CtEDO 22.02.2022 Auto

TOMA c. RÉPUBLIQUE DE MOLDOVA

RESPONDENT
MDA
HOTĂRÂRE
22.02.2022
Pe scurt
Instanță
CtEDO
Concluzie
Irrecevable
RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2022
DESCARCĂ: PDF · DOCX
Citează această cauză
TOMA c. RÉPUBLIQUE DE MOLDOVA (CtEDO, 2022)
HUDOC · oficial

SECȚIUNEA A DOUA DECIZIE Cerere nr. 64399/11 Valeriu TOMA împotriva Republicii Moldova Curtea Europeană a Drepturilor Omului Secțiunea a doua, care are loc la 22 februarie 2022 într-un comitet compus din Branko Lubarda, președinte, Jovan Ilievski, Diana Sârcu, judecători, și din Hasan Bak 64399/11) împotriva Republicii Moldova și al cărei resortisant al acestui stat, dl Valeriu Toma ( decizia de a aduce la cunoștința guvernului moldovenesc, reprezentat de agentul său, O. Rotari, obiecțiile formulate în temeiul articolului 6 alineatul (1) din Convenția privind neconvocarea în instanță și presupusa lipsă de motivare a deciziilor, și de a declara cererea inadmisibilă pentru surplus, observațiile părților; După ce a intenționat acest lucru, face ca următoarea decizie să se refere la neconvocarea în instanță a primei instanțe în cadrul unei proceduri de conversie a pedepsei cu titlu cominatoriu aplicate reclamantului și se referă, de asemenea, la presupusa motivare insuficientă a deciziei instanței de recurs. Reclamantului i s-a aplicat o amendă pentru excesul de viteză. Ca urmare a nerecuperării permisului în termen de 30 de zile, prevăzută de lege, agentul de poliție însărcinat cu dosarul solicitat Tribunalului din Botanica (Chișinău) de a înlocui retragerea permisului pentru o perioadă de șase luni în lacu, în conformitate cu art. 34 La 24 februarie 2011, tribunalul a acceptat cererea în cauză și, în prezența reprezentantului acestuia, instanța a considerat că reclamantul a fost judecat de către Tribunalul de Primă Instanță la data de 30 de zile. La 12 aprilie 2011, Tribunalul de Primă Instanță din Chișinău a confirmat, la recursul reclamantului și în prezența reprezentantului acestuia, hotărârea din partea statului membru inferior. De asemenea, a remarcat faptul că persoana respectivă a fost informată cu privire la acest aspect, deoarece acesta a semnat procesul. verbal de amendă. În cele din urmă, instanța de recurs a considerat că argumentul reclamantului întemeiat pe plata la . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Invocând art. 6 din Convenție, reclamantul se plânge că nu a fost citat să se pronunțe în mod corespunzător și în conformitate cu forma pe care o deține instanța de primă instanță. La intersecția acestui articol, el susține, de asemenea, că instanța de apel din Chișinău nu a răspuns în mod corespunzător la argumentul său întemeiat pe neconvocarea în fața primei instanțe. Curtea ia notă de faptul că procedura internă viza înlocuirea unei pedepse cu amendă în urma unei încălcări a Codului rutier. Curtea amintește că, într-o cauză moldoveană, a considerat deja că infracțiunile de circulație rutieră care fac obiectul unor amenzi sau de suspendare a permisului de conducere intră în sfera penală a articolului 6 din Convenție ( Igor Pascari c. Republica Moldova , n 25555/10, §§ 20-23, 30 august 2016). În speță, aceasta consideră că nimic nu îi permite să se depărteze de această abordare. Curtea amintește, de asemenea, că la art. 6 din Convenia sl. se aplică de la un capăt la altul o procedură penală, inclusiv în faza de stabilire a pedepsei (a se vedea, de exemplu, Aleksandr Dementyev c. Rusia, n 43095/05, § 23, 28 noiembrie 2013). Prin urmare, Comisia consideră că art. 6 din Convenție se aplică procedurii urmate în speță și observă, de asemenea, că acest punct nu este controversat între părți. În primul rând, în ceea ce privește lipsa în fața primei instanțe, Curtea constată că argumentele părților se referă în principal la întrebarea dacă Tribunalul a convocat în mod corespunzător reclamantul sau dacă neconvocarea se datorează comportamentului acestuia din urmă. Cu toate acestea, Curtea consideră că, din motivele expuse mai sus Mai jos, nu este necesar să se examineze aceste puncte. 10. Curtea arată că, în conformitate cu dreptul moldovean, un contravenient are dreptul de a participa la ședințele privind convertirea pedepsei. Cu toate acestea, acest lucru nu înseamnă neapărat că prezența reclamantului la acest tip de d a fost impusă de art. 6 din convenție, deoarece cerințele acestei dispoziții sunt autonome în raport cu cele ale legislației interne ( Aleksandr Dementyev , citată anterior, § 44. Aceasta reiterează în special că principiul consacrat de art. 6 din Convenția privind obligația de a ține o audiență publică nu este absolut (Jussila c. Finlanda [GC], nr. 73053/01, § 40-43, CEDH 2006 XIV). 11. În speță, Curtea constată că reclamantul nu a contestat procesul În cadrul procedurii interne urmate în cazul de față, principala întrebare pe care judecătorii naționali ar trebui să o soluționeze era foarte simplă, și anume dacă, în termenul legal de 30 de zile, reclamantul plătise sau nu la loc. În cazul în care răspunsul a fost negativ, art. 34 alineatul (5) din Codul de amendă prevedea convertirea automată a lacunei într-o retragere a permisului. Având în vedere caracterul foarte limitat al naturii întrebărilor care se puneau, Curtea consideră că judecătorii se puteau pronunța în mod echitabil și rezonabil pe baza concluziilor prezentate de părți și a altor documente, fără o apreciere directă a probelor prezentate personal de reclamant (compararea cu Suhadolc c. Slovenia (dec.), nr 57655/08, 17 mai 2011 și Aleksandr Dementyev, citată anterior, §§ 45-46. 12. Curtea reamintește, de asemenea, că, atunci când examinează o cauză întemeiată pe art. 50541/08 și alte 3 § 250, 13 septembrie 2016). În plus, aceasta reiterează faptul că o instanță superioară sau supremă poate, în anumite cazuri, să corecteze deficiențele procedurii de primă instanță (Kyprianou c. Cipru [GC], n 73797/01, § 134, CEDH 2005 XIII 13. În cazul de față, Comisia observă că reclamantul a putut contesta hotărârea de primă instanță pronunțată în absența sa și a avut posibilitatea de a ridica excepțiile și de a prezenta mijloacele de probă pe care le consideră necesare. Instanța de apel l-a ascultat în ședină pe reprezentantul ui . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . În concluzie, Curtea apreciază că o audiere publică nu a fost necesară în speță pentru a soluționa cauza, dar arată că reprezentantul reclamantului a putut totuși să participe la o astfel de audiere în fața instanței judecătorești în care interesele reclamantului au putut fi apărate în mod eficient. Prin urmare, aceasta consideră că echitatea generală a procedurii a fost respectată (compararea cu Marčan c. Croația, nr. 40820/12, § 47, 10 iulie 2014). 15. În consecință, partea neconvocată în fața primei instanțe trebuie respinsă ca fiind vădit nefondată, în conformitate cu art. 35 alin. (3) lit. (a) și 4 din Convenție. În ceea ce privește motivarea insuficientă a deciziei instanței judecătorești, Curtea amintește că o instanță judecătorească nu este obligată să ofere un răspuns detaliat la fiecare motiv invocat, ci că trebuie dat un răspuns specific și explicit mijloacelor decisive pentru calea de urmat a procedurii în cauză (a se vedea, printre altele, Moreira Ferreira c. Portugalia (n [GC], n 19867/12, § 84, 11 iulie 2017). Or, Comisia consideră că, din motivele menționate anterior, argumentul reclamantului întemeiat pe lipsa în fața primei instanțe na a fost necritic. Curtea consideră, în același timp, că toate elementele decisive pentru soluționarea cauzei au fost tratate de judecătorii interni în prezenta cauză 17. Prin urmare, această cauză trebuie, de asemenea, respinsă ca fiind vădit nefondată, în temeiul articolului 35 alineatul (3) litera (a) și al articolului 4 din convenție. Prin aceste motive, Curtea, în unanimitate, declară cererea inadmisibilă. Făcut în franceză și apoi comunicat în scris la 17 martie 2022. Hasan Bak

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CtEDO 2017-06-07
0,96
TOMA c. RÉPUBLIQUE DE MOLDOVA
Communiquée le 7 juin 2017 DEUXIÈME SECTION Requête n o 64399/11 Valeriu TOMA contre la République de Moldova introduite le 7 octobre 2011 OBJET DE L’AFFAIRE La requête concerne la condamnation du requérant à un retrait de permis de conduir
CtEDO 2022-04-26
0,95
BANTUȘ c. RÉPUBLIQUE DE MOLDOVA
DEUXIÈME SECTION DÉCISION Requête n o 63399/12 Anatolie BANTUŞ et Larisa BANTUS contre la République de Moldova La Cour européenne des droits de l’homme (deuxième section), siégeant le 26 avril 2022 en un comité composé de : Branko Lubarda,
CtEDO 2022-01-11
0,95
ROTARI c. RÉPUBLIQUE DE MOLDOVA
DEUXIÈME SECTION DÉCISION Requête n o 64977/17 Serghei ROTARI contre la République de Moldova La Cour européenne des droits de l’homme (deuxième section), siégeant le 11 janvier 2022 en un comité composé de : Branko Lubarda, président, Jova
CtEDO 2023-02-14
0,94
AFFAIRE MOLCEANU ET AUTRES c. RÉPUBLIQUE DE MOLDOVA
DEUXIÈME SECTION AFFAIRE MOLCEANU ET AUTRES c. RÉPUBLIQUE DE MOLDOVA (Requête n o 429/13 et 8 autres – voir liste en annexe) ARRÊT Cette version a été rectifiée le 27 mars 2025 conformément à l’article 81 du règlement de la Cour. STRASBOURG
CtEDO 2021-05-20
0,94
ROITMAN c. RÉPUBLIQUE DE MOLDOVA
DEUXIÈME SECTION DÉCISION Requête n o 16008/10 Artur ROITMAN contre la République de Moldova La Cour européenne des droits de l’homme (deuxième section), siégeant le 20 mai 2021 en un comité composé de : Branko Lubarda, président, Carlo Ran
Sursă