2rh-25/23 — Recunoașterea dreptului de folosinta asupra spațiului locativ, obligarea eliberării acordului pentru modificarea statutului caminului pentru celibatari și a acordului pentru eliberarea ordinelor de repartiție și recunoașterea dreptului la privatizarea spațiului locativ

La 30 septembrie 2015, Igor Garabagiu, Svetlana Cujbă, Iulia Dimitriu, Elena Nicolau, Silvia Popa, Raisa Racicovscaia, Sava Franţuz, Emilia Karvaţkaia, Tatiana Cebotari, Natalia Gatman, Ion Cuşciac, Iurie Bargan, Oleg Popa şi Ion Gorbatîi au depus cerere de chemare în judecată, ulterior concretizată, împotriva Ministerului Educaţiei şi Direcţiei generale locativ- comunală şi amenajare a Consiliului municipal Chişinău, intervenient accesoriu Direcţia generală economie, reforme şi relaţii patrimoniale, solicitând recunoaşterea dreptului de folosinţă asupra odăilor din căminul nr. 1 (lit. A), actuala construcţie 02 din str. ******, 790, mun. ******, şi anume: Svetlana Cujbă – odăile nr. *** şi ***, Iulia Dimitriu – odăile nr. *** şi ***, Elena Nicolau – odăile nr. *** şi ***, Silvia Popa – odăile nr. *** şi ***, Igor Garabagiu – odăile nr. *** şi ***, Raisa Racicovscaia – odăile nr. *** şi ***, Emilia Karvaţkaia – odăile nr. *** şi ***, Sava Franţuz – odaia nr. ***, Natalia Gatman – odăile nr. *** şi ***, Ion Cuşciac – odăile nr. *** şi ***, Tatiana Cebotari – odăile nr. *** şi ***, Iurie Bargan – odăile nr. *** şi ***, Oleg Popa – odăile nr. *** şi ***, Ion Gorbatîi – odăile nr. *** şi ***, obligarea Ministerului Educaţiei de a elibera acordul Consiliului municipal Chişinău privind modificarea statutului căminului pentru celibatari nr. *** (lit. A), actuala construcţie 02 din str. ******, 790, mun. ******, în casă de locuit şi pentru eliberarea ordinelor de repartiţie pentru domiciliere permanentă, precum şi recunoaşterea dreptului la privatizarea spaţiilor locative respective în absenţa acordului Ministerului Educaţiei.

Prin hotărârea din 23 mai 2016 a Judecătoriei Botanica, mun. Chişinău acțiunea a fost admisă, a fost recunoscut dreptul de folosinţă al Svetlanei Cujbă la odăile nr.***, ***, al Iuliei Dimitriu la odăile nr. ***, ***, al Elenei Nicolau la odăile nr.***, ***, al Silviei Popa la odăile nr. ***, ***, al lui Igor Garabagiu la odăile nr. ***, ***, al Raisei Racicovscaia la odăile nr. ***, ***, al Emiliei Karvaţkaia la odăile nr. ***, ***, al lui Sava Franţuz la odaia nr. ***, al Nataliei Gatman la odăile nr. ***, ***, al lui Ion Cuşciac la odăile nr. ***, ***, al Tatianei Cebotari la odăile nr. ***, ***, al lui Iurie Bargan la odăile nr. ***, ***, al lui Oleg Popa la odăile nr. ***, ***, al lui Ion Gorbatîi la odăile nr. ***, ***, amplasate în căminul nr. *** (lit. A), 1 actuala construcţie (02) din str. ******, 790, mun. ******, a fost obligat Ministerul Educaţiei să elibereze acordul Consiliului municipal Chişinău privind modificarea statutului căminului pentru celibatari nr. *** (lit. A), actuala construcţie 02 din str. ******, 790, mun. ******, în casă de locuit şi acordul pentru eliberarea ordinelor de repartiţie pentru domiciliere permanentă: Svetlanei Cujbă pentru odăile nr. ***, ***, Iuliei Dimitriu pentru odăile nr. ***, ***, Elenei Nicolau pentru odăile nr. ***, ***, Silviei Popa pentru odăile nr. ***, ***, lui Igor Garabagiu pentru odăile nr. ***, ***, Raisei Racicovscaia pentru odăile nr. ***, ***, Emiliei Karvaţkaia pentru odăile nr. ***, ***, lui Sava Franţuz pentru odaia nr. ***, Nataliei Gatman pentru odăile nr. ***, ***, lui Ion Cuşciac pentru odăile nr. ***, ***, Tatianei Cebotari pentru odăile nr. ***, ***, lui Iurie Bargan pentru odăile nr. ***, ***, lui Oleg Popa pentru odăile nr. ***, ***, lui Ion Gorbatîi pentru odăile nr. ***, ***, amplasate pe str. ******, 790, construcţia 02, mun. ****** și a fost recunoscut dreptul la privatizarea spaţiului locativ: al Svetlanei Cujbă la odăile nr. ***, ***, al Iuliei Dimitriu la odăile nr. ***, ***, al Elenei Nicolau la odăile nr. ***, ***, al Silviei Popa la odăile nr. ***, ***, al lui Igor Garabagiu la odăile nr. ***, ***, al Raisei Racicovscaia la odăile nr. ***, ***, al Emiliei Karvaţkaia la odăile nr. ***, ***, al lui Sava Franţuz la odaia nr. ***, al Nataliei Gatman la odăile nr. ***, ***, al lui Ion Cuşciac la odăile nr. ***, ***, al Tatianei Cebotari la odăile nr. ***, ***, al lui Iurie Bargan la odăile nr. ***, ***, al lui Oleg Popa la odăile nr. ***, ***, al lui Ion Gorbatîi la odăile nr. ***, *** din str. ******, 790, actuala construcţie 02 (fostul cămin nr. ***, lit. A), mun. ******, în absenţa acordului Ministerului Educaţiei.

Prin decizia din 29 noiembrie 2016 a Curţii de Apel Chişinău a fost admis apelul declarat de către Ministerul Educaţiei, a fost casată hotărârea primei instanțe și a fost emisă o nouă hotărâre, prin care acţiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.

Prin decizia din 17 mai 2017 a Curții Supreme de Justiție a fost admis recursul declarat de către Igor Garabagiu, Svetlana Cujbă, Iulia Dimitriu, Elena Nicolau, Silvia Popa, Raisa Racicovscaia, Sava Franţuz, Emilia Karvaţkaia, Tatiana Cebotari, Natalia Gatman, Ion Cuşciac, Iurie Bargan, Oleg Popa şi Ion Gorbatîi, reprezentați de avocatul Beriozchin Ana, casată decizia instanței de apel și restituită cauza spre rejudecare în instanța de apel, în alt complet de judecată.

Prin încheierea din 19 decembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău a fost admisă cererea depusă de către Ministerul Educației, Culturii și Cercetării cu privire la înlocuirea părții cu succesorul ei în drepturi și a fost permisă înlocuirea în proces a Ministerului Educației cu succesorul lui în drpeturi Ministerul Educației, Culturii și Cercetării. 2

Prin decizia din 19 decembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul declarat de către Ministerul Educației și a fost menținută hotărârea primei instanțe.

La 05 aprilie 2018 Ministerul Educației, Culturii și Cercetării a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel şi a hotărârii primei instanțe, și trimiterea cauzei spre rejudecare în primă instanță.

Prin decizia din 11 iulie 2018 a Curții Supreme de Justiție, a fost admis recursul declarat de către Ministerul Educației, Culturii și Cercetării, casată decizia din 19 decembrie 2017 a Curţii de Apel Chişinău și hotărârea din 23 mai 2016 a Judecătoriei Botanica, municipiul Chișinău în partea admiterii pretenției cu privire la recunoașterea dreptului la privatizarea spațiului locativ şi emisă în această parte o nouă hotărâre, de respingere a pretenției înaintate de către Igor Garabagiu, Svetlana Cujbă, Iulia Dimitriu, Elena Nicolau, Silvia Popa, Raisa Racicovscaia, Sava Franţuz, Emilia Karvaţkaia, Tatiana Cebotari, Natalia Gatman, Ion Cuşciac, Iurie Bargan, Oleg Popa şi Ion Gorbatîi împotriva Ministerului Educaţiei şi Direcţiei generale locativ- comunală şi amenajare a Consiliului municipal Chișinău, intervenient accesoriu Direcţia generală economie, reforme şi relaţii patrimoniale cu privire la recunoașterea dreptului la privatizarea spațiului locativ. În rest, decizia din 19 decembrie 2017 a Curţii de Apel Chişinău și hotărârea din 23 mai 2016 a Judecătoriei Botanica, municipiul Chișinău au fost menținute.

La 22 martie 2023, prin e-mail, iar la 24 martie 2023, prin intermediul oficiului poștal, în temeiul art. 449 lit.b) din Codul de procedură civilă, Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova a depus cerere de revizuire a deciziei din 11 iulie 2018 a Curții Supreme de Justiție, solicitând casarea acesteia în partea menținerii deciziei din 19 decembrie 2017 a Curţii de Apel Chişinău și a hotărârii din 23 mai 2016 a Judecătoriei Botanica, municipiul Chișinău.

În motivarea cererii de revizuire, revizuentul a susținut că ulterior pronunțării deciziei din 11 iulie 2018 a Curții Supreme de Justiție, i-au devenit cunoscute circumstanțe relevante privind regimul juridic al spațiilor locative din căminul situat în mun. ******, str. ****** 790, circumstanțe reflectate într-o decizie ulterioară a Curții Supreme de Justiție din 21 decembrie 2022, pronunțată într-o cauză similară.

Potrivit acestor constatări, spațiile respective reprezintă locuințe în cămin destinate cadrelor didactice și fac parte din bunurile domeniului public al statului, fiind atribuite doar pe durata raporturilor de muncă și în temeiul unui contract de locațiune, fără a exista temei juridic pentru recunoașterea unui drept permanent la locuință sau pentru obligarea autorităților 3 competente să emită ordine de repartizare ori să inițieze proceduri de privatizare.

Revizuentul a mai invocat faptul că legislația locativă, inclusiv Legea cu privire la locuințe nr. 75/2015, nu reglementează instituția juridică a recunoașterii dreptului la locuință în sensul pretins de reclamanți, iar dreptul de folosință asupra camerelor din cămin este unul temporar, condiționat de existența raporturilor de muncă.

În aceste condiții, Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova a conchis că decizia din 11 iulie 2018 a fost adoptată fără a se ține cont de regimul juridic real al bunului și de limitele dreptului de folosință asupra locuințelor din căminele instituțiilor publice, circumstanțe care, devenind cunoscute ulterior, justifică revizuirea și casarea acesteia.

Prin referința depusă la 25 mai 2023, Igor Garabagiu, Svetlana Cujbă, Iulia Dimitriu, Elena Nicolau, Silvia Popa, Raisa Racicovscaia, Sava Franţuz, Emilia Karvaţkaia, Tatiana Cebotari, Natalia Gatman, Ion Cuşciac, Iurie Bargan, Oleg Popa şi Ion Gorbatîi, reprezentați de avocatul Ana Bereozchin au solicitat respingerea ca inadmisibilă a cererii de revizuire depusă de Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova.

Decizia din 11 iulie 2023 a Curții Supreme de Justiție a fost emisă de către un complet de judecată format din 5 judecători. Însă, prin prisma art.13 alin. (51) al Legii nr.64 din 30 martie 2023 cu privire la Curtea Supremă de Justiție (introdus prin LP224 din 31.07.24, MO3161-363/16.08.24 art.569; în vigoare 16.08.24), prezenta cauză va fi examinată în ordine de revizuire în complet de 3 judecători, de completul de judecători din care face parte judecătorul raportor.

Art. 40 alin.(1), (7) din Legea nr.124 din 19 mai 2022 privind identificarea electronică și serviciile de încredere: „(1) Documentul electronic semnat cu semnătură electronică calificată este asimilat, după efectele acestuia, cu documentul similar pe suport de hârtie, semnat cu semnătură olografă. (7) Modul de utilizare a documentelor electronice în cadrul procedurilor judiciare este reglementat de legislația procesuală.” 4

Art. 43 alin.(1) lit. a) și b) și alin.(2) din Legea nr.124 din 19 mai 2022 privind identificarea electronică și serviciile de încredere: „(1) Documentul electronic este considerat autentic dacă întrunește cumulativ următoarele condiții: a) semnătura electronică sau sigiliul electronic este aplicat de persoana abilitată, în modul stabilit, să semneze cu semnătură olografă documentul echivalent pe suport de hârtie; b) pe documentul electronic este aplicată semnătura electronică autentică sau sigiliul electronic autentic al semnatarului sau al creatorului sigiliului electronic indicat în document. (2) Verificarea autenticității documentului electronic se efectuează prin verificarea, cu ajutorul dispozitivelor de verificare a semnăturilor electronice sau a sigiliilor electronice și/sau al produsului, a autenticității semnăturii electronice sau a sigiliului electronic.”

Art. 10 alin. (1), (2) și (3) din Codul de procedură civilă: „(1) Sancţiunile procedurale sînt urmările nefavorabile, stabilite de normele de drept procedural civil, care survin pentru subiectul obligat în raport procedural în caz de neîndeplinire sau de îndeplinire defectuoasă a unui act de procedură, precum şi în caz de exercitare abuzivă a unui drept procedural. (2) Efectuarea necorespunzătoare a actelor de procedură va fi invocată, în fiecare caz de comitere a încălcării legii, de către judecător sau de participantul care are interes să o invoce. (3) Sancţiunile procedurale vizează atît actele de procedură ale instanţei judecătoreşti, ale participanţilor la proces, cît şi ale persoanelor legate de activitatea acestora şi, în funcţie de prevederile legii, constau în anularea actului procedural defectuos, în decăderea din drepturi pentru neîndeplinire în termen a actului de procedură, în obligaţia de a completa sau a reface actul îndeplinit cu nerespectarea legii, în restabilirea în drepturile încălcate, în aplicarea amenzii judecătoreşti, în alte măsuri prevăzute de lege.”

Art.171 alin.(1)-(2) din Codul de procedură civilă: „(1) Cererile de chemare în judecată, cererile de apel, de recurs, de revizuire, de eliberare a ordonanţelor judecătoreşti, precum şi oricare alte cereri sau acte procedurale pot fi depuse în instanţa de judecată prin intermediul Programului integrat de gestionare a dosarelor, care este unic pentru întreg sistemul judecătoresc. În acest caz, cererea şi actele anexate la ea sub formă de documente electronice trebuie să fie semnate cu semnătura electronică calificată. (2) Verificarea autenticităţii documentelor depuse prin intermediul Programului integrat de gestionare a dosarelor se realizează în regim automatizat, la momentul depunerii acestora.”

Art. 446 alin. (1) din Codul de procedură civilă: „(1) Pot fi supuse revizuirii hotărârile, ordonanţele, încheierile şi deciziile irevocabile ale tuturor instanţelor judecătoreşti, în condiţiile prezentului capitol.”

Art. 447 lit. a)-c) din Codul de procedură civilă: „Sunt în drept să depună cerere de revizuire: a) părţile şi alţi participanţi la proces; 5 b) persoanele care nu au participat la proces, dar care sunt lezate în drepturi prin hotărârea, încheierea sau decizia judecătorească; c) Agentul guvernamental, precum şi subiecţii menţionaţi la lit.a) şi b) din prezentul articol, în cazurile prevăzute la art.449 lit.g) şi h).”

Art. 448 alin. (1)-(2) din Codul de procedură civilă: „(1) Cererea de revizuire împotriva unei hotărâri sau încheieri rămase irevocabilă prin neatacare se soluţionează de instanţa care s-a pronunţat asupra fondului. (2) Cererea de revizuire împotriva unei hotărâri care, fiind supusă căilor de atac, a fost menţinută, modificată sau casată, emiţîndu-se o nouă hotărîre, se soluţionează de instanţa care a menţinut, a modificat hotărârea sau a emis o nouă hotărâre.”

Art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă: „Revizuirea se declară în cazul în care: b) au devenit cunoscute unele circumstanţe sau fapte esenţiale ale cauzei care nu au fost şi nu au putut fi cunoscute revizuientului, dacă acesta dovedeşte că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanţele şi faptele esenţiale în timpul judecării anterioare a cauzei.”

Art. 450 lit. b) din Codul de procedură civilă: „b) în termen de 3 luni din ziua în care persoana interesată a luat cunoştinţă de circumstanţele sau faptele esenţiale ale cauzei care nu i-au fost şi nu puteau să-i fie cunoscute anterior, dar nu mai târziul de 5 ani de la data rămânerii irevocabile a hotărârii, încheierii sau deciziei – în cazul prevăzut la art.449 lit.b).”

Art.451 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă: „(1) Cererea de revizuire se depune în scris de persoanele menţionate la art.447, indicîndu-se în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art.449, cu anexarea probelor ce le confirmă şi a dovezii de plată a taxei de stat şi/sau a taxei de timbru în mărimea prevăzută de Legea taxei de stat nr.213/2023. (2) Cererea de revizuire se depune la instanţa competentă prevăzută la art.448.”

Art.452 alin.(11) din Codul de procedură civilă: „(11) Dacă examinarea cererii de revizuire este de competenţa Curţii Supreme de Justiţie sau a instanţei de apel, şedinţele se desfăşoară fără înştiinţarea participanţilor la proces. Dacă instanţa care examinează cererea de revizuire consideră necesară prezenţa participanţilor la proces, aceasta dispune înştiinţarea lor.”

Art.453 alin.(1) lit. a) din Codul de procedură civilă: „(1) După ce examinează cererea de revizuire, instanţa emite unul din următoarele acte de dispoziţie: a) încheierea de respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă;”

Verificând argumentele revizuentului, examinând materialele cauzei în raport cu normele cu privire la revizuire, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție conchide că, cererea de revizuire este inadmisibilă, din următoarele considerente.

Așadar, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție învederează că, pentru a-i da caracter oficial cererii de revizuire, aceasta trebuie să fie semnată de revizuent sau de reprezentantul lui legal ori împuternicit. Or, primind o cerere nesemnată, instanţa nu va putea verifica cine este titularul de drept care sesizează instanţa de judecată, acesta fiind una din caracteristicile principiului disponibilității.

Astfel, prin prisma principiului disponibilității și a obligației pozitive a instanței de revizuire de a verifica titularul de drept care depune cererea de revizuire, aceasta în mod obligatoriu trebuie să fie semnată, olograf sau prin semnătură electronică.

Respectiv, depunerea cererii de revizuire în format electronic prin e-mail poate fi apreciată drept îndeplinire a actului de procedură doar în cazul în care cererea de revizuire nu contravine regimului juridic al documentelor electronice și cerințelor faţă de valabilitatea acestora.

Implicit circumstanțelor speței, instanța de revizuire atestă că cererea de revizuire depusă la 22 martie 2023 de Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova, reprezintă un mesaj electronic, expediat la adresa de e-mail a Curții Supreme de Justiție, la care a fost anexat 1 fișier în format „PDF”, intitulat „Image_3464”, fără aplicarea semnăturii electronice avansate calificate (f.d.146-157, Vol.III).

În atare circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție conchide că, la depunerea cererii de revizuire a deciziei din 11 iulie 2018 a Curții Supreme de Justiție, Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova nu a respectat dispozițiile art. 171 alin. (1) din Codul de procedură civilă, care prevede condițiile de formă ale cererii de revizuire, în situația în care a ales depunerea acesteia prin intermediul poștei electronice.

Astfel, cererea de revizuire a fost expediată, fără aplicarea semnăturii electronice avansate calificate, contrar prevederilor art.171 alin.(1) din Codul de procedură civilă și contrar prevederilor art.40 alin.(1), (7), art. 43 alin.(1) din Legea nr.124 din 19 mai 2022 privind identificarea electronică și serviciile de încredere.

În temeiul articolelor enunțate, documentul electronic este considerat autentic dacă întrunește cumulativ următoarele condiţii: a) semnătura electronică este aplicată de persoana împuternicită să semneze cu semnătură olografă documentul echivalent pe suport de hârtie; b) pe documentul electronic este aplicată semnătura electronică autentică al semnatarului indicat în document. Doar documentul electronic semnat cu semnătură 7 electronică calificată este asimilat, după efectele acestuia, cu documentul similar pe suport de hârtie, semnat cu semnătură olografă. În cadrul procedurilor judiciare, cererile participanților pot fi depuse în instanţa de judecată prin intermediul Programului integrat de gestionare a dosarelor, care este unic pentru întreg sistemul judecătoresc, cu condiția ca cererile şi actele anexate sub formă de documente electronice să fie semnate cu semnătura electronică avansată calificată, cu anexarea obligatorie a dovezii semnăturii electronice.

Astfel, mențiunea aplicată la sfârșitul documentului nu poate fi reținută de instanța de revizuire ca fiind semnătura Ministrului Educației și Cercetării Anatolie Topală.

Or, depunerea cererii de revizuire prin intermediul poștei electronice, fără a fi semnat digital, nu poate fi apreciată drept îndeplinire a actului de procedură, deoarece contravine regimului juridic al documentelor electronice și cerințelor faţă de valabilitatea acestora.

De altfel, Completul de judecată al Curtea Supremă de Justiție a Republicii Moldova relevă că cererea de revizuire a deciziei din 11 iulie 2018 a Curții Supreme de Justiție, depusă de Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova prin intermediul oficiului poștal la 24 martie 2023, reprezintă copia cererii transmise prin intermediul poștei electronice la data de 22 martie 2023, pe care semnătura Ministrului Educației și Cercetării Anatolie Topală nu este aplicată în original (olograf), ci reprodusă prin copiere, deși pe înscris este aplicată ștampila umedă a instituției (f.d.158-179, Vol.III).

În aceste circumstanțe, instanța de revizuire constată că documentul depus nu constituie exemplarul original al cererii semnate, iar semnătura reprodusă pe copie nu permite verificarea autenticității acesteia și nici confirmarea cu certitudine că actul procesual a fost semnat de persoana îndreptățită să îl depună.

Prin urmare, în lipsa exemplarului original semnat olograf, cererea de revizuire nu întrunește cerințele de formă prevăzute de Codul de procedură civilă al Republicii Moldova privind semnarea actelor de procedură.

Așadar, învederând prevederile art. 10 alin. (1), (2) și (3) din Codul de procedură civilă, instanța de revizuire consideră că Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova, fiind interesat în soarta examinării prezentei revizuiri, urma să întreprindă măsurile necesare de a proteja dreptul său de acces la instanță, prin depunerea unei cereri de revizuire, care să corespundă exigențelor impuse de legiuitor, în caz contrar intervenind uno ictu aplicarea, cu titlu de sancțiune procedurală, respingerea ca fiind inadmisibilă a cererii de revizuire în temeiul art. 453 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă. 8

În acest context, este relevant de a specifica că certitudinea legală impusă regulilor procedurii contencioase, în calitate de condiție sine qua non a unui proces echitabil, vizează atât drepturile revizuentului, cât şi ale intimaților, astfel încât instanţa de judecată nefiind în drept de a substitui voința legislatorului materializată în conţinutul normelor de procedură, în vederea exonerării litiganților de sancțiunile procedurale din motivul înțelegerii greșite de către aceștia a efectelor legale. Cu atât mai mult că, în sensul principiului nemo censetur ignorare legem, necunoașterea sau cunoașterea greșită a legii nu exonerează persoanele de obligația de a se conforma legii.

Astfel, nerespectarea condițiilor impuse de legiuitor față de forma cererii de revizuire se datorează în exclusivitate comportamentului revizuentului Ministerului Educației și Cercetării al Republicii Moldova, care trebuia să dea dovadă de responsabilitate și să facă uz cu bună-credință de drepturile și obligațiile sale procedurale și să semneze cererea de revizuire prin aplicarea semnăturii electronice avansate calificate sau să prezinte cererea de revizuire în original, semnată cu semnătură olografă.

Din considerentele expuse supra și având în vedere că cererea de revizuire a deciziei din 11 iulie 2018 a Curții Supreme de Justiție, depusă de Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova nu corespunde cerințelor de formă impuse de Codul de procedură civilă, Completul de judecată al Curţii Supreme de Justiţie conchide că aceasta urmează a fi respinsă ca inadmisibilă. 46. Ţinând cont de cele expuse şi în temeiul art.13 alin. (51) al Legii nr.64 din 30 martie 2023 cu privire la Curtea Supremă de Justiție, art.171, art. 269-270, art. 453 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire a deciziei din 11 iulie 2018 a Curții Supreme de Justiție depusă de Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova. Încheierea nu se supune niciunei căi de atac. Președinte Stela Procopciuc Judecători Gheorghe Stratulat Ion Munteanu 9