2ra-908/24 — constatarea încălcării dreptului la executare în termen rezonabil a hotărârii judecătoresti si repararea prejudiciului moral,
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- constatarea încălcării dreptului la executare în termen rezonabil a hotărârii judecătoresti si repararea prejudiciului moral,
- Temei legal
- Recursuri declarate după 01 septembrie 2023. Recursurile sunt vădit neîntemeiate. Art. 433 alin. 1 lit. f din Codul de procedură civilă. Dezacordul recurentilor cu decizia instantei de apel nu constituie un temei de casare a ei.
2ra-908/24 — constatarea încălcării dreptului la executare în termen rezonabil a hotărârii judecătoresti si repararea prejudiciului moral, (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea recursurilor declarate de către avocata
Ana Beriozchin, în interesele Elenei Nicolau, Svetlanei Cujbă, Iuliei
Dimitriu, Silviei Popa, Raisei Racicovscaia, Emiliei Karvațkaia, Iustinei
Franțuz, Tatianei Cebotari, Nataliei Gatman, lui Igor Garabagiu, Ion
Cușciac, Iurie Bargan și Ion Gorbatîi și Ministerul Justiției al Republicii
Moldova,
în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de
Elena Nicolau, Svetlana Cujbă, Iulia Dimitriu, Silvia Popa, Raisa
Racicovscaia, Emilia Karvațkaia, Iustina Franțuz, Tatiana Cebotari, Natalia
Gatman, Igor Garabagiu, Ion Cușciac, Iurie Bargan și Ion Gorbatîi împotriva
Ministerului Justiției al Republicii Moldova cu privire la constatarea
încălcării dreptului la executare în termen rezonabil a hotărârii judecătorești
și repararea prejudiciului moral,
împotriva deciziei din 04 aprilie 2024 a Curții de Apel Chișinău,
(Dosarul nr. 2ra-908/24
NR. PIGD 2-23032581-01-2ra-25072024)
Recursuri declarate după 01 septembrie 2023. Recursurile sunt vădit
neîntemeiate. Art. 433 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă.
Dezacordul recurenților cu decizia instanței de apel nu constituie un temei de
casare a ei.
Judecătoria Chișinău, sediul Centru – jud. S. Cușnir
Curtea de Apel Chișinău – jud. I. Țurcan, D. Dolghieru, A. Malîi
09 aprilie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților chestiunea cu privire la admisibilitatea
recursurilor declarate de către avocata Ana Beriozchin, în interesele
Elenei Nicolau, Svetlanei Cujbă, Iuliei Dimitriu, Silviei Popa, Raisei
Racicovscaia, Emiliei Karvațkaia, Iustinei Franțuz, Tatianei Cebotari,
Nataliei Gatman, lui Igor Garabagiu, Ion Cușciac, Iurie Bargan și Ion
Gorbatîi și Ministerul Justiției al RM,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Gheorghe Stratulat,
Oxana Parfeni, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 02 martie 2023, avocata Ana Beriozchin, în interesele Elenei
Nicolau, Svetlanei Cujbă, Iuliei Dimitriu, Silviei Popa, Raisei Racicovscaia,
Emiliei Karvațkaia, Iustinei Franțuz, Tatianei Cebotari, Nataliei Gatman, lui
Igor Garabagiu, Ion Cușciac, Iurie Bargan și Ion Gorbatîi a depus cerere de
chemare în judecată, ulterior concretizată, împotriva Ministerului Justiției al
RM, intervenienți accesorii Ministerul Educației și Cercetării, IP Școala
Profesională nr. 4, Primăria mun. Chișinău, Agenția Servicii Publice, cu
privire la constatarea încălcării dreptului la executarea în termen rezonabil a
hotărârii judecătorești și prejudiciului moral (f. d. 4-14, 139, vol. I).
În motivarea cererii de chemare în judecată, avocata Ana Beriozchin,
în interesele reclamanților Elenei Nicolau, Svetlanei Cujbă, Iuliei Dimitriu,
Silviei Popa, Raisei Racicovscaia, Emiliei Karvațkaia, Iustinei Franțuz,
Tatianei Cebotari, Nataliei Gatman, lui Igor Garabagiu, Ion Cușciac, Iurie
Bargan și Ion Gorbatîi a indicat că reclamanții sunt angajații Școlii
Profesionale nr. 4 și domiciliază în construcția XXXXX, XXXXX, care are
statut de cămin pentru celibatari și nu are înregistrare juridică în Registrul
bunurilor imobile.
A relevat că prin hotărârea Guvernului RM nr. 625 din 13 iulie 2010,
acest bun imobil a fost declarat proprietate a statului RM și s-a transmis la
balanța Ministerului Educației și în gestiunea Școlii Profesionale nr. 4.
A indicat că în anul 2015, au inițiat un proces de judecată împotriva
Ministerului Educației, care prin hotărârea din 23 mai 2016 a Judecătoriei
1
Botanica, mun.Chișinău, a fost admisă cererea de chemare în judecată
depusă de Elena Nicolau, Svetlana Cujbă, Iulia Dimitriu, Silvia Popa, Igor
Garabagiu, Raisa Racicovscaia, Emilia Karvațkaia, Sava Franțuz, Tatiana
Cebotari, Natalia Gatman, Ion Cușciac, Iurie Bargan, Ion Gorbatîi. S-a
recunoscut dreptul de folosință a reclamanților asupra odăilor din căminul 1
(lit. A), actuala construcție (02) din XXXXX, după cum urmează: odăile 15,
16 – lui Svetlana Cujbă; odăile 13, 14 - lui Iulia Dimitriu; odăile 81, 82 –
Elena Nicolau; odăile 59, 60 – Silvia Popa; odăile 57, 58 – Igor Garabajiu;
odăile 40, 41 – Raisa Racicovscaia; odăile 3, 4 – Emilia Karvațkaia; odaia
18 – Sava Franțuz; odăile 62, 63 – Natalia Gatman; odăile 42, 43 – Ion
Cușiac; odăile 79, 80 – Tatiana Cebotari; odăile 45, 46 – Iurie Bargan; odăile
20, 21 – Ion Gorbatîi.
Prin decizia din 19 decembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău, a fost
respins apelul declarat de Ministerul Educației și menținută hotărârea din 23
mai 2016 a Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău.
Prin decizia din 11 iulie 2018 a Curții Supreme de Justiție, au fost
menținute hotărârile instanței de fond a instanței de apel, în partea
pretențiilor ce țin de recunoașterea dreptului de folosință a spațiilor locative,
obligarea Ministerului Educației, Culturii și Cercetării să înainteze un
demers către Consiliul Municipal Chișinău privind schimbarea statutului
căminului pentru celibatari din XXXXX în casă de locuit și un demers către
Primarul General al mun. Chișinău privind eliberarea ordinelor de repartiție
pentru domicilierea permanentă. Iar în partea ce ține de recunoașterea
dreptului la privatizarea spațiului locativ instanța a declinat competența
Consiliului Municipal Chișinău.
A mai indicat că, prin demersul nr. 08/5-09/2421 din 20 iulie 2018,
Ministerul Educației, Culturii și Cercetării a solicitat Consiliului Municipal
Chișinău să modifice statutul juridic al căminului din XXXXX în casă de
locuit și să elibereze ordine de repartiție pentru domiciliere permanentă
persoanelor vizate în hotărâre.
Ulterior, la 14 august 2018, reclamanții au depus cerere către
Consiliului Municipal Chișinău și Primarului General, prin care au solicitat
executarea hotărârii judecătorești.
2
La 17 octombrie 2018, Direcția Generală, Locativ-Comunală și
Amenajare a comunicat reclamanților că pentru perfectarea proiectului de
decizie privind modificarea statutului juridic de cămin și eliberarea ordinelor
de repartiție urmează să prezinte inițial documente, și anume planurile
încăperilor eliberate de Serviciul cadastral editorial Chișinău, dosarul tehnic
a imobilului, avizul Agenției Ecologice Chișinău a Inspectoratului Ecologic
de Stat, avizul Centrului Municipal de Medicină Preventivă, avizul Direcției
de Salvatori și Pompieri al Direcției Situații Excepționale Chișinău.
A susținut că reclamanții s-au adresat Serviciului Cadastral Chișinău
în vederea executării lucrărilor cadastrale, și anume, a planurilor locuințelor,
însă Departamentul Cadastru, Serviciul cadastral Chișinău a refuzat
întocmirea planurilor locuințelor și a dosarului de inventariere tehnică, iar
prin scrisoarea nr. 01/col-712/18 din 20 septembrie 2018, ASP le-a
comunicat că executarea lucrărilor cadastrale poate fi efectuată la solicitarea
proprietarului sau a titularilor de drepturi reale cu acordul Ministerului
Educației, Culturii și Cercetării, deoarece potrivit Hotărârii Guvernului nr.
652 din 13 iulie 2010, bunul imobil se afla la balanța Ministerului Educației,
Culturii și Cercetării.
A explicat că la 23 octombrie 2018, reclamanții au depus cerere către
Ministerului Educației, Culturii și Cercetării, prin care au solicitat să li se
permită efectuarea lucrărilor cadastrale prin întocmirea planurilor
locuințelor, să înregistreze bunul imobil în registrul bunurilor imobile și să
solicite eliberarea avizelor solicitate de autoritatea publică locală, iar la 26
octombrie 2018, au depus și o cerere similară Școlii Profesionale nr. 4.
Prin răspunsul din 29 noiembrie 2018, Ministerul Educației, Culturii și
Cercetării a comunicat că a executat întocmai hotărârea instanței de judecată
și că nu a fost obligat să elibereze avizele, iar în privința înregistrării
construcției XXXXX din XXXXX, a menționat că nu este competent și
această acțiune urmează a fi realizată de către instituția de învățământ în a
cărei gestiune se află construcția.
A relevat că la 17 iulie 2019, reclamanții au notat în Registrul bunurilor
imobile dreptul de folosință a spațiului locativ, iar la 11 iulie 2019, au depus
o acțiune în contencios administrativ, prin care au solicitat: obligarea
Ministerului Educației, Culturii și Cercetării să înregistreze construcția (02)
situată pe terenul cu nr. cadastral XXXXX din XXXXX în Registrul Bunurilor
3
Imobile, obligarea Ministerului Educației, Culturii și Cercetării, să elibereze
acordul său pentru efectuarea lucrărilor cadastrale în vederea întocmirii
planurilor locuințelor și dosarului cadastral, obligarea Ministerului Educației,
Culturii și Cercetării să solicite Agenției Ecologice, Agenției pentru
Supraveghere Tehnică, Centrului Municipal pentru Medicină Preventivă
avizele pentru schimbarea statului juridic al construcției și repararea
prejudiciului moral în mărime de 3 000 de lei pentru fiecare reclamant.
Prin hotărârea din 25 februarie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Rîșcani, acțiunea enunțată a fost respinsă. Ulterior, prin decizia din 18
noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, hotărârea primei instanțe a fost
menținută, iar prin decizia din 14 iulie 2021 a Curții Supreme de Justiție,
recursul a fost respins ca inadmisibil.
A specificat că la 15 decembrie 2021, reclamanții au obținut acordul IP
Școala Profesională nr. 4 pentru efectuarea lucrărilor cadastrale și la 30
decembrie 2021, Svetlana Cujbă, Elena Nicolau, Iustina Franțuz, Silvia Popa
și Iulia Dimitriu au depus repetat cereri către Agenția Servicii Publice privind
efectuarea lucrărilor cadastrale, achitând câte 1 310 de lei pentru servicii
cadastrale și au primit refuz din motiv că construcția în care locuiesc nu este
înregistrată în Registrul bunurilor imobile.
Ulterior, la 31 martie 2022, IP Școala Profesională nr. 4 a depus actele
pentru înregistrarea construcției litigioase, însă a primit refuz la Agenția
Servicii Publice, și au depus repetat cerere în data de 07 iunie 2022.
La 14 iulie 2022, reclamanții s-au programat pentru a treia oară pentru
efectuarea lucrărilor cadastrale la nivel de încăperi, însă au aflat că
înregistrarea construcției după Școala Profesională nr. 4 a fost respinsă,
deoarece lipsește actul de predare-primire a construcției de la Ministerul
Educației către Școala Profesională nr. 4, iar documentele eliberate de
Ministerul Educației conțin inexactități.
La 31 ianuarie 2023, reclamanții au solicitat de la Ministerul Educației
și de la Școala Profesională nr. 4 informații privind înregistrarea construcției
locative, iar prin răspunsul nr. 08-01/14 din 16 februarie 2023, IP Școala
Profesională nr. 4 a comunicat reclamanților, că a solicitat suportul
Ministerului Educației în vederea soluționării problemei la înregistrarea
bunului imobil, însă nu au primit un răspuns, Ministerul nu a oferit un răspuns.
4
A mai indicat că reclamanții au solicitat de la Primăria mun. Chișinău
să li se ofere informații privind cererea lor de eliberare a ordinelor de
repartiție, iar prin răspunsul nr. 1-08/1- 416 din 17 februarie 2023, Direcția
Generală Locativ-Comunală și Amenajare a comunicat reclamanților că,
pentru elaborarea unui proiect de decizie privind schimbarea statutului
juridic a căminului, un set de acte urmează a fi prezentat de către
proprietar/angajatorul care a instalat locatarii în spațiul locativ
departamental, cât și individual de fiecare familie separat.
Astfel, a menționat că temei pentru intentarea prezentei acțiunii
constituie încălcarea dreptului la executarea în termen rezonabil a unei
hotărâri judecătorești irevocabile privind eliberarea ordinelor de repartiție
pentru locuințele, deoarece hotărârea judecătorească din 23 mai 2016 se află
spre executare în ordine administrativă din data de 14 august 2018 și nu este
executată până în prezent.
A susținut că reclamanții cu privire la pretenția privind încasarea
prejudiciului moral, în absența unui ordin de repartiție, se află într-o situație
de incertitudine privind locuințele lor și au un sentiment profund al nedreptății
în raport cu neexecutarea unei hotărâri judecătorești favorabile, datorită
absenței sprijinului din partea statului. Or, atribuirea locuințelor conform
prevederilor legale în vigoare la data examinării cauzei, au avut ca scop
protecția socială a cadrelor didactice și crearea condițiilor decente de trai
familiilor lor, iar reclamanții au investit resurse financiare proprii
considerabile în aceste locuințe.
A invocat că miza pentru reclamanți este una majoră, deoarece ține de
respectarea drepturilor inerente la un trai decent.
A specificat că cuantumul solicitat a prejudiciului moral în sumă de 50
000 de lei pentru fiecare reclamant este estimat în acord cu cauzele similare
privind neexecutarea hotărârilor judecătorești.
În drept, avocata Ana Beriozchin, în interesele reclamanților și-a
întemeiat pretențiile în temeiul dispozițiilor art. 2, 3, 4, 5 din Legea nr. 87
din 21 aprilie 2011 privind repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin
încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului
la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești, art. 6 alin. (1) al
5
Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților
Fundamentale, art.1, 11 pct. b) din Codul de executare, art.12, 16, 70, 166,
167 din Codul de procedură civilă.
Avocata Ana Beriozchin, în interesele reclamanților a solicitat
constatarea încălcării dreptului lor la executarea în termen rezonabil a
hotărârii judecătorești nr. 2-3753/15 din 23 mai 2026, repararea prejudiciului
moral în mărime de 50 000 de lei, pentru fiecare reclamant și compensarea
cheltuielilor de asistență juridică în mărime de 2 000 de lei, pentru fiecare
reclamant.
Prin încheierea din 25 iulie 2023, a fost dispusă înlocuirea
reclamantului Sava Franțuz decedat, cu succesorul lui în drepturi Iustina
Franțuz (f. d. 205-206, vol. I).
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea din 31 iulie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Centru, acțiunea a fost admisă parțial. S-a constatat încălcat dreptul Elenei
Nicolau, Svetlanei Cujbă, Iuliei Dimitriu, Siliviei Popa, a lui Igor Garabagiu,
Raisei Racicovscaia, Emiliei Karvațkaia, Iustinei Franțuz, Tatianei Cebotari,
Nataliei Gatman, a lui Ion Cușciac, Iurie Bargan și Ion Gorbatîi la executarea
în termen rezonabil a hotărârii judecătorești din 23.05.2016 a Judecătoriei
sec. Botanica, mun. Chișinău, în perioada 14.08.2018-31.07.2023. S-a
încasat de la bugetul de stat, prin intermediul Ministerului Justiției al RM, în
beneficiul Elenei Nicolau, Svetlanei Cujbă, Iuliei Dimitriu, Siliviei Popa, a
lui Igor Garabagiu, Raisei Racicovscaia, Emiliei Karvațkaia, Iustinei
Franțuz, Tatianei Cebotari, Nataliei Catman, a lui Ion Cușciac, Iurie Bargan
și Ion Gorbatîila, suma de 7000 (șapte mii) lei, pentru fiecare, cu titlu de
prejudiciu moral cauzat prin această încălcare, și cheltuielile de asistență
juridică în mărime de 2000 (două mii) lei pentru fiecare. În rest, cerințele cu
privire la încasarea prejudiciului moral au fost respinse ca neîntemeiate (f. d.
216-217, 231-246, vol. II).
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La 07 august 2023, Ministerul Justiției al RM a declarat apel
nemotivat, împotriva hotărârii din 31 iulie 2023 a Judecătoriei Chișinău,
sediul Centru (f. d. 222-223, vol. I), iar la 29 decembrie 2023, a prezentat
6
apelul motivat, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii instanței de
fond, cu emiterea unei noi decizii prin care acțiunea să fie respinsă ca tardivă
(f. d. 31-36, vol. II).
La 23 august 2023, avocata Ana Beriozchin, în interesele
reclamanților a declarat apel nemotivat, împotriva hotărârii din 31 iulie 2023
a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru (f. d. 224-230, vol. I), iar la 28
decembrie 2023, a prezentat apelul motivat, solicitând admiterea apelului,
modificarea hotărârii instanței de fond, în partea repararea prejudiciului
moral în mărime de 50 000 de lei, pentru fiecare reclamant și compensarea
cheltuielilor de asistență juridică în mărime de 1 000 de lei, pentru fiecare
reclamant (f. d. 12-16, vol. II).
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia din 04 aprilie 2024 a Curții de Apel Chișinău, au fost
respinse cererile de apel depuse de Ministerul Justiției al Republicii Moldova
și de avocata Ana Beriozchin, în interesele Elenei Nicolau, Svetlanei Cujbă,
Iuliei Dimitriu, Silviei Popa, Raisei Racicovscaia, Emiliei Karvațkaia,
Iustinei Franțuz, Tatianei Cebotari, Nataliei Gatman, lui Igor Garabagiu, Ion
Cușciac, Iurie Bargan și Ion Gorbatîi și menținută hotărârea din 31 iulie 2023
a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru. S-a încasat de la bugetul de stat, prin
intermediul Ministerului Justiției al RM în beneficiul Elenei Nicolau,
Svetlanei Cujbă, Iuliei Dimitriu, Silviei Popa, Raisei Racicovscaia, Emiliei
Karvațkaia, Iustinei Franțuz, Tatianei Cebotari, Nataliei Gatman, lui Igor
Garabagiu, Ion Cușciac, Iurie Bargan și Ion Gorbatîi suma de a câte 500
(cinci sute) de lei pentru fiecare reclamant, cu titlu de cheltuieli de asistență
juridică în instanța de apel (f. d. 93-94, 95-116, vol. II).
Pentru a decide astfel, instanța de apel a considerat ca fiind
întemeiate concluziile primei instanțe cu privire la constatarea încălcării
dreptului la executare în termen rezonabil a hotărârii judecătorești, reieșind
din faptul că, prin tergiversarea executării hotărârii din 23 mai 2016 a
Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău și prin prisma circumstanțelor
elucidate din materialele cauzei, termenul rezonabil la executarea a hotărârii
irevocabile a fost depășit, perioada de neexecutare fiind una îndelungată,
deoarece a început de la 14 august 2018, care se caracterizează prin
neeliberarea ordinului de repartiție pentru locuințele reclamanților.
7
Instanța de apel a reținut ca apelanții/reclamanți au avut un rol activ în
executarea hotărârii favorabile lor și au făcut multiple demersuri și acțiuni
vizavi de autoritățile statului pentru a o executa, pe când autoritățile
responsabile au manifestat indiferență și pasivitate, iar hotărârea
judecătorească rămâne neexecutată până în prezent.
La fel, instanța de apel a constată că nu pot fi reține argumentele și
pretențiile reclamanților/apelanți cu privire la încasarea prejudiciului moral
în sumă de 50 000 lei, or, în opinia instanței, aceasta este una excesivă și
prin natura sa, tinde de a se caracteriza printr-o îmbogățire nejustificată
suficient.
De altfel, deși neexecutarea hotărârii judecătorești durează o perioadă
mai mare 4 ani, timp în care creditorilor le-a fost cauzat un anumit stres și
frustrare, instanța de apel a apreciat ca întemeiată soluția primei instanțe cu
privire la încasarea în beneficiul apelanților/reclamanți, a prejudiciului
moral în limita sumei de 7 000 lei pentru fiecare, această sumă fiind
apreciată ca rezonabilă, reprezentând o satisfacție echitabilă a prejudiciului
moral cauzat reclamantului.
În aceeași ordine de idei, instanța de apel a considerat irelevante
argumentele avocatei Ana Beriozchin, în interesele apelanților cu privire la
aspectul diminuat al cuantumului prejudiciului moral în raport cu perioada
îndelungată de executare a hotărârii judecătorești, or, după cum a fost
stabilit supra, în vederea executării Hotărârii din 23 mai 2016 a Judecătoriei
Botanica, mun. Chișinău, de către autorități totuși s-a încercat a efectua
anumite acte.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 25 iulie 2024, avocatul Ana Beriozchin în interesele recurenților a
declarat recurs împotriva deciziei 04 aprilie 2024 a Curții de Apel Chișinău,
solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel în partea în
care a fost respinsă cererea de apel a apelanților, precum și modificarea
hotărârii primei instanțe în ceea ce privește încasarea prejudiciului moral. Se
solicită ca din contul bugetului de stat, prin intermediul Ministerului Justiției,
să se încaseze, în beneficiul reclamanților prejudiciul moral în sumă de 50
000 de lei pentru fiecare, cheltuielile de asistență juridică în apel în sumă de
8
1 000 de lei și cheltuielile de asistență juridică în recurs în sumă de 2 000 de
lei pentru fiecare (f. d. 120-127, vol. II).
SOLICITAREA RECURENȚILOR, reprezentați de avocata Ana Beriozchin
În motivarea recursului, avocata Ana Beriozchin în interesele
recurenților a invocat prevederile art.432 alin. (1), lit. a) din Codul de
procedură civilă (în vigoare până la 01 septembrie 2023), care reglementează
că recursul poate fi admis dacă interpretarea legii contrar jurisprudenței
uniforme a Curții Supreme de Justiție.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 01 august 2024, Ministerul Justiției al Republicii Moldova a
declarat recurs împotriva deciziei 04 aprilie 2024 a Curții de Apel Chișinău,
solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârilor judecătorești anterioare și
pronunțarea unei noi hotărâri prin care să fie respinsă acțiunea, ca
neîntemeiată (f. d. 142-145, vol. II).
SOLICITAREA RECURENTULUI Ministerul Justiției al Republicii
Moldova
În motivarea recursului, Ministerul Justiției al Republicii Moldova a
indicat că instanța de fond cât și instanța de apel au apreciat arbitrar probele
și nu au fost constatate și elucidate pe deplin toate circumstanțele de fapt și
de drept importante pentru soluționarea justă a cauzei.
TERMENUL DE DECLARARE A RECURSULUI
Art. 434 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă:
„(1) Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a
deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.
(2) Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.”
Completul de judecată conchide că recurentul s-a conformat
prevederilor art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă și a depus în
termen recursul, or, copia deciziei motivate a fost notificată reprezentantului
recurenților, avocata Ana Beriozchin, și Ministerului Justiției al Republicii
Moldova în mod electronic, la 17 iulie 2024, fapt ce se confirmă prin extrasul
din poșta electronică (f. d. 117, vol. II), iar cererile de recurs au fost depuse
9
la 25 iulie 2024 și respectiv la 01 august 2024 (f. d.120-127, 142-145, vol.
II).
Ulterior, în adresa avocatei Ana Beriozchin, în interesele recurenților,
Ministerului Justiției al RM, Ministerului Educației și Cercetării, IP Școala
Profesională nr.4, Primăriei mun.Chișinău și Agenției Servicii Publice au
fost expediate copiile recursurilor declarate de avocata Ana Beriozchin, în
interesele recurenților, și de către Ministerului Justiției al RM, cu înștiințarea
despre necesitatea depunerii referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de
însoțire și avizele de recepție anexate la materialele dosarului (f. d. 157-158,
vol. II).
La 20 noiembrie 2024, prin intermediul poștei electronice, Ministerul
Educației și Cercetării, a depus referință la recursul declarat de Ministerului
Justiției al RM, solicitând admiterea cererii de recurs, casarea deciziei
instanței de apel și a hotărârii instanței de fond, cu emiterea unei noi hotărâri
prin care acțiunea să fie respinsă ca neîntemeiată.
La 17 martie 2025, avocata Ana Beriozchin, în interesele recurenților,
a depus referință la recursul declarat de Ministerului Justiției al RM,
solicitând să fie respinsă cererea de recurs ca inadmisibilă.
La 19 martie 2025, prin intermediul poștei electronice, Ministerul
Educației și Cercetării, a depus referință la recursul declarat de avocata Ana
Beriozchin, în interesele recurenților, solicitând respingerea cererii de recurs.
Până la data stabilită pentru examinarea admisibilității recursului, IP
Școala Profesională nr.4, Primăriei mun.Chișinău și Agenției Servicii
Publice, nu au făcut uz de dreptul său procedural de a depune referință.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 433 alin. (1) lit. (f) din Codul de procedură civilă
(1) Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: f) recursul este
vădit neîntemeiat.
Art. 432 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă
(1) Recursul este admis dacă:
a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme
a Curții Supreme de Justiție;
b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții
Supreme de Justiție;
10
c) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind tardiv
un apel depus în termen;
d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;
e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe
aprecierea vădit nerezonabilă a probelor;
f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu
încălcarea competenței jurisdicționale.
(2) Temeiurile menționate la alin.(1) lit.d)–f) pot fi invocate în recurs doar dacă au
fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.
Art. 440 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă
„(1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433,
completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților,
declară recursul inadmisibil.
(2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei,
motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme
de Justiție și se expediază părților.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Din analiza prevederilor legale reținute supra, rezultă că
admisibilitatea/ inadmisibilitatea recursurilor, urmează să însușească în
condițiile Codului de procedură civilă exercitarea efectivă a unui control de
legalitate veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele
citate oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de
recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă.
În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție reține că, Codul de procedură civilă dezvoltă nu doar caracterul
nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva
invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material
capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate.
Completul Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece
testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare
convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În
consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se
referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea
rezistării testului și filtrului de admisibilitate.
Instanța de recurs atestă că motivele de casare, invocate în cererile
de recurs, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul de
procedură civilă, deoarece se referă la dezacordul recurenților cu soluția
11
pronunțată de către Curtea de Apel Chișinău și nu relevă interpretarea
contrară a legii și aplicarea eronată a normelor de drept material sau
procedural. Mai mult, deși recurenta a invocat prevederile art. 432 alin. (1)
lit. e) din Codul de procedură civilă, precum că aprecierea probelor ar fi fost
vădit nerezonabilă, în conținutul cererilor de recurs, avocata Ana Beriozchin,
în interesele recurenților și Ministerul Justiției al Republicii Moldova, nu au
indicat concret care probă anume ar fi fost apreciată vădit nerezonabil și nici
sub ce aspect pretinsele probe ar fi fost apreciate astfel.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că
cererile de recurs depuse de avocata Ana Beriozchin, în interesele
recurenților și Ministerul Justiției al Republicii Moldova, conțin obiecții de
fapt și de drept similare celor expuse în cererea de chemare în judecată, în
apel care au fost analizate de către Curtea de Apel Chișinău, fiind apreciate
în mod corespunzător. În consecință, nu există aparența unei încălcări a
dreptului recurentei la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la
judecarea cauzei în prima instanță, în modul în care este garantat de art. 6 §
1 al Convenției.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că
dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în
sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera
netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute
la art.432 din Codul de procedură civilă.
Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale
cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de
netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea
recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de
dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din
punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată.
Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci
implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Chișinău și o minimă
argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care
se bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea
pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către
Curtea de Apel Chișinău, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la
examinarea unei asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții
12
Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala
cu un control efectuat din oficiu.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează că
admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției
legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea
și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor. Astfel, motivarea
oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de
admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.
În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul
de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder
împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.
230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs,
întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care
se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo
împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi
mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva
Franței, pct. 45).
Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor
în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale
procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în
sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest
sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1,
p.141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire
la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de
drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a
se vedea Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A,
nr. 212-A).
În astfel de circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție concluzionează de a aprecia recursurile declarate de avocata Ana
Beriozchin, în interesele Elenei Nicolau, Svetlanei Cujbă, Iuliei Dimitriu,
Silviei Popa, Raisei Racicovscaia, Emiliei Karvațkaia, Iustinei Franțuz,
Tatianei Cebotari, Nataliei Gatman, lui Igor Garabagiu, Ion Cușciac, Iurie
Bargan și Ion Gorbatîi și Ministerul Justiției al Republicii Moldova, ca fiind
inadmisibile.
13
Ținând cont de cele expuse supra și în temeiul art. 431 alin. (1) și (2),
art. 433 alin. (1) lit. f), 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă.
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Declară inadmisibile recursurile depuse de către avocata Ana
Beriozchin, în interesele Elenei Nicolau, Svetlanei Cujbă, Iuliei Dimitriu,
Silviei Popa, Raisei Racicovscaia, Emiliei Karvațkaia, Iustinei Franțuz,
Tatianei Cebotari, Nataliei Gatman, lui Igor Garabagiu, Ion Cușciac, Iurie
Bargan și Ion Gorbatîi și Ministerul Justiției al Republicii Moldova,
împotriva deciziei din 04 aprilie 2024 a Curții de Apel Chișinău.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Gheorghe Stratulat
Oxana Parfeni
14