CtEDO 08.02.2022 Auto

ÁRUS c. ROUMANIE

RESPONDENT
ROU
HOTĂRÂRE
08.02.2022
Pe scurt
Instanță
CtEDO
Concluzie
Irrecevable
RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2022
DESCARCĂ: PDF · DOCX
Citează această cauză
ÁRUS c. ROUMANIE (CtEDO, 2022)
HUDOC · oficial

Secțiunea a patra Cerere n 42068/15 Zsolt István ÁRUS împotriva României și alte două cereri (a se vedea lista din anexă) Curtea Europeană a Drepturilor Omului (secțiunea a patra), care are loc la 8 februarie 2022 într-un comitet compus din Gabriele Kucsko-Stadlmayer, președinte, Iulia Antoanella Motoc, Pere Pastor Vilanova, judecători și Ilse Freiwirth, graffière de secțiune cererile formulate împotriva României și a căror Curte a fost sesizată în temeiul articolului 34 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale ( decizia de a aduce la cunoștința guvernului român (adică a reprezentantului său, dl Ezer, de la Ministerul Afacerilor Externe, a celui privind art. 6 din convenție și de a declara inadmisibile pentru surplus cererile nr 42068/15 și 9360/17, observațiile părților, după ce au deliberat în acest sens, face ca decizia următoare să fie pronunțată Recurentul își are reședința în orașul Gheorgheni, în departamentul Harghita. Acesta arată că limba sa maternă este maghiară. Actele se referă la echitatea a trei proceduri pe care le-a inițiat împotriva prefetelor din departamentele Harghita și Mureș. Aceste proceduri se bazau în special pe normele de aplicare a legii n 215/2001 privind administrația publică locală, în vigoare în momentul faptelor, referitoare la utilizarea limbilor minorităților naționale în administrația publică locală care prevăd că, atunci când numărul cetățenilor unei minorități naționale depășește 20% din populația unei comune, numele comunei și ale instituțiilor publice sunt, de asemenea, raportate în limba minorității. Cerere N 42068/15 Reclamantul a depus o acțiune administrativă împotriva prefectului departamentului Harghita. El susținea că acesta din urmă nu a vegheat la respectarea dispozițiilor legale privind semnalizarea bilingvă a instituțiilor publice din orașul Toplita, situat în același departament și unde a fost pronunțat de mai multe ori. printr-o decizie definitivă din 10 În iunie 2015, tribunalul județean din Harghita a anulat acțiunea reclamantului, fără a efectua o examinare pe fond, pe motiv că a prezentat documente în limba maghiară neînsoțite de traduceri în limba română realizate de un traducător declarat, astfel cum impunea Codul de procedură civilă. În noiembrie 2015, tribunalul județean din Harghita l-a condamnat pe prefectul Harghitei să dea un răspuns reclamantului cu privire la petiția făcută de acesta cu privire la respectarea dispozițiilor legale privind semnalizarea bilingvă. Din decizia sa reiese că reclamantul a sesizat inițial prefectul cu privire la lipsa panourilor de bord în limba maghiară asupra mai multor instituții publice din orașul Toplita și că a extins apoi obiectul cererei sale cu privire la respectarea standardelor privind utilizarea limbii maghiare în administrația publică a departamentului. Recurentul sesizează ulterior tribunalul departamental din Harghita pe motiv că prefectul nu executase obligațiile care decurg din decizia din 10 noiembrie 2015. printr-o decizie din 11 mai 2016, tribunalul departamental a respins noua acțiune și a considerat că prefectul a dat curs deciziei din 10 noiembrie 2015. noiembrie 2015, amintindu-le responsabililor din comunele departamentului obligațiile lor legale privind semnalizarea bilingvă. La apelul reclamantului a fost respins printr-o hotărâre din 25 iulie 2016 a Tribunalului din Târgu-Mureș. Cererea nr 9360/17 Această cerere vizează o acțiune administrativă pe care reclamantul a depus-o împotriva prefectului departamentului Mureș, pe motiv că acesta din urmă nu se asigurase de respectarea dispozițiilor legale privind semnalizarea bilingvă în acest departament. Prin Hotărârea din 5 octombrie 2016, Curtea de apel din Târgu Mureș și-a respins acțiunea pentru nefuncționare a locus standi , fără a examina fondul cauzei. Instanța de apel a judecat acțiunea reclamantului în ceea ce privește interesul public și că nu a demonstrat un interes individual în cadrul procedurii. Invocând art. 6 din convenție, reclamantul se plânge de o încălcare a dreptului său de a avea acces la o instanță (solicitări n 42068/15 și 9630/17) și susține că prefectul nu a îndeplinit obligațiile care decurg din decizia din 10 noiembrie 2015 a Tribunalului de departament din Harghita (solicitarea nr. 60930/16). În primul rând, guvernul susține că reclamantul nu poate pretinde că este victima unei încălcări a drepturilor sale. 42068/15, guvernul observă că reclamantul a ales să nu respecte standardele legale privind traducerea documentelor și a probelor depuse în fața instanțelor judecătorești și că nu a suferit niciun prejudiciu. În ceea ce privește cererile nr. 60930/16 și 9360/17, guvernul arată că reclamantul nu a demonstrat că a fost afectat personal de presupusele defecte de semnalizare bilingvă și de utilizare a Ungariei în administrația publică. 42068/15 și 9360/17, guvernul arată că .. ....................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................... În acest scop, un reclamant trebuie să prezinte indicii rezonabile și convingătoare ale probabilității de realizare a unei încălcări în ceea ce îl privește personal. , ceea ce înseamnă că un reclamant nu se poate plânge de o dispoziție de drept intern, de o practică națională sau de un act public doar pentru că i se pare că încalcă Convenția (a se vedea, printre multe altele, Centrul de resurse juridice în numele Valentine Câmpeanu c. România [GC], n 47848/08, § 101, CEDH 2014). În cele trei cereri, reclamantul a pus sub semnul întrebării prefectele departamentelor Harghita și, respectiv, Mureș, pe motiv că, prin necunoașterea obligațiilor lor, nu au respectat dispozițiile legale privind utilizarea limbii minorității maghiare în administrația publică. 60930/16, a solicitat, de asemenea, ca prefectul lainformă măsurile pe care le-a luat în această privință. În fața Curții, a declarat că a fost afectat personal de cele trei proceduri în cauză. 9360/17, acesta explică că obiectivul său era acela de a proteja drepturile unei minorități și că, atunci când a fost trimis în departamentul Mureș, el observase personal absența panourilor din Ungaria. 12. Cu toate acestea, Curtea constată că reclamantul a inițiat aceste trei proceduri din proprie inițiativă și în numele său. El nu a acționat în conformitate cu un mandat de reprezentare a membrilor minorității sau în numele unei asociații sau al unei persoane juridice care reprezintă această minoritate. În măsura în care reclamantul a intenționat să protejeze drepturile unei minorități, scopul procedurilor a fost acela de a promova interesul public (L.Z. c. Slovacia (dec.), nr. 27753/06, § 74-75, 27 Septembrie 2011, în ceea ce privește alegerea numelor străzilor. În calitate de membru al unei minorități, reclamantul nu a stabilit că a fost vizat de observații, de comportamente sau de practici administrative care ar fi avut un caracter ofensator și care ar fi putut afecta sensibilitatea sa (a se vedea, a contrario Aksu c. Turcia [GC], 4149/04 și 4102/04, § 53 CEDH 2012, cu privire la publicarea unei lucrări care conține expresii și definiții considerate ofensatoare față de o minoritate). 13. Reclamantul nu a demonstrat, prin elemente concrete și individualizate, modul în care a fost afectat personal de cele trei proceduri în cauză. Curtea de apel a Târgu Mureș a respins, de altfel, acțiunea sa pentru neefectuarea În plus, Curtea constată că acțiunile întreprinse de reclamant vizează orașul Toplita și departamentul Mureș, care nu sunt în mod obișnuit reședința sa obișnuită (punctele 1, 2, 3 și 5 de mai sus); a se vedea L.Z. c. Slovacia , citată anterior, punctul 76.), luând în considerare faptul că procedura menționată în cererea nr. 60930/16 a avut ca obiect în cele din urmă verificarea respectării dispozițiilor legale în departamentul Harghita în care locuiește reclamantul (punctul 3 litera (c) mai sus), acest lucru nu este suficient în sine pentru a demonstra calitatea de victimă, în măsura în care nu a demonstrat modul în care a fost personal afectat de măsurile luate de autorități (a se vedea , mutatis mutandis Kalfagiannis și Pospert c. Grecia (dec.), nr 74435/14, § 46, 9 iunie 2020, în cazul în care, în lipsa de calitate de victimă din cauza faptului că ascultă sau vizionează programele unui anumit post de radio și televiziune, reclamantul nu a stabilit că rezultatul celor trei proceduri pe care le-a inițiat ar putea avea un impact direct asupra situației sale personale sau ar putea cauza un prejudiciu concret. Curtea concluzionează că, prin inițierea celor trei proceduri menționate în speță, reclamantul nu a invocat un interes individual. Reclamantul nu se poate pretinde în mod valabil victimă, în sensul articolului 34 din convenție, a unei încălcări a dispozițiilor articolului 6. Faptul că a inițiat proceduri interne din proprie inițiativă și că a fost parte la aceste proceduri sau că a achitat cheltuielile de procedură nu poate schimba această constatare. 15. Prin urmare, Curtea nu va lua în considerare excepția reținută din incompatibilitatea rațională a interogărilor n 42068/15 și 9360/17 cu dispozițiile Convenției (punctul 9 de mai sus). Aceasta înseamnă că cererile sunt incompatibile rațional personae cu dispozițiile Convenției în sensul art. 35 alin. (a) și trebuie respinse în conformitate cu art. 35 Prin aceste motive, Curtea, în unanimitate, hotărăște să unească acțiunile Declară cererile inadmisibile. Făcut în franceză și comunicat în scris la 3 martie 2022. Ilse Freiwirth Gabriele Kucsko-Stadlmayer Grefier adjunct președinte ANEXA nr. Cerere N Numele cauzei Introduse Reclamantul Anul nașterii Locul reședinței Cetățean Reprezentat de 42068/15 Árus c. România 08/07/2015 Zsolt István ÁRUS 1961 Gheorgheni unguresc, român Dániel András KARSAI 60930/16 Árus c. România 13/10/2016 Zsolt István ÁRUS 1961 Gheorgheni maghiar, română Daniel András KARSAI 9360/17 Árus c. România 13/10/2016 Zsolt István ÁRUS 1961 Gheorgheni, română Daniel András KARSAI 9360/17 21/12/2016 Zsolt István ÁRUS 1961 Gheorgheni unguresc, român Dániel András KARSAI

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CtEDO 2019-10-25
0,96
ÁRUS c. ROUMANIE et 2 autres affaires
Communiquée le 25 octobre 2019 QUATRIÈME SECTION Requête n o 42068/15 Zsolt István ÁRUS contre la Roumanie et 2 autres requêtes (voir liste en annexe) OBJET DE L’AFFAIRE Le requérant dans les trois requêtes indique que sa langue maternelle
CtEDO 2023-05-30
0,95
ÁRUS c. ROUMANIE
QUATRIÈME SECTION DÉCISION Requête n o 11655/15 Zsolt-István ÁRUS contre la Roumanie La Cour européenne des droits de l’homme (quatrième section), siégeant le 30 mai 2023 en un comité composé de : Faris Vehabović, président, Iulia Antoanell
CtEDO 2023-05-30
0,95
ÁRUS c. ROUMANIE
QUATRIÈME SECTION DÉCISION Requête n o 39647/21 Zsolt-István ÁRUS contre la Roumanie La Cour européenne des droits de l’homme (quatrième section), siégeant le 30 mai 2023 en un comité composé de : Faris Vehabović, président, Iulia Antoanell
CtEDO 2025-10-07
0,95
FUNDAȚIA SZEKLER MONITOR c. ROUMANIE
QUATRIÈME SECTION DÉCISION Requête n o 3520/20 FUNDAŢIA SZEKLER MONITOR contre la Roumanie La Cour européenne des droits de l’homme (quatrième section), siégeant le 7 octobre 2025 en un comité composé de : Ana Maria Guerra Martins, présiden
CtEDO 2022-02-08
0,95
TORJ c. ROUMANIE
QUATRIÈME SECTION DÉCISION Requête n o 49951/16 Lucian Marian TORJ contre la Roumanie La Cour européenne des droits de l’homme (quatrième section), siégeant le 8 février 2022 en un comité composé de : Gabriele Kucsko-Stadlmayer, présidente,
Sursă