 2 000 EUR plus orice sumă care poate fi datorată cu titlu de impozit pe această sumă, pentru procedura în fața Curții; această ultimă sumă va fi plătită direct avocatului lor, N. Popescu 33. Curtea consideră adecvată stabilirea ratei dobânzii moratorii pe rata dobânzii dobânzii la facilitatea de împrumut marginală a Băncii Centrale Europene plus trei puncte procentuale. PE CES MOTIVE, CURȚIA, ÎN L statul pârât trebuie să plătească, în termen de trei luni, următoarele sume pentru a fi convertite în moneda statului pârât la rata aplicabilă la data decontării 000 EUR (zece mii EUR) către M Stamate și 3 000 EUR (trei mii EUR) pentru fiecare dintre ceilalți solicitanți, plus orice sumă care poate fi datorată cu titlu de impozit pe aceste sume, pentru daune morale; 500 EUR (cinci cenți) împreună cu reclamanții, plus orice sumă care poate fi datorată cu titlu de impozit pe această sumă, pentru cheltuieli și cheltuieli de judecată în fața instanțelor interne și 2 000 EUR (două mii de euro), plus orice sumă care poate fi datorată cu titlu de impozit pe această sumă, pentru cheltuieli și cheltuieli de judecată în fața Curții, care urmează să fie plătită direct avocatului reclamanților de la data expirării termenului menționat și până la data de plată, aceste sume vor fi majorate de la dobândă simplă la o rată egală cu cea a facilității de creditare marginală a Băncii Centrale Europene aplicabilă în această perioadă, plus trei puncte procentuale restrâng surplusul cererii de satisfacție echitabilă. Prezentat în limba franceză, apoi comunicat în scris la 21 decembrie 2021, în temeiul articolului 2 și al articolului 3 din Regulamentul de procedură. {semntur_p_1} Ilse Freiwirth Gabriele Kucsko-Stadlmayer Grefier Adjunct Președinte Appendiz Lista reclamanților Cerere n 29684/18 Prenume Nume Anul Nașterii Locul de reședință Alina-Maria-Alexera STAMATE 1983 română București Gherghena BOTEZ 1953 Română București Cristina Adriana Elena ROTARU 1981 Romanian București Liviu-Florentin STAMATE 1973 Romanian București

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
Sursă