2rc-47/26 — Încasarea datoriei

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 24 februarie 2025 a fost admisă cererea de chemare în judecată formulată de S.R.L. „GBS” împotriva S.R.L. „Logico Solutions”, cu privire la încasarea datoriei, precum și compensarea cheltuielile de judecată.

Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la 10 iunie 2025, S.R.L. „Logico Solutions”, reprezentat de avocatul Țurcanu Tudor, a declarat apel împotriva acesteia, solicitând repunerea cererii de apel în termen și examinarea acesteia, cu casarea hotărârii instanței de fond și emiterea unei noi hotărâri de respingere a cererii de chemare în judecată.

Prin încheierea Curții de Apel Centru din 17 martie 2026 a fost admisă cererea S.R.L. „Logico Solutions”, reprezentată de avocatul Țurcanu Tudor, privind repunerea în termenul de declarare a apelului, fiind repus termenul pentru contestarea cu apel a hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 24 februarie 2025, pronunțată în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de S.R.L. „GBS” împotriva S.R.L. „Logico Solutions” cu privire la încasarea datoriei, precum și compensarea cheltuielile de judecată.

Totodată, cauza a fost ridicată de la examinarea instanței de apel și remisă Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, pentru întocmirea hotărârii motivate și transmiterea ulterioară a dosarului în instanța de apel.

La 28 mai 2026, conform ștampilei aplicate pe coperta dosarului, cauza a parvenit în instanța de apel.

Prin încheierea Curții de Apel Centru din 2 iunie 2026 nu s-a dat curs cererii de apel depuse de S.R.L. „Logico Solutions”, reprezentată de avocatul Țurcanu Tudor, acordându-i-se apelantei un termen de 10 zile calendaristice de la primirea copiei încheierii pentru depunerea cererii suplimentare de apel, cu indicarea motivelor de fapt și de drept pe care se întemeiază apelul, precum și pentru prezentarea copiilor acesteia într-un număr corespunzător participanților la proces.

Încheierea din 2 iunie 2026 a fost expediată, la 15 iunie 2026, la adresa electronică a reprezentantului apelantei S.R.L. „Logico Solutions”, avocatul Țurcanu Tudor.

La 26 iunie 2026, S.R.L. „Logico Solutions”, reprezentată de avocatul Țurcanu Tudor, a depus cererea de apel suplimentară împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 24 februarie 2025.

Prin încheierea Curții de Apel Centru din 14 iulie 2026 a fost restituită cererea de apel depusă de S.R.L. „Logico Solutions”, reprezentată de avocatul Țurcanu Tudor.

Pentru a dispune astfel, instanța de apel a reținut că S.R.L. „Logico Solutions” nu a îndeplinit în termen indicațiile stabilite prin încheierea din 2 iunie 2026. În acest sens, instanța a constatat că încheierea de a nu da curs cererii de apel a fost expediată, la 15 iunie 2026, atât la adresa electronică indicată de avocatul Țurcanu Tudor, cât și la adresa electronică a societății apelante, fără a fi constatate erori tehnice privind transmiterea mesajelor.

Instanța de apel a stabilit că termenul de 10 zile calendaristice acordat pentru înlăturarea neajunsurilor a expirat la 25 iunie 2026, în timp ce cererea de apel motivată a fost depusă la 26 iunie 2026, cu depășirea termenului cu o zi. În consecință, reținând caracterul imperativ al prevederilor art. 369 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă, instanța a concluzionat că neîndeplinirea în termen a indicațiilor stabilite prin încheierea de a nu da curs atrage restituirea cererii de apel.

La 21 iulie 2026, avocatul Țurcanu Tudor, acționând în interesele S.R.L. „Logico Solutions” a depus cerere de recurs împotriva încheierii Curții de Apel Centru din 3 martie 2026 prin care a solicitat casarea acesteia și trimiterea cauzei spre reexaminare Curții de Apel Centru.

În motivarea cererii de recurs, a indicat că încheierea Curții de Apel Centru din 14 iulie 2026 este neîntemeiată și a fost emisă cu încălcarea normelor de drept procedural privind calcularea termenelor de procedură.

În acest sens, a susținut că, la 10 iunie 2025, S.R.L. „Logico Solutions”, reprezentată de avocatul Țurcanu Tudor, a depus o cerere de apel motivată, prin care a solicitat repunerea în termenul de declarare a apelului, casarea hotărârii primei instanțe și pronunțarea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii, iar nu un apel nemotivat, astfel cum a reținut instanța de apel.

Astfel, cererea respectivă cuprindea motive de fapt și de drept, inclusiv critici referitoare la normele de drept procedural pretins încălcate de prima instanță și la inexistența creanței S.R.L. „GBS” la data introducerii acțiunii.

A mai susținut că, deși la materialele cauzei exista deja o cerere de apel care, întrunea cerințele art. 365 din Codul de procedură civilă și cuprindea motivele de fapt și de drept pe care se întemeia apelul, prin încheierea din 2 iunie 2026, nesusceptibilă de atac separat, Curtea de Apel Centru nu a dat curs cererii de apel și i-a acordat un termen de 10 zile calendaristice pentru depunerea unei cereri suplimentare de apel, cu indicarea motivelor de fapt și de drept, precum și pentru prezentarea copiilor acesteia într-un număr corespunzător participanților la proces.

A menționat că încheierea din 2 iunie 2026 a fost recepționată la 15 iunie 2026, iar la 26 iunie 2026 reprezentantul S.R.L. „Logico Solutions” a depus cererea de apel suplimentară solicitată de instanță, considerând că aceasta a fost depusă în interiorul termenului de 10 zile acordat pentru înlăturarea neajunsurilor.

Totodată, a criticat concluzia instanței de apel potrivit căreia termenul acordat pentru înlăturarea neajunsurilor ar fi expirat la 25 iunie 2026, iar cererea de apel motivată, depusă la 26 iunie 2026, ar fi fost tardivă cu o zi.

Astfel, această concluzie contravine regulilor de calculare a termenelor de procedură prevăzute de capitolul IX al Codului de procedură civilă.

În susținerea acestei poziții, recurentul a invocat art. 111 alin. (3) din Codul de procedură civilă, potrivit căruia, dacă începutul curgerii termenului este determinat de un eveniment sau de un moment care survine pe parcursul zilei, inclusiv de comunicarea actului de procedură, ziua survenirii evenimentului sau a momentului respectiv nu se ia în considerare la calcularea termenului.

Astfel, a susținut că, întrucât încheierea din 2 iunie 2026 a fost recepționată la 15 iunie 2026, această zi nu putea fi inclusă în calcul, termenul începând să curgă la 16 iunie 2026 și, în opinia sa, expirând la 26 iunie 2026, dată la care a fost depusă cererea de apel suplimentară.

De asemenea, a făcut trimitere la Recomandarea Curții Supreme de Justiție nr. 99 din 14 aprilie 2017 cu privire la interpretarea normelor de drept ce vizează termenele de procedură, potrivit căreia debutul cursului termenului procedural are loc la ora 00:00 a zilei următoare celei în care s-a produs momentul de care legea leagă începerea curgerii termenului.

Prin urmare, a apreciat că această regulă confirmă faptul că ziua comunicării actului de procedură nu poate fi inclusă în calculul termenului.

Articolul 25 din Codul de procedură civilă: „Termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.”

Articolul 426 alin.(3) din Codul de procedură civilă: „(3) Recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului și a referinței la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților.”

Articolul 427 lit. b) din Codul de procedură civilă: „Instanța de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept: b) să admită recursul şi să caseze integral sau parțial încheierea, restituind spre rejudecare problema soluționată prin încheierea casată.”

Articolul 364 alin.(1) din Codul de procedură civilă: „(1) Cererea de apel se depune în scris la instanța judecătorească a cărei hotărâre se atacă, cu plata taxei de stat și/sau a taxei de timbru în cazul în care apelul se impune cu taxă, în condițiile legii.”

Articolul 365 alin.(4) din Codul de procedură civilă: „(4) La cererea de apel se anexează dovada de plată a taxei de stat, dacă apelul se impune cu taxă, și/sau a taxei de timbru.”

Articolul 368 alin.(1) din Codul de procedură civilă: „(1) Dacă cererea de apel nu întrunește condițiile prevăzute la art.364 şi 365 şi dacă cererea este depusă fără plata taxei de stat şi/sau a taxei de timbru, instanța de apel, în termen de 10 zile de la repartizarea dosarului, dispune printr-o încheiere, fără înștiințarea participanților la proces, să nu se dea curs cererii, acordând apelantului un termen pentru lichidarea neajunsurilor.”

Articolul 369 alin.(1) lit. a) din Codul de procedură civilă: „(1) Instanța de apel restituie, printr-o încheiere, cererea dacă: a) apelantul nu a îndeplinit în termen indicațiile instanței de apel din încheierea emisă în conformitate cu art.368 alin.(1).”

Articolul 110 din Codul de procedură civil: „Termen de procedură este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia instanța (judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea instanței trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de acte.”

Articolul 111 din Codul de procedură civilă: „(1) Actele de procedură se efectuează în termenul prevăzut de lege. În cazul în care nu este stabilit prin lege, termenul de procedură se fixează de către instanța judecătorească. (2) Termenul de procedură se instituie prin indicarea unei date calendaristice, datei comunicării actului de procedură, a unei perioade sau prin referire la un eveniment viitor şi cert că se va produce. În ultimul caz, actul de procedură poate fi efectuat în decursul întregii perioade. (3) Dacă începutul curgerii termenului este determinat de un eveniment sau moment în timp care va surveni pe parcursul zilei, inclusiv de comunicarea actului de procedură, atunci ziua survenirii evenimentului sau a momentului nu se ia în considerare la calcularea termenului. (4) Dacă începutul curgerii termenului se determină prin începutul unei zile, această zi se include în termen.”

Articolul 113 din Codul de procedură civilă: „Dreptul de a efectua actul de procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit de instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage după sine decăderea din dreptul de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel.”

Articolul 100 alin.(1) din Codul de procedură civilă: „(1) Cererea de chemare în judecată şi actele de procedură se comunică participanților la proces şi persoanelor interesate, contra semnătură, prin intermediul persoanei împuternicite, prin poștă, cu scrisoare recomandată şi cu aviz de primire, prin intermediul biroului executorului judecătoresc, la adresa electronică indicată în cererea de chemare în judecată sau înregistrată prin intermediul Programului integrat de gestionare a dosarelor, sau prin alte mijloace care să asigure transmiterea textului cuprins în act și confirmarea primirii lui, precum şi prin delegație judiciară.”

Articolul 115 din Codul de procedură civilă: „La cererea participanților la proces interesații, instanța de judecată poate prelungi termenul de procedură stabilit de instanța de judecată. Termenul poate fi prelungit pentru același temei o singură dată.”

Articolul 56 alin.(3) din Codul de procedură civilă: „(3) Participanții la proces sunt obligați să se folosească cu bună-credință de drepturile lor procedurale.”

Articolul 61 alin.(1) din Codul de procedură civilă: „(1) Participanții la proces sunt obligați să se folosească cu bună-credință de drepturile lor procedurale. Instanța judecătorească pune capăt oricărui abuz de aceste drepturi dacă prin abuz se urmărește tergiversarea procesului sau inducerea sa în eroare.”

Articolul 75 alin.(4) din Codul de procedură civilă: „(4) Actele procedurale efectuate de reprezentant în limitele împuternicirilor sale sînt obligatorii pentru persoana reprezentată în măsura în care ele ar fi fost efectuate de ea însăși. Culpa reprezentantului este echivalentă culpei părții.

Articolul 10 alin.(1) din Codul de procedură civilă: „(1) Sancțiunile procedurale sunt urmările nefavorabile, stabilite de normele de drept procedural civil, care survin pentru subiectul obligat în raport procedural în caz de neîndeplinire sau de îndeplinire defectuoasă a unui act de procedură, precum şi în caz de exercitare abuzivă a unui drept procedural.”

Studiind materialele dosarului, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este întemeiat și urmează a fi admis, însă din alte considerente decât cele referitoare la calcularea termenului de înlăturare a neajunsurilor din cererea de apel.

În acest sens, Completul de judecată reține că încheierea din 2 iunie 2026 a fost comunicată reprezentantului S.R.L. „Logico Solutions” la 15 iunie 2026.

Potrivit art. 111 alin. (3) din Codul de procedură civilă, ziua comunicării actului de procedură nu se ia în considerare la calcularea termenului, astfel încât termenul a început să curgă la 16 iunie 2026.

Prin urmare, termenul de 10 zile calendaristice acordat de instanța de apel s-a împlinit la 25 iunie 2026. În aceste condiții, cererea de apel suplimentară, depusă la 26 iunie 2026, a fost prezentată după expirarea termenului stabilit prin încheierea din 2 iunie 2026.

Totuși, această împrejurare nu era suficientă, prin ea însăși, pentru restituirea cererii de apel în temeiul art. 369 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă, fără a se verifica dacă neajunsurile a căror înlăturare fusese solicitată prin încheierea din 2 iunie 2026 constituiau, în realitate, deficiențe ale cererii de apel inițiale în sensul art. 364 și 365 din Codul de procedură civilă.

Completul de judecată subliniază că mecanismul prevăzut de art. 368 alin. (1) din Codul de procedură civilă are drept scop acordarea apelantului posibilității de a înlătura lipsurile unei cereri de apel care nu corespunde cerințelor stabilite de lege.

În consecință, sancțiunea restituirii prevăzută de art. 369 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă poate interveni atunci când cererea de apel este afectată de un neajuns prevăzut de lege, acesta este indicat apelantului, iar ultimul nu îl înlătură în termenul acordat.

Or, din materialele cauzei rezultă că, la 10 iunie 2025, S.R.L. „Logico Solutions”, reprezentată de avocatul Țurcanu Tudor, a depus o cerere de apel prin care nu s-a limitat la solicitarea repunerii în termenul de declarare a apelului, ci a contestat hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 24 februarie 2025, solicitând casarea acesteia și pronunțarea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii.

Cererea de apel inițială conținea, de asemenea, argumente de fapt și de drept referitoare la soluția primei instanțe, inclusiv critici privind pretinsele încălcări procedurale și inexistența creanței S.R.L. „GBS” la momentul introducerii acțiunii. Împrejurarea că o parte a argumentării apelului era consacrată repunerii în termen nu permite calificarea întregii cereri drept una nemotivată.

Astfel, după întocmirea hotărârii motivate, apelanta avea posibilitatea de a dezvolta ori completa criticile formulate anterior, inclusiv printr-o cerere de apel suplimentară. O asemenea posibilitate procedurală nu poate fi însă echivalată automat cu inexistența apelului motivat depus anterior și nici transformată într-o condiție suplimentară de existență a căii de atac, dacă cererea inițială întrunea deja cerințele esențiale prevăzute de lege.

În acest context, Completul de judecată relevă că art. 365 alin. (1¹) din Codul de procedură civilă permite includerea motivelor de fapt și de drept, a probelor și a documentelor într-o cerere de apel suplimentară depusă după întocmirea hotărârii integrale. Din formularea normei rezultă caracterul complementar al cererii de apel suplimentare, aceasta servind la dezvoltarea ori completarea apelului inițial, iar nu la substituirea automată a unei cereri de apel care conține deja elementele prevăzute de lege.

Prin urmare, instanța de apel urma să stabilească, în primul rând, care dintre cerințele art. 364 și 365 din Codul de procedură civilă nu erau respectate de cererea de apel din 10 iunie 2025 și dacă pretinsele lipsuri justificau aplicarea procedurii prevăzute de art. 368 alin. (1) din Codul de procedură civilă.

În schimb, prin încheierea din 2 iunie 2026, instanța de apel a solicitat depunerea unei cereri suplimentare de apel cu indicarea motivelor de fapt și de drept, fără a aprecia în mod efectiv motivele deja formulate în cererea inițială.

Completul de judecată consideră că o asemenea abordare reprezintă o aplicare excesiv de formală a art. 368 și art. 369 din Codul de procedură civilă. Restituirea unei căi de atac constituie o sancțiune procedurală care împiedică examinarea fondului criticilor formulate și, din acest motiv, poate fi aplicată numai atunci când sunt întrunite în mod efectiv condițiile prevăzute de lege.

Faptul că apelanta a depus, la 26 iunie 2026, o cerere de apel suplimentară distinctă de cea inițială demonstrează intenția acesteia de a se conforma indicațiilor instanței și de a dezvolta motivele de apel după întocmirea hotărârii integrale. Depunerea acesteia după termenul stabilit de instanță nu este însă de natură să înlăture efectele cererii de apel depuse anterior, dacă aceasta din urmă întrunea cerințele legale necesare examinării căii de atac.

În consecință, Completul de judecată constată că instanța de apel a aplicat art. 369 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă fără a stabili în mod corespunzător existența premiselor care justificau sancțiunea restituirii apelului și fără a aprecia conținutul cererii de apel inițiale în raport cu exigențele art. 364 și 365 din Codul de procedură civilă.

În aceste circumstanțe, concluzia Curții de Apel Centru privind restituirea cererii de apel este prematură și nu poate fi menținută.

Având în vedere cele expuse și în temeiul art. 427 lit. b) din Codul de procedură civilă, Completul de judecată ajunge la concluzia necesității admiterii recursului declarat de avocatul Țurcanu Tudor, în interesele S.R.L. „Logico Solutions”, casării încheierii din 14 iulie 2026 a Curții de Apel Centru și restituirii spre rejudecare a problemei soluționate prin încheierea casată.

În conformitate cu art. 427 lit. b), art. 428 din Codul de procedură civilă,