2rc-43/26 — Încasarea mijloacelor bănești transmise în cadrul testului de integritate profesională

La 13 noiembrie 2024, Centrul Național Anticorupție a depus o cerere privind recuperarea bunurilor de la Adrian Oglindă prin care a solicitat încasarea mijloacelor bănești în sumă de 200 lei, transmise acestuia în cadrul testului de integritate profesională.

Prin încheierea Judecătoriei Chișinău sediul Centru din 19 noiembrie 2024 cauza a fost primită spre examinare în procedura cererilor cu valoare redusă, fără a fi stabilită data concretă a examinării cauzei.

Prin hotărârea din 16 ianuarie 2025 acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.

La 3 iunie 2025, de către Centrul Național Anticorupție a fost depusă o cerere de apel împotriva hotărârii din 16 ianuarie 2025, cu solicitarea repunerii în termen, pe motiv că dispozitivul hotărârii a fost comunicat abia la 25 martie 2025.

Curtea de Apel Centru prin încheierea din 18 noiembrie 2025 a respins cererea de repunere în termen a apelului și l-a restituit. În motivarea încheierii a fost indicat că apelantul/reclamant cunoscând cu certitudine despre primirea spre examinare în procedura cererilor cu valoare redusă a cererii de chemare în judecată înaintate, urma să afle rezultatul ședinței de judecată pe cazul dat. În acest sens a constatat că în baza informației din Programul Integrat de Gestionare a Dosarelor rezultă cu certitudine că dispozitivul hotărârii contestate a fost plasat și publicat pe portalul instanțelor de judecată la 16 ianuarie 2025. Prin urmare, apelantul, cunoscând că are o acțiune pe rolul instanței de judecată, având calitatea de reclamant, urma să se intereseze de soarta și rezultatul examinării cauzei, or dispozitivul hotărârii contestate a fost plasat pe portalul instanțelor de judecată, fiind accesibil tuturor justițiabililor, inclusiv și apelantului

Centrul Național Anticorupție la 23 ianuarie 2026 a depus o cerere de recurs împotriva încheierii din 18 noiembrie 2025 prin care a solicitat casarea acesteia și restituirea cauzei spre rejudecare. În susținerea poziției sale, recurentul a indicat că în lipsa unei comunicări legale a hotărârii, termenul de declarare a apelului nu poate începe să curgă, iar exercitarea dreptului de apel nu paote fi condiționată de o presupusă obligație de verificare permanentă a portalului instanțelor de judecată. 1 Centrul Național Anticorupție a invocat că a avut o speranță legală că actul judecătoresc va fi comunicat în decurs de 5 zile de la data emiterii actului în mod legal semnat. Prin urmare, termenul de declarare a apelului nu putea să înceapă a curge anterior momentului în care a luat cunoștință efectiv de hotărârea instanței de fond, respectiv din 25 martie 2025.

Art. 426 alin. (3) din Codul de procedură civilă: (3) Recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului şi a referinţei la recurs, fără examinarea admisibilităţii şi fără participarea părţilor.

Art. 427 lit. b) din Codul de procedură civilă: Instanţa de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept: b) să admită recursul şi să caseze integral sau parţial încheierea, restituind spre rejudecare problema soluţionată prin încheierea casată

Art. 110 din Codul de procedură civilă: Termen de procedură este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia instanţa (judecătorul), participanţii la proces şi alte persoane legate de activitatea instanţei trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de acte.

Art. 113 din Codul de procedură civilă: Dreptul de a efectua actul de procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit de instanţa de judecată. Nerespectarea termenului atrage după sine decăderea din dreptul de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel.

Art. 2763 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă: (1) Procedura cu privire la cererile cu valoare redusă este scrisă. (2) Judecătorul poate dispune citarea participanţilor la proces dacă apreciază acest fapt ca fiind necesar sau dacă admite solicitarea uneia dintre părţi de a examina cererea în şedinţă publică. Judecătorul poate să respingă o astfel de solicitare în cazul în care consideră că, ţinând cont de împrejurările cauzei, nu sunt necesare dezbateri publice. Respingerea se dispune printr-o încheiere motivată care poate fi atacată odată cu fondul.

Art. 2764 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă: (3) Hotărârea judecătorească adoptată se publică pe pagina web a instanţei judecătoreşti şi se comunică participanţilor la proces, inclusiv prin intermediul Programului integrat de gestionare a dosarelor.

Art. 362 alin. (1), (3) din Codul de procedură civilă: (1) Termenul de declarare a apelului este de 30 de zile de la data pronunţării dispozitivului hotărârii, dacă legea nu prevede altfel. 2

Studiind materialele dosarului în raport cu temeiurile recursului, Completul de judecată consideră recursul întemeiat și care urmează a fi admis, cu casarea încheierii Curții de Apel Centru și restituirea cauzei spre rejudecare, din considerentele ce succed.

În jurisprudența sa (deciziile 2rc-64/25, 2r-334/25), Curtea Supremă de Justiție deja a dat o apreciere critică concluziilor instanțelor de apel care au respins cererile de repunere în termen ale apelurilor în situațiile în care 17.1. cauza a fost examinată în procedură cererilor cu valoare redusă, 17.2. fără a fi stabilită o dată concretă pentru pronunțarea dispozitivului hotărârii, 17.3. dispozitivul pronunțat nu a fost expediat participanților la proces, dar 17.4. a fost publicat doar pe portalul instanțelor judecătorești în ziua pronunțării.

În astfel de situații, a fost subliniat că dreptul la o cale de atac trebuie să se exercite din momentul în care părțile interesate pot cunoaște efectiv despre hotărârea judecătorească pronunțată. În caz contrar, curțile și tribunalele ar putea, prin întârzierea notificării hotărârii lor, să scurteze substanțial termenele căilor de atac sau chiar să facă imposibilă introducerea unei căi de atac. Notificarea, ca act de comunicare între organul jurisdicțional și părți, servește la aducerea la cunoștință a hotărârii instanței, precum și a temeiurilor care o motivează, pentru a permite părților, dacă este cazul, să formuleze o cale de atac.

În jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului (Dunas vs. Republica Moldova), s-a statuat că respingerea formalistă a unor cereri procedurale, atunci când partea a acționat cu promptitudine după comunicarea hotărârii, echivalează cu încălcarea dreptului la un proces echitabil.

Instanța de apel trebuia să analizeze în mod efectiv dacă împrejurarea comunicării tardive a hotărârii constituia un motiv întemeiat pentru repunerea în termen, în sensul art. 116 alin. (4) din Codul de procedură civilă 3

Simpla publicare pe portalul instanțelor judecătorești a hotărârii, nu substituie obligația instanței judecătorești să transmită participanților la proces în condițiile art. 2764 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Astfel, se consideră că în prezenta cauză, comunicarea efectivă a dispozitivului hotărârii s-a realizat la 25 martie 2025 fapt confirmat din extrasul din corespondență electronică anexat la dosar (f.d. 29 verso). Având în vedere că cererea de apel a fost depusă la 26 martie 2025 (f.d. 30), aceasta a fost formulată în termenul legal de 30 de zile, prevăzut de art. 116 alin. (4) din Codul de procedură civilă.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atrage atenția că obligația participantului la proces de a se informa despre soarta dosarului în contextul exercitării cu bună-credință a drepturilor și obligațiilor procedurale nu poate fi abordată în detrimentul acestuia atunci când însăși instanța de judecată creează împrejurări în care ar pune în dificultate participanții la proces să le exercite. Un astfel de standard poate fi cerut participanților la proces doar dacă instanțele de judecată realizează în mod deplin și ireproșabil obligațiile de comunicare prevăzute de lege.

În prezenta cauză se observă că, deși la 16 ianuarie 2025 a fost pronunțat dispozitivul hotărârii contestate cu apel și publicată pe portalul instanțelor judecătorești, nu rezultă din ce motiv dispozitivul nu a fost expediat participanților în termen de 5 zile, conform art. 236 alin.(4) din Codul de procedură civilă.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție mai observă că apelantului hotărârea i-a fost expediată prin intermediul poștei electronice, la adresa electronică cunoscută încă din conținutul cererii de chemare în judecată, la 25 martie, adică peste mai mult de 30 de zile de la pronunțarea dispozitivului.

În aceste condiții, instanța nu a oferit o explicație plauzibilă pentru expedierea actului la un interval de peste 30 de zile de la pronunțare, mai ales că o expediere prin poșta electronică a reclamantului apelant nu a implicat nici cheltuieli financiare, nici exagerate de timp.

Prin urmare, în contextul acestei conduite a instanței, respingerea cererii de repunere în termen și restituirea apelului apare ca o măsură disproporționată, aptă să afecteze efectiv dreptul de acces la o instanță și exigențele procesului echitabil.

Din considerentele menționate, în scopul respectării dreptului recurentului la un proces echitabil, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție concluzionează de a admite recursul, a casa încheierea din 18 noiembrie 2025 a Curții de Apel Centru și de a restitui cauza în instanța de apel, pentru rejudecare a problemei soluționată prin încheierea casată. 4

În conformitate cu art. 427 lit. b), art. 428 din Codul de procedură civilă,