2rc-14/26 — Încasarea datoriei și sobanzii de întârziere

La 10 februarie 2025, SRL „MDE-Spedition” a depus o cerere de chemare în judecată împotriva SRL „Megagold” privind încasarea datoriei și dobânzii de întârziere.

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău sediul Centru din 15 iulie 2025, acțiunea a fost admisă integral.

La 11 august 2025, SRL „Megagold”, reprezentată de avocatul Sergiu Buciuceanu, a depus o cerere de apel nemotivat prin care a solicitat casarea hotărârii din 15 iulie 2025 și emiterea unei noi hotărâri de respingere a cererii de chemare în judecată. Totodată, în conținutul cererii de apel nemotivat a fost indicat că motivele de fapt și de drept vor fi expuse într-o cerere de apel suplimentară, după ce vor lua cunoștință de hotărârea motivată.

Tot la 11 august 2025, SRL „Megagold”, reprezentată de administratorul său Ion Oancea, a depus o cerere de apel împotriva hotărârii din 15 iulie 2025 prin care a solicitat casarea acesteia și emiterea unei hotărâri de respingere a acțiunii.

Prin încheierea din 26 noiembrie 2025, Curtea de Apel Centru nu a dat curs cererii de apel și a comunicat apelantei SRL „Megagold” despre necesitatea înlăturării în termen de 10 zile din momentul recepționării acesteia a neajunsurilor constatate, prin prezentarea apelului motivat, cu indicarea motivelor de fapt și de drept pe care se întemeiază apelul, a probelor invocate în susținerea apelului, a dovezii de plată a taxei de stat în mărime de 4169,72 lei și a dovezii de plată a taxei de timbru de 200 lei. Această încheiere a fost comunicată avocatului Sergiu Buciuceanu la adresa electronică *****@mail.ru la 29 decembrie 2025 (f.d. 80).

Nefiind înlăturate până la 9 ianuarie 2026 neajunsurile constatate în încheierea de a nu da curs din 26 noiembrie 2025, la 9 februarie 2026 Curtea de Apel Centru a restituit cererea de apel depusă de SRL „Megagold”. Această încheiere a fost comunicată avocatului Sergiu Buciuceanu la adresa electronică *****@mail.ru și avocatului intimatei SRL „MDE-Spedition” la 19 februarie 2026 (f.d. 88).

SRL „Megagold”, reprezentată de administratorul Ion Oancea, a depus la 26 februarie 2026 o cerere de recurs împotriva încheierii din 9 februarie 2026 prin 1 care a solicitat casarea acesteia cu remiterea cauzei la rejudecare la etapa primirii spre examinare a cererii de apel și prezentării apelului motivat împreună cu dovada achitării taxei de stat/timbru. În principal în motivarea recursului său, recurentul a comunicat că încheierea de a nu da curs a fost comunicată doar avocatului său cu care a rezoluționat contractul de asistență juridică, iar Societății cu Răspundere Limitată „Megagold” în mod separat această încheiere nu i-a fost comunicată. Prin restituirea cererii de apel în lipsa comunicării personale a încheierii de a nu da curs, SRL „Megagold” invocă că i s-ar încălca dreptul la un proces echitabil.

Articolul 426 alin. (3) din Codul de procedură civilă: „(3) Recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului şi a referinţei la recurs, fără examinarea admisibilităţii şi fără participarea părţilor”.

Articolul 427 lit. a) din Codul de procedură civilă: „Instanţa de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept: a) să respingă recursul şi să menţină încheierea”.

Articolul 368 alin. (1) și (3) din Codul de procedură civilă: „Dacă cererea de apel nu întrunește condițiile prevăzute la art. 364 şi 365 şi dacă cererea este depusă fără plata taxei de stat și/sau a taxei de timbru, instanţa de apel, în termen de 10 zile de la repartizarea dosarului, dispune printr-o încheiere, fără înștiințarea participanților la proces, să nu se dea curs cererii, acordând apelantului un termen pentru lichidarea neajunsurilor. Încheierea instanței de apel de a nu se da curs cererii poate fi atacată odată cu fondul”.

Articolul 369 alin. (1) lit. a) și alin. (2) din Codul de procedură civilă: „(1) Instanţa de apel restituie, printr-o încheiere, cererea dacă: a) apelantul nu a îndeplinit în termen indicaţiile instanţei de apel din încheierea emisă în conformitate cu art. 368 alin. (1). (2) Încheierea judecătorească de restituire a cererii de apel poate fi atacată cu recurs”.

Articolul 107 din Codul de procedură civilă: „(1) Dacă îşi schimbă domiciliul sau sediul după pornirea procesului, partea sau reprezentantul ei este obligat să comunice instanţei noua adresă. În lipsa unei astfel de comunicări, citaţia sau înştiinţarea se trimite la ultima adresă cunoscută instanţei şi se consideră recepționată chiar dacă destinatarul nu mai locuieşte sau nu îşi are sediul acolo. (2) Partea este obligată să informeze instanța, nu mai tîrziu de 3 zile pînă la data ședinței de judecată, despre angajarea unui avocat, schimbarea sau renunţarea la serviciile avocatului, prezentînd instanței datele de contact ale noului avocat, inclusiv adresa electronică a acestuia.”.

Articolul 115 din Codul de procedură civilă: „La cererea participanților la proces interesați, instanţa de judecată poate prelungi termenul de procedură stabilit de instanța de judecată. Termenul poate fi prelungit pentru același temei o singură dată. Termenul de procedură stabilit de lege nu poate fi prelungit, fiind aplicabil art. 116”. 2

Articolul 56 alin. (1) din Codul de procedură civilă: „(1) Participanţii la proces sînt în drept să ia cunoştinţă de materialele dosarului, să facă extrase şi copii de pe ele, să solicite recuzări, să prezinte probe şi să participe la cercetarea lor, să pună întrebări altor participanţi la proces, martorilor, experţilor şi specialiştilor, să formuleze cereri, să reclame probe, să dea instanţei explicaţii orale şi scrise, să expună argumente şi considerente asupra problemelor care apar în dezbaterile judiciare, să înainteze obiecţii împotriva demersurilor, argumentelor şi considerentelor celorlalţi participanţi, să atace actele judiciare şi să-şi exercite toate drepturile procedurale acordate de legislaţia procedurală civilă”.

Articolul 61 alin. (1) din Codul de procedură civilă: „(1) Participanții la proces sînt obligați să se folosească cu bună-credinţă de drepturile lor procedurale. Instanţa judecătorească pune capăt oricărui abuz de aceste drepturi dacă prin abuz se urmăreşte tergiversarea procesului sau inducerea sa în eroare”.

Articolul 75 alin. (4) din Codul de procedură civilă: „(4) Actele procedurale efectuate de reprezentant în limitele împuternicirilor sale sînt obligatorii pentru persoana reprezentată în măsura în care ele ar fi fost efectuate de ea însăşi. Culpa reprezentantului este echivalentă culpei părţii.”

Studiind materialele dosarului, Completul de judecată al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat împotriva încheierii contestate urmează a fi respins, reieșind din următoarele considerente.

În jurisprudența sa, Curtea Supremă de Justiție a indicat că neajunsurile constatate în încheierea de nu da curs cererii de apel urmează a fi înlăturate în totalitate (a se vedea decizia nr. 2r-191/25) și în modul corespunzător (a se vedea decizia nr. 2r-297/25).

Principala critică pe care o formulează recurenta SRL „Megagold” se referă la faptul că încheierea de a nu da curs cererii de apel care conține comunicarea necesității de a înlătura neajunsuri, ar fi fost comunicată avocatului Sergiu Buciuceanu, cu care contractul de asistență juridică ar fi fost rezoluționat.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție observă că de către recurent nu a fost prezentată nicio dovadă a rezoluțiunii contractului de asistență juridic și nici data concretă de la care acest contract a fost rezoluționat.

Conform prevederilor art. 75 alin. (4) din Codul de procedură civilă, actele procedurale efectuate de reprezentant în limitele împuternicirilor sale sânt obligatorii pentru persoana reprezentată în măsura în care ele ar fi fost efectuate de ea însăși. Culpa reprezentantului este echivalentă culpei părții. 3

La fel, completul de judecată observă că în data de 11 august 2025, SRL „Megagold” a depus două cereri de apel, una semnată de avocatul Sergiu Buciuceanu și una semnată de administratorul Ion Oancea. În cererea de apel nemotivat semnată de administratorul Ion Oancea nu există nicio mențiune despre faptul că contractul de asistență juridică cu avocatul Sergiu Buciuceanu ar fi fost rezoluționat, sau că acesta nu ar mai reprezenta interesele apelantei.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție subliniază că realizarea acțiunilor procedurale personal, chiar dacă participantul la proces este reprezentat de avocat nu constituie un indice că acest contract ar fi rezoluționat sau că avocatul nu ar fi împuternicit să acționeze în continuare.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție subliniază că realizarea unor acțiuni procedurale personal de către participantul la proces, chiar și în condițiile în care acesta este reprezentat de avocat, nu constituie, prin ea însăși, un indice că raportul de asistență juridică ar fi încetat sau că avocatul nu ar mai fi împuternicit să acționeze în continuare în numele părții.

Exercitarea concomitentă a unor acte procedurale atât de parte, cât și de reprezentantul său – avocat, nu este incompatibilă cu menținerea în continuare a împuternicirilor avocatului.

O asemenea concluzie rezultă și din prevederile art. 107 alin. (2) din Codul de procedură civilă, potrivit cărora partea este obligată să informeze instanța, nu mai târziu de 3 zile până la data ședinței de judecată, despre angajarea unui avocat, schimbarea sau renunțarea la serviciile avocatului, prezentând inclusiv datele de contact ale noului avocat (decizia nr. 3r-233/25, §40-41).

Prin urmare, legea nu lasă această împrejurare la nivelul unor presupuneri sau deducții desprinse din conduita părții, ci instituie o obligație expresă de comunicare către instanță, în speță a faptului că contractul de asistență juridică ar fi pretins rezoluționat.

În prezenta cauză, completul constată că SRL „Megagold” nu a realizat obligația procedurală de a informa instanța de apel despre pretinsa lipsă a împuternicirilor avocatului Sergiu Buciuceanu de a acționa în numele societății. La materialele cauzei nu există vreo notificare adresată instanței privind încetarea, limitarea sau retragerea mandatului acestuia, nu a fost indicată data de la care raportul de asistență juridică ar fi încetat și nu a fost prezentată vreo probă care să confirme o asemenea împrejurare.

În aceste condiții, instanțele erau îndreptățite să considere că avocatul Sergiu Buciuceanu își păstrează în continuare calitatea de reprezentant procesual al SRL „Megagold” și, în consecință, să comunice actele procedurale la datele de contact indicate pentru acesta în dosar. Atât timp cât partea nu a informat instanța, în modul prevăzut de art. 107 alin. (2) din Codul de procedură civilă, despre schimbarea ori încetarea reprezentării, nu poate pretinde ulterior că instanța trebuia 4 să ignore participarea avocatului Sergiu Buciuceanu și să procedeze la o altă modalitate de comunicare.

Așadar, în lipsa unei înștiințări contrare adresate instanței, comunicarea actelor procedurale avocatului Sergiu Buciuceanu în calitate de reprezentat al SRL „Megagold” produce efecte față de parte.

În acest context, argumentul recurentei potrivit căruia avocatul Sergiu Buciuceanu nu ar mai fi fost împuternicit să primească actele procedurale are un caracter pur declarativ, fiind formulat post-factum, după survenirea consecinței procesuale nefavorabile, fără suport probatoriu.

Astfel, înștiințarea avocatului Sergiu Buciuceanu înlătură orice viciu de citare a Societății cu Răspundere Limitată „Megagold” la examinarea cauzei în ordine de apel și nu poate fi pretinsă încălcarea dreptului la un proces echitabil, principiului egalităţii armelor și principiului contradictorialității garantate prin prisma art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale (a se vedea și decizia nr. 2rci-94/25, §42).

În jurisprudența sa (decizia nr. 2rc-58/25, §21), Curtea Supremă de Justiție a promovat ideea că părțile au obligația de a se folosi cu bună credinţă de drepturile procedurale în virtutea prevederilor art. 56 alin.(3), art. 61 alin.(1) din Codul de procedură civilă

Inițiind procedura de apel împotriva unei hotărâri judecătorești, apelantul urma să se intereseze periodic soarta dosarului. La fel, apelantul-recurent urma să ia măsuri în intervale rezonabile de timp pentru a afla despre progresul procedurilor judiciare despre care acesta cunoștea (decizia nr. 2r-435/25, §46-47).

Potrivit art. 389 alin. (4) din Codul de procedură civilă, decizia integrală se întocmeşte în termen de 45 de zile lucrătoare de la pronunţarea dispozitivului deciziei şi se publică pe pagina web a instanţei judecătorești.

Chiar și pornind de la ipoteza recurentului și anume că avocatul Sergiu Buciuceanu nu ar mai reprezenta interesele SRL „Megagold”, acest fapt nu exonera Societatea cu Răspundere Limitată „Megagold” de obligația de a manifesta diligență minimă în privința propriului dosar. Din momentul în care susține că, contractul de asistență juridică ar fi fost rezoluționat și nu ar mai fi avut avocat care să îl reprezinte în etapa apelului, rezultă că obligația de a se interesa despre mersul cauzei revenea în mod exclusiv acesteia.

Or, recurenta cunoștea că apelul depus era unul nemotivat și că, ulterior, urma să fie depusă o cerere de apel suplimentară, după recepționarea hotărârii motivate. Acest aspect era indicat expres chiar în cererea de apel nemotivată. Prin urmare, SRL „Megagold” cunoștea nu doar existența procedurii de apel, dar și faptul că pentru continuarea examinării apelului erau necesare acțiuni procedurale 5 suplimentare. În asemenea condiții, aceasta nu putea rămâne în pasivitate și ulterior să invoce că nu a cunoscut despre actele emise de instanța de apel.

Mai mult, odată ce hotărârea instanței de fond a fost pronunțată, iar apelul a fost deja declarat, recurentul trebuia, în intervale rezonabile de timp, să verifice stadiul examinării cauzei, să urmărească dacă hotărârea motivată a fost redactată și comunicată, precum și să întreprindă măsurile necesare pentru motivarea apelului. Această conduită era cu atât mai necesară în situația în care însuși recurenta afirmă că nu mai beneficia de asistența avocatului la etapa apelului.

Lipsa unui reprezentant nu justifică pasivitatea părții, ci, dimpotrivă, impune o grijă sporită din partea acesteia față de propriile obligații procedurale.

În acest context, completul reține că recurenta nu a prezentat vreo explicație plauzibilă privind demersurile concrete întreprinse pentru a afla despre soarta apelului său în perioada cuprinsă între depunerea cererii de apel nemotivate – 11 august 2025 și restituirea acesteia – 9 februarie 2026. În acest interval de aproximativ 6 luni, nu rezultă că recurenta ar fi contactat instanța, ar fi verificat publicarea hotărârii motivate, ar fi solicitat informații privind actele procedurale emise sau ar fi clarificat în vreun mod necesitatea depunerii apelului motivat. O asemenea lipsă de diligență nu poate fi imputată instanței de apel.

În aceste condiții, completul de judecată reține că recursul este pasibil de respingere cu menținerea încheierii contestate.

În conformitate cu art. 427 lit. a), art. 428 din Codul de procedură civilă,