2ra-27/26 — Stabilirea domiciliului copilului minor

La 20 martie 2023, avocata Elena Negru, în interesele lui Victor Mirciu a depus o cerere de chemare în judecată împotriva Cristinei Cuzneac, intervenienți accesorii Agenția Teritorială de Asistență Socială Nord-Vest structura Teritorială Asistență Socială Sîngerei și Agenția Teritorială de Asistență Socială Nord-Nord-Vest structura Teritorială de Asistență Socială Bălți cu privire la stabilirea domiciliului copilului minor.

În motivarea acțiunii, reclamantul a indicat că a conviețuit cu Cristina Cuzneac, iar la ***** s-a născut copilul, *****. Deși nu este tatăl biologic al minorului, în baza cererii adresate organului de stare civilă a fost înscris în calitate de tată, fiind modificat și numele copilului din ***** în *****. După încetarea relației dintre părți, Cristina Cuzneac a părăsit domiciliul, iar copilul a rămas să locuiască cu el. Potrivit susținerilor reclamantului, minorul se află de la naștere în grija și întreținerea sa, este profund atașat de acesta, iar el îi asigură condiții adecvate de trai, creștere și educație, fapt confirmat și prin ancheta socială. Totodată, reclamantul a susținut că mama copilului nu se interesează de soarta acestuia și nu își îndeplinește obligațiile părintești. În aceste condiții, a apreciat că stabilirea domiciliului minorului cu Victor Mirciu corespunde interesului superior al copilului.

La 26 iunie 2023, Cristina Cuzneac a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Victor Mirciu, intervenienți accesorii Agenția Teritorială de Asistență Socială Nord-Vest, Structura Teritorială Asistență Socială Sîngerei, și Direcția pentru Protecția Drepturilor Copilului sectorului Centru, solicitând stabilirea domiciliului copilului minor.

În motivare, a arătat că, fiind însărcinată din relații extraconjugale, s-a mutat cu traiul la Victor Mirciu, iar la ***** s-a născut fiul său, *****. Inițial, în actul de naștere nu era indicat tatăl copilului. A menționat că minorul s-a aflat de la naștere inclusiv în îngrijirea și întreținerea lui Victor Mirciu. A indicat că, în ianuarie 2023, în urma unui conflict cu Victor Mirciu, a părăsit locuința acestuia, iar copilul a rămas să locuiască împreună cu el. În februarie 2023, în baza cererii comune, Oficiul Stării Civile Bălți a dispus înscrierea lui Victor Mirciu la rubrica „tată” și schimbarea numelui de familie al copilului din „Cuzneac” în „Mirciu”. Totodată, a susținut că, 1 din februarie 2023, Victor Mirciu nu îi permite să comunice cu copilul, astfel încât îndepărtarea sa de minor nu poate justifica stabilirea domiciliului acestuia cu pârâtul. A mai arătat că, din cauza relațiilor conflictuale dintre părți, nu este posibilă o înțelegere privind creșterea, educația și întreținerea copilului.

Prin încheierea din 2 noiembrie 2023 a Judecătoriei Bălți, sediul Sîngerei, cauzele civile privind determinarea copilului minor s-au conexat pentru examinarea într-o singură procedură.

În motivarea recursului, cu privire la termenul de depunere a cererii de recurs, s-a invocat că decizia Curții de Apel Bălți din 8 aprilie 2025 a fost recepționată de la Cristina Cuzneac la data de 14 noiembrie 2025. Referitor la fondul recursului, s-a făcut trimitere la prevederile art. 432 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă, 2 menționându-se că hotărârea contestată este contrară jurisprudenței Curții Supreme de Justiție.

Articolul 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă: „(1) Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel”.

Articolul 433 alin. (1) lit. b) și (2) din Codul de procedură civilă: „(1) Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: b) recursul este depus cu omiterea termenului de declarare prevăzut la art.434; (2) Recursul declarat în temeiul art. 432 alin. (1) lit. e) nu poate fi declarat inadmisibil în temeiul alin. (1) lit. e) din prezentul articol.”

Articolul 100 alin.(1) din Codul de procedură civilă: „(1) Cererea de chemare în judecată şi actele de procedură se comunică participanţilor la proces şi persoanelor interesate, contra semnătură, prin intermediul persoanei împuternicite, prin poştă, cu scrisoare recomandată şi cu aviz de primire, prin intermediul biroului executorului judecătoresc, la adresa electronică indicată în cererea de chemare în judecată sau înregistrată prin intermediul Programului integrat de gestionare a dosarelor, sau prin alte mijloace care să asigure transmiterea textului cuprins în act şi confirmarea primirii lui, precum şi prin delegaţie judiciară”.

Articolul 110 din Codul de procedură civilă: „Termen de procedură este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia instanţa (judecătorul), participanţii la proces şi alte persoane legate de activitatea instanţei trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de acte”.

Articolul 111 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă: „(1) Actele de procedură se efectuează în termenul prevăzut de lege. În cazul în care nu este stabilit prin lege, termenul de procedură se fixează de către instanţa judecătorească. (2) Termenul de procedură se instituie prin indicarea unei date calendaristice, datei comunicării actului de procedură, a unei perioade sau prin referire la un eveniment viitor şi cert că se va produce. În ultimul caz, actul de procedură poate fi efectuat în decursul întregii perioade.”

Articolul 113 din Codul de procedură civilă: „Dreptul de a efectua actul de procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit de instanţa de judecată. Nerespectarea termenului atrage după sine decăderea din dreptul de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel.”

Art.22 alin. (1), (3), (4) lit.c) și alin. (5) al Codului civil: „(1) Se consideră notificare comunicarea unui act juridic sau a unei informații într-un scop juridic. (3) Notificarea produce efecte din momentul cînd ajunge la destinatar, cu excepția cazului în care aceasta prevede un efect întîrziat. (4) Notificarea se consideră ajunsă la destinatar: c) în cazul unei notificări transmise prin poștă electronică sau prin alt mijloc de comunicare individuală, cînd poate fi accesată de către destinatar; sau (5) Notificarea se 3 consideră că a ajuns la destinatar după îndeplinirea uneia dintre cerințele prevăzute la alin. (4), oricare dintre acestea este îndeplinită mai întîi”.

Articolul 48 alin. (1) și (2) al Legii nr. 124 din 19 mai 2022 privind identificarea electronica și serviciile de încredere: „(1) Dacă semnatarul sau creatorul sigiliului electronic și destinatarul documentului electronic nu au convenit altfel, moment al expedierii documentului electronic se consideră momentul intrării acestuia în sistemul informațional care nu este controlat de către semnatar sau creatorul sigiliului electronic ori de către intermediarul în circulația electronică a documentelor care expediază documentul electronic în numele semnatarului sau al creatorului sigiliului electronic. (2) Dacă semnatarul sau creatorul sigiliului electronic și destinatarul documentului electronic nu au convenit altfel, momentul recepționării documentului electronic se consideră momentul intrării acestuia în sistemul informațional indicat de destinatar. În cazul în care destinatarul documentului electronic nu a indicat sistemul informațional respectiv, documentul electronic se consideră recepționat din momentul intrării acestuia în sistemul informațional al destinatarului, iar în cazul în care destinatarul nu dispune de un asemenea sistem – din momentul extragerii de către destinatar a documentului electronic din sistemul informațional prin care a fost transmis.”

Articolul 75 alin. (4) din Codul de procedură civilă: „(4) Actele procedurale efectuate de reprezentant în limitele împuternicirilor sale sînt obligatorii pentru persoana reprezentată în măsura în care ele ar fi fost efectuate de ea însăşi. Culpa reprezentantului este echivalentă culpei părţii.”

Articolul 440 alin. (1) și alin. (2) din Codul de procedură civilă: „(1) În cazul în care se constată existenţa unuia dintre temeiurile prevăzute la art.433, completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părţilor, declară recursul inadmisibil. (2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conţine sumar faptele cauzei, motivele şi temeiul inadmisibilităţii, se publică pe pagina web oficială a Curţii Supreme de Justiţie şi se expediază părţilor.”

Din materialele cauzei rezultă că decizia integrală a Curții de Apel Bălți din 8 aprilie 2025 a fost expediată participanților la proces la data de 4 iulie 2025, și anume recurentei Cristina Cuzneac la adresa poștală, iar reprezentantului acesteia, avocatul Alexandru Bulat, la adresa electronică (vol. II, f.d. 26).

În jurisprudența sa, Curtea Supremă de Justiție a tranșat deja faptul că din conținutul art. 100 alin. (1) din Codul de procedură civilă, rezultă că principalul criteriu după care se realizează comunicarea actelor de procedură este cel al asigurării eficiente a transmiterii textului cuprins în act și confirmarea primirii lui (Decizia nr. 2ra-435/25, §23). Instanța de apel a transmis în mod legal și în conformitate cu art. 4 100 alin. (1) din Codul de procedură civilă copia deciziei integrale, îndeplinind astfel obligațiile procedurale privind comunicarea actelor procesuale.

Completul de judecată reține că avocatul Alexandru Bulat nu contestă recepționarea mesajului electronic prin care i-a fost transmis actul judecătoresc. Or, în absența oricăror probe care să ateste imposibilitatea tehnică de transmitere ori recepționare a mesajului, precum și în lipsa unei notificări de eroare generate de sistemul de poștă electronică, nu există niciun temei factual sau juridic pentru a pune la îndoială valabilitatea comunicării. În aceste condiții, transmiterea actului judecătoresc la adresa electronică utilizată de reprezentant urmează a fi considerată legal și valabil efectuată.

În consecință, termenul de declarare a recursului a început să curgă la 5 iulie 2025, dată la care comunicarea trebuie considerată realizată, și s-a împlinit la 5 septembrie 2025. Prin urmare, orice recurs depus ulterior acestei date este tardiv.

Cu toate acestea, la 14 ianuarie 2026, avocatul Alexandru Bulat, acționând în interesele Cristinei Cuzneac, a declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 8 aprilie 2025, prin intermediul poștei electronice (vol. II, f.d. 31). În susținerea admisibilității recursului sub aspectul termenului, avocatul a invocat că decizia menționată ar fi fost recepționată de Cristina Cuzneac abia la data de 14 noiembrie 2025 și, în consecință, a pretins că termenul de două luni pentru declararea recursului începe să curgă de la această dată.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că avocatul Alexandru Bulat a fost admis în proces pentru reprezentarea intereselor Cristinei Cuzneac în temeiul mandatului nr. 1922057 din 3 octombrie 2023, emis în conformitate cu Decizia Oficiului teritorial Bălți al Consiliului Național pentru Asistență Juridică Garantată de Stat nr. 0527/ACC din 26 iunie 2023 (vol. I, f.d. 36). Totodată, din materialele cauzei rezultă că acesta a participat la examinarea cauzei, inclusiv la ședințele de judecată desfășurate în fața instanțelor. În aceste condiții, odată ce instanța de apel a comunicat decizia integrală din 8 aprilie 2025 la data de 4 iulie 2025, la adresa electronică a avocatului Alexandru Bulat (vol. II, f.d. 26), sarcina acestuia era să asigure informarea în timp util a clientei sale și să întreprindă toate măsurile procesuale necesare pentru exercitarea recursului în termenul prevăzut de lege.

Împrejurarea invocată, în sensul că avocatul ar fi luat cunoștință de conținutul deciziei doar la 14 noiembrie 2025, când aceasta i-ar fi fost transmisă de clientă, nu poate fi reținută ca moment de început al curgerii termenului de recurs. Această susținere ignoră faptul că instanța de apel a comunicat deja decizia integrală inclusiv reprezentantului recurentei, la adresa electronică asumată de acesta în proces. 5

În virtutea obligației de diligență profesională și a exercitării cu bună-credință a drepturilor procedurale, avocatul era ținut să verifice cu regularitate corespondența electronică la adresa indicată de el însuși în actele depuse la dosar.

Astfel, după pronunțarea dispozitivului deciziei, era pe deplin previzibil că instanța de apel urma să redacteze și să comunice participanților la proces decizia integrală. În aceste condiții, era rezonabil și necesar ca avocatul Alexandru Bulat să verifice cu regularitate corespondența electronică, cu atât mai mult cu cât, pe parcursul examinării prezentei cauze, comunicarea dintre acesta și instanțele de judecată s-a realizat anterior pe această cale.

Chiar și admițând, că avocatul Alexandru Bulat nu a verificat corespondența electronică la adresa indicată, o asemenea omisiune nu poate fi opusă instanței, ci produce efecte exclusiv în sfera raporturilor dintre reprezentant și partea reprezentată. Or, potrivit art. 75 alin. (4) din Codul de procedură civilă, actele procedurale efectuate de reprezentant în limitele împuternicirilor sale sunt obligatorii pentru persoana reprezentată, iar culpa reprezentantului este echivalentă culpei părții. În consecință, neglijența avocatului în verificarea corespondenței electronice nu poate justifica stabilirea unui moment ulterior al începerii curgerii termenului de declarare a recursului.

În atare circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că recursul declarat de avocatul Alexandru Bulat, în interesele Cristinei Cuzneac, este tardiv și, prin urmare, inadmisibil.

Din aceste motive, în conformitate cu art. art. 431, alin. (1) şi (2), art. 433, alin. (1), lit. b), 440, alin. (1) şi (2) din Codul de procedură civilă, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Consideră inadmisibil recursul declarat de către avocatul Alexandru Bulat, în interesele recurentei Cristinei Cuzneac. Încheierea este irevocabilă. Președinte, judecător Stela Procopciuc Judecători Ion Munteanu Gheorghe Stratulat 6