2r-51/26 — Încasarea sumei

La 27 iunie 2020, ÎM „Moldcell” SA, reprezentată de avocatul Victor Stroevici, a depus o cerere de chemare în judecată împotriva lui Alexandru Bînzari privind încasarea datoriei.

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău sediul Centru din 14 decembrie 2020, acțiunea a fost admisă parțial.

La 5 decembrie 2025, Alexandru Bînzari a depus o cerere de apel împotriva hotărârii din 27 iunie 2020. În motivarea cererii de apel a indicat că nu este de acord cu hotărârea dată, i s-au încălcat drepturile, nu a fost citat, nu a participat la ședințele de judecată și nu a fost la curent cu hotărârea emisă.

Prin încheierea Curții de Apel Centru din 31 decembrie 2025, cererea de apel depusă de Alexandru Bînzari a fost restituită ca fiind depusă în afara termenului legal de 30 de zile de la data pronunțării dispozitivului, iar apelantul nu a solicitat repunerea în termen.

La 26 ianuarie 2026, Alexandru Bînzari a depus o cerere de recurs împotriva încheierii din 31 decembrie 2025 în conținutul căreia a indicat că nu este de acord cu aceasta, nu a fost examinată cauza sa, nu a fost numită ședință de judecată și nu a putut să își apere drepturile sale, să prezinte probe.

Articolul 426 alin. (3) din Codul de procedură civilă: „(3) Recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului şi a referinţei la recurs, fără examinarea admisibilităţii şi fără participarea părţilor”.

Articolul 427 lit. a) din Codul de procedură civilă: „Instanţa de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept: a) să respingă recursul şi să menţină încheierea”.

Art. 362 alin. (1) și (3) din Codul de procedură civilă: „(1) Termenul de declarare a apelului este de 30 de zile de la data pronunţării dispozitivului hotărîrii, dacă legea nu prevede altfel. 1 (3) Repunerea în termen de apel se face de către instanţa de apel în cazurile şi în ordinea prevăzute de art.116”.

Art. 116 alin. (1), (3), (4) din Codul de procedură civilă: „(1) Persoanele care, din motive întemeiate, au omis termenul de îndeplinire a unui act de procedură pot fi repuse în termen de către instanţă. (3) La cererea de repunere în termen se anexează probele ce dovedesc imposibilitatea îndeplinirii actului. Totodată, trebuie efectuat actul de procedură care nu a fost îndeplinit în termen (să fie depusă cererea, să fie prezentate documentele respective etc.). (4) Repunerea în termen nu poate fi dispusă decât în cazul în care partea şi-a exercitat dreptul la acțiune înainte de împlinirea termenului de 30 de zile, calculat din ziua în care a cunoscut sau trebuia să cunoască încetarea motivelor care justifică depășirea termenului de procedură.”.

Art. 369 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă: „(1) Instanţa de apel restituie, printr-o încheiere, cererea dacă: b) apelul a fost depus în afara termenului legal, iar apelantul nu solicită repunerea în termen sau instanţa de apel a refuzat să efectueze repunerea în termen”.

Studiind materialele dosarului, Completul de judecată al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat împotriva încheierii contestate urmează a fi respins, reieșind din următoarele considerente.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție subliniază că în încheierea sa din 31 decembrie 2025, Curtea de Apel Centru corect a constatat că termenul de 30 de zile pentru declararea apelului se calculează din data pronunțării dispozitivului hotărârii, în speță din 14 decembrie 2020. Prin urmare, apelul depus la 5 decembrie 2025 a fost depus în afara termenului

Instanța de recurs aderă la concluzia instanței de apel în partea ce ține de argumentul că apelantul prin cererea sa de apel nu a solicitat repunerea în termenul omis.

În jurisprudența sa, Curtea Supremă de Justiție a tranșat că în cazul omiterii termenului de îndeplinire a unui act de procedură, legiuitorul a prevăzut repunerea în termen în condițiile art. 116 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă, care prevede că persoanele care, din motive întemeiate, au omis termenul de îndeplinire a unui act de procedură pot fi repuse în termen de către instanță. La cererea de repunere în termen se anexează probele ce dovedesc imposibilitatea îndeplinirii actului. Repunerea în termen pentru declararea apelului putea fi soluționată de către instanța de apel doar în condițiile în care apelanta ar fi formulat o cerere în acest sens, cu prezentarea probelor pertinente şi admisibile în justificarea acestei 2 omisiuni. O astfel de cerere nu a fost adresată, iar instanța de apel nu are atribuția să efectueze ex officio repunere în termen a apelului, în lipsa unei astfel de cereri formulate de către apelant în condițiile art.116 din Codul de procedură civilă (decizia nr. 2rc-65/25, §30-31; nr. 2r-501/25, §18).

Prin urmare, cererea de apel depusă la 5 decembrie 2025 a fost corect restituit ca fiind tardivă prin încheierea Curții de Apel Centru din 31 decembrie 2025.

În conformitate cu art. 427 lit. a), art. 428 din Codul de procedură civilă,