Aktayli și Akvardar împotriva Turciei

SECȚIUNEA AKTAYLI ȘI AKVARDAR c. TURCIA (solicitarea nr. 53354/10 și a altor 6 a se vedea lista din anexă) HOTĂRÂREA STRASBURG 18 ianuarie 2022 Această hotărâre este definitivă. Aceasta poate fi supusă unor modificări de formă.

Marko Bošnjak, judecători, și de Hasan Bakćrc., grefier adjunct al secțiunii Cererea (n 53354/10, 61800/10, 24865/11, 44488/11, 44668/11, 63461/12 și 22363/13) introdusă împotriva Republicii Turcia și din care mai mulți resortisanți ai acestui stat ( în temeiul articolului 34 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale ( Observațiile părților, După ce au deliberat în camera Consiliului la 14 decembrie 2021, Tribunalul a fost adoptat la această dată, circumstanțele de fapt și obiecțiile reclamanților sunt similare celor din cauza Akvavarar c. Turcia 48171/10, 29 octombrie 2019) și se referă la: În ceea ce privește obiectul acestora, Curtea consideră că este adecvat să le examineze împreună într-o singură hotărâre [art. 42 alineatul (1) din Regulamentul de procedură].

Curtea ia notă de decesul mai multor reclamanți după depunerea cererii și de dorința moștenitorilor unora dintre aceștia de a continua cererea în numele acestora (a se vedea anexa 1 pentru lista reclamanților decedați și a moștenitorilor acestora). În ceea ce-i privește pe cei patru solicitanți desemnați de numerele 3, 35, 36 și 46 în anexa … 61800/10, 24865/11, 44488/11, 44668/11, cu condiția ca acestea să se refere la reclamanții nr. 3, 35, 36 și 46. În ceea ce privește moștenitorii reclamanților nr. 1, 9, 12, 24, 25, 28 și 29, Curtea amintește că, în mai multe cauze în care un reclamant a decedat în timpul procedurii, aceasta a luat în considerare voința exprimată de moștenitori sau rude apropiate de a o urmări ( Saraç și alții c. Turcia , n 231889/09 , § 57, 30 martie 2021) și recunoaște părților interesate calitatea de a se substitui reclamanților în prezenta instanță.

Cu privire la reclamanții care au decedat înainte de a-și introduce cererile, Curtea observă, de asemenea, că reclamanții n 8 și 19 au decedat înainte de data la care au fost introduse mandate în numele acestora. Aceasta reamintește că o persoană decedată nu poate, nici chiar prin intermediul reprezentantului, să introducă o cale de atac în fața Curții (Kaya și Polat c. Turcia, (dec.) n 2794/05 și 40345/05, 21 octombrie 2008). Reprezentanții acestora nu au demonstrat că au primit instrucțiuni specifice și explicite pentru a acționa în numele lor ( Post c. Țările de Jos (dec.), nr 21727/08, 20 ianuarie 2009 și Alican Demir c. Turcia , n 41444/09 , § 58, 25 februarie 2014), obiecțiunile părților interesate trebuie respinse pentru lipsa calității de solicitant, în sensul articolului 34 din Convenție.

cu dispozițiile Convenției, cu condiția ca acestea să se refere la cei doi reclamanți sus-menționați și la moștenitorii lor. Pe que que que que que que que que que que queléi gélé Curtea constată că imputabilitatea reclamanților constă în a se plânge de lipsa de trahee a bunurilor pentru exproprierea bunurilor care au avut loc în timpul și la locul în care au fost numiți în cele din urmă proprietari. 10. Curtea a pronunțat deja asupra unei cauze similare în cauza Akvavardar (citată la § 46-99, 29 octombrie 2019) în care a ajuns la concluzia admisibilității acestuia și la încălcarea articolului 1 din Protocolul nr. 11 din Protocolul nr. 11; în acest caz, Curtea nu face distincție între nicio împrejurare care să îi permită să ajungă la o altă concluzie în speță.

12. Prin urmare, cu condiția ca aceasta să se refere la lipsa de despăgubiri, Curtea declară admisibilă … 1 și încheie cu încălcarea acestei dispoziții. PRIVIND ALTE GRIFS 13. În ceea ce privește celelalte obiecții, în măsura în care este competentă să cunoască afirmațiile formulate, Curtea nu distinge nici o aparență de încălcare a convenției sau a protocoalelor sale. 14. Prin urmare, aceasta le declară inadmisibile. În consecință, Curtea consideră că nu este necesar să li se acorde sume în acest sens.

16. Această considerație nu aduce însă atingere unui eventual drept de redeschidere a procedurii pe care dispozițiile de drept intern le-ar putea acorda reclamanților (ibidem, § 102). Prin aceste motive, Curtea, în L.A., hotărăște să se alăture cererilor A declarat că moștenitorii reclamanților nr. 1, 9, 12, 24, 25, 28 și 29 au calitate de a continua prezenta procedură hotărâtă să elimine din rol cererile nr. 61800/10, 24865/11, 44488/11 și 44668/11, cu condiția ca acestea să se refere la reclamanții nr. 3, 35, 36 și 46 Declară cererile n 61800/10, 24865/11, 44488/11 și 44668/11 inadmisibile cu condiția ca acestea să se refere la reclamanții nr. 8 și 19 și moștenitorii lor Declară cererile admisibile cu condiția ca acestea să se refere atât timp cât se referă la Prezentat în limba franceză, apoi comunicat în scris la 18 ianuarie 2022, în temeiul articolului 2 și al articolului 3 din Regulamentul de procedură.

Hasan Bakkarc a fost reprezentat de 53354/10 63461/12 22363/1307/2010 03/09/2012 01/03/2013 Salih AKTAYLI 1944 (decedat la 16/09/2018) Moștenitori Resmiye AKTAYLI Arzu AKTAYLI KÜÇÜKMERT Umut AKTAYLI RAT Nam (decedat la 12 aprilie 2013) Moștenitorii Aynur ȘANLI AYSE DO 1929 (decedat la 04/01/2010) 20. mailmet CEYLAN 1939 21. Turgut CEYLAN 1960 22. Esma OKUTAN 1968 23. Fatma CEYLAN 1946 24. Dudu ACAR 1941 (decedat la 26/03/2017) Moștenitori Ali ACAAR Ramazan ACAR Fatma BAYRAKTAR 25. Emine Nefise ATAMER 1922 (decedată la 06/100/2012) Moștenitori Temel Cumhur ATAMER Hüseyin ATAMER Gül TOPÇU Demet YURTSEVEN 26. R Kadriye Mine YÜCER 1944 (decedată la 20/05/2016) Moștenitori Gül TOPÇU Demet YURTSEVEN 29. Zekiye ACAR 1920 (decedată la 27/08/2012) Moștenitor Taylan ACAR 30. Mazhar Acar ÖNOCAK 1949 31. Süleyman Faruk ÖNOCAK 1958 32. Ayse Ece ÖNOCAK 1985 33. Nevin Esra ÖNOCAK 1989 34. Didar Ebru KAçMAZ 1978 35. Y 38. Semih ERTU.

1951 39. Mediha ARI 1951 40. Canan ȘEKERCI 1945 41. Sedef BESEN 1984 42. Ayse Hülya BESEN 1953 43. Ahu YÜRÜYEN 1953 44. Azize NAZLIER 1950 45. Y Atiye Ülkü Attiye Ülkü Necati Yalkü Attiye Ülkü Attiye Ülkü Attiye Ülkü Necati Y Atiye Ülkü Attiye Ülkü Attiye Ülkü Attiye Ülkü Necati Yelkü Attiye Ülkü Attiye Ülkü Atiye Ülkü Atiye Ülkü Atiye Ülkü Atiye Ülkü Atiye Ülkü Atiye Ülkü Atiye Ülkü Atiye Ülkü Atiye Ülkü Atiye Ülkü Atiye Ülkü Atiye Ülkü Anexa 2 4520/6; 4520/8; 4520/17; 4520/23; 4520/28; 4520/51; 4520/54; 4520/76; 4520/101; 4520/7123; 6398/1 4520/36 4520/7; 4520/35 12410/1 12882/1 4520/123

DEUXIÈME SECTION

AFFAIRE AKTAYLI ET AKVARDAR c. TURQUIE (Requête n o 53354/10 et 6 autres voir liste en annexe) ARRÊT STRASBOURG 18 janvier 2022 Cet arrêt est définitif. Il peut subir des retouches de forme.

En l’affaire Aktaylı et Akvardar c. Turquie, La Cour européenne des droits de l’homme (deuxième section), siégeant en un comité composé de : Branko Lubarda, président, Pauliine Koskelo, Marko Bošnjak, juges, et de Hasan Bakırcı, greffier adjoint de section , Vu : Les requêtes (n o 53354/10, 61800/10, 24865/11, 44488/11, 44668/11, 63461/12 et 22363/13) introduites contre la République de Turquie et dont plusieurs ressortissants de cet État (« les requérants » - voir annexe 1), représentés par M es N. Yılmaz et A. Ülkü, avocats à Antalya, ont saisi la Cour à diverse dates, en vertu de l’article 34 de la Convention de sauvegarde des droits de l’homme et des libertés fondamentales (« la Convention »), la décision de porter la requête à la connaissance du gouvernement turc (« le Gouvernement »), représenté par M. Hacı Ali Açıkgül, chef du service des droits de l’homme au ministère de la Justice, co-agent de la Turquie auprès de la Cour européenne des droits de l’homme.

les observations des parties, Après en avoir délibéré en chambre du conseil le 14 décembre 2021, Rend l’arrêt que voici, adopté à cette date :

OBJET DE L’AFFAIRE

1. Les circonstances factuelles et les griefs des requérants sont similaires à ceux de l’affaire Akvardar c. Turquie (n o 48171/10, 29 octobre 2019) et concerne l’impossibilité pour les requérants d’obtenir les indemnités correspondant à une expropriation survenue alors qu’un contentieux relatif à la propriété des biens concernés était pendant.

L’APPRÉCIATION DE LA COUR

SUR LA Jonction des requêtes

SUR LES AUTRES GRIEFS

13. En ce qui concerne les autres griefs, dans la mesure où elle est compétente pour connaître des allégations formulées, la Cour ne distingue aucune apparence de violation de la Convention ou de ses Protocoles.

L’APPLICATION DE L’ARTICLE

41 DE LA CONVENTION

15. Les requérants n’ont pas valablement présenté de demande au titre de la satisfaction équitable. En conséquence, la Cour estime qu’il n’y a pas lieu de leur octroyer de somme à ce titre.