2ra-164/25 — luarea copiilor minori fără decădere din drepturile părintești

La data de 22 iunie 2023 Direcția Generală Asistență Socială, Sănătate și Protecția Familiei, autoritatea tutelară locală și teritorială Bălți (la moment Agenția Teritorială de Asistență Socială Nord-Nord-Vest) în interesele copiilor minori XXXXXXX, a.n.XXXX și XXXXX a.n. 2018 s-a adresat cu cererea de chemare în judecată (modificată prin cererea din 21 februarie 2024 f. d. 60) către Alla Svistun cu privirea la luarea copiilor minori de la mama biologică fără decădere din drepturile părintești (f. d. 2-3 verso).

În motivarea cererii de chemare în judecată, a fost redată situația familiei Vanghilescu/Svistun care a intrat în vizorul Direcției Generale Asistență Socială, Sănătate și Protecția Familiei mun. Bălți din anul 2019, pe motivul neglijării obligațiilor părintești față de copilul minor, XXXXXX a.n. XXXX, ultimul fiind supus pericolului.

Reclamanta a susținut că la data de 08.07.2022 a fost sesizată telefonic despre părinții biologici ai copiilor minori XXXXX, a.n. XXXXX și XXXX, a.n. XXXXX, care neglijează obligațiunile părintești, copiii fiind supuși situației de risc iminent, minorii prezentând semne de subnutriție și aspect neângrijit.

Reclamanta a indicat despre ședința echipei multidisciplinare din 12.07.2022 în cadrul cărei s-a examinat situația familiei, cu decizia comisiei de a scoate de urgență copiii din familia biologică, motivat de evitarea supunerii minorilor situației de risc repetat, și înaintarea acțiunii în instanța de judecată cu privire la luarea copiilor fără decăderea din drepturi părintești, însă ulterior copiii au fost reintegrați în familia biologică.

A fost menționat că în urma mai multor monitorizări la domiciliul Allei 1 Svistun, s-a constatat condițiile de trai neschimbate, aspectul copiilor fiind în continuare neângrijit, vizual copiii sunt flămânzi, în locuință persistă dezordinea, miros înțepător de urină și altele.

A indicat reclamanta despre convocarea la 19.04.2023 a echipei multidisciplinare extraordinare, unde au fost prezenți specialiști din diferite instituții, pentru a analiza situația de risc a copiilor minori. Prin urmare, în cadrul ședinței, mamei biologice i s-a impus un șir de recomandări pentru menținerea copiilor în familie, însă care s-au soldat cu eșec.

Totodată, la 29.05.2023, mătușa copiilor de pe linie maternă Bubulici Mariana, a depus o cerere Direcției Generală Asistență Socială, Sănătate și Protecția Familiei cu privire la examinarea situației familiei Svistun/Vanghilescu motivat de faptul supunerii copiilor situației de risc repetat din partea mamei biologice.

Reclamanta a invocat că la 19.06.2023, a fost convocată ședința multidisciplinară la domiciliul cet. Svistun Alla. Motivul fiind expunerea copiilor în situație de risc, prin crearea circumstanțelor ce indică cert asupra încălcării drepturilor copiilor prin menținerea acestora în condiții sanitaro- igienice necorespunzătoare, fiind subalimentați, aspect fizic neângrijit, cu majoritatea voturilor membrilor comisiei, în baza Dispoziției DGASSPF mun. Bălți s-a dispus luarea forțată a copiilor minori din familia biologică și plasarea acestora în familia extinsă a mătușii Bubulici Mariana pe o perioadă de 45 de zile.

În drept, reclamanta și-a întemeiat pretențiile în temeiul dispozițiilor art. 1, 2, 3, 4, 6, 10, 11 lit. a), art.20 al Legii nr. 140 din 14 iunie 2013 privind protecția specială a copiilor aflați în situație de risc și a copiilor separați de părinți, art. 53 alin.(2), art. 71, art. 72 din Codul familiei, art. 2 nr. 338-XIII din 15 decembrie 1994 privind drepturile copilului.

Colegiul civil, a menținut soluția instanței de fond privind dispunerea luării copiilor minori XXXX, a. n. XXX și XXXX, a.n. XX de la mama biologică Alla Svistun, fără decăderea acesteia din drepturile părintești.

Instanța de apel a constatat din materialul probator al cauzei, că mama copiilor minori XXXX, născut la XXXX și XXXX, născut la XXXX este Alla Svistun, iar tatăl acestora este Petru Vanghilescu (f. d. 4-5).

Totodată, instanța de apel a reținut că potrivit informației anexate la materialele cauzei, comisia din cadrul DGASSPF la 10 aprilie 2023 s-a deplasat la familia cet. Alla Svistun cu scopul monitorizării situației familiale în urma reintegrării în familie a copiilor, fiind constatată în urma vizitei la domiciliu dna. Alla Svistun împreună cu ambii copii XXXXX și XXXXX, ultimul nefrecventând grădinița deja de peste 2 săptămâni, din motiv de boală. Tatăl copiilor locuiește separat de copii, din cauza conflictelor cu Alla Svistun.

Colegiul civil, a menționat concluzia comisiei privind condițiile de trai în momentul vizitei și anume: „miros neplăcut în odaie, la propunerea de a deschide geamul Svistun Alla nu a reacționat. Lucrurile erau împrăștiate în toată casa, masa de la bucătărie se află într-o stare deplorabilă, mâncare gătită nu era nimic, în dulapul de la bucătărie erau scoase toate produsele și așezate 3 la balcon, vesela murdară, la toate propunerile și atenționările comisiei Alla Svistun a reacționat negativ” (f. d. 8).

De asemenea, instanța de apel a reținut conținutul procesului verbal al ședinței echipei multidisciplinare din 19.04.2023, unde a fost discutată starea familiei Svistun/Vanghilescu în prezența cet. Svistun Alla prin care s-a recomandat efectuarea ordinii în domiciliu și aerisirea apartamentului, permiterea vizitei la domiciliu a asistentului social, asistenților medicali, și colaboratorilor de poliție atât timp cât va fi monitorizarea familiei, vizite inopinate la domiciliu (f. d. 9-10).

Colegiul civil a precizat că la 29.05.2023, cet. Bubulici Mariana a depus în cadrul Direcției generale asistență socială, sănătate și protecția familiei, autoritate tutelară cerere prin care a solicitat examinarea situației familiei Svistun/Vanghilescu în termeni urgenți motiv pentru care Svistun Alla supune riscului copiii minori, având o atârnare neglijentă, înfometare, au un aspect neângrijit, murdari, în apartament persistă miros neplăcut și greu de acceptat (f. d.11).

Instanța de apel a reținut procesul verbal din 19.06.2023, prin care s-a dispus convocarea ședinței multidisciplinare la domiciliul cet. Svistun Alla, din motivul expunerii copiilor în situație de risc, prin crearea circumstanțelor ce indică cert asupra încălcării drepturilor copiilor prin menținerea acestora în condiții sanitaro-igienice necorespunzătoare, fiind subalimentați, aspect fizic neângrijit și cu majoritatea voturilor membrilor comisiei și în baza Dispoziției DGASSPF mun. Bălți din 19.06.2023 s-a dispus luarea forțată a copiilor minori din familia biologică și plasarea acestora în familia extinsă a mătușii Bubulici Mariana pe o perioadă de 45 de zile. (f. d.12-13, 48-49).

Totodată, instanța de apel a reținut informația eliberată de Structura Teritorială de Asistență Socială din cadrul Agenției Teritorială de Asistență Nord-Nord-Vest din 14.02.2024, potrivit cărei mama copiilor XXXXX și XXXXX – Svistun Alla se interesează prin apeluri telefonice și vizitează copiii, săptămânal, lunar. Ultima vizită fiind la data de 19.12.2023, utlimul apel telefonic fiind la data de 08.02.2024. Tata copiilor - Petru Vaghilescu, foarte rar se interesează de copii, ultimul apel a fost la data de 26.09.2023, vizite din momentul instituționalizării copiilor și până în prezent nu au fost. Alte rude - bunica copiilor de pe linia mamei, s-a interesat o singură dată de copii. Mătușa copiilor (sora mamei) la fel o singură dată s-a interesat de copii. (f. d.52) 4

Colegiul civil, a reliefat că în coroborare cu articolul 9 al Convenției, statele părți vor veghea ca nici un copil să nu fie separat de părinții săi împotriva voinței lor, cu excepția situației în care autoritățile competente decid, sub rezerva revizuirii judiciare și în conformitate cu legile și procedurile aplicabile, că această separare este necesară, în interesul superior al copilului. O decizie în acest sens poate să fie necesară în anumite cazuri particulare, de exemplu atunci când părinții maltratează sau neglijează copiii sau când părinții trăiesc separat și când urmează să se ia o hotărâre cu privire la locul de reședință al copilului.

A fost constatat de către instanța de apel, reieșind din probele prezentate la materialele cauzei că Alla Svistun, expune copiii săi minori în situație de risc prin crearea circumstanțelor ce indică în mod cert asupra încălcării drepturilor copiilor minori, prin menținerea acestora în condiții sanitaro-igienice necorespunzătoare, fiind subalimentați, cu aspect fizic absolut neângrijit.

Colegiul civil, a concluzionat că luarea copiilor, reprezintă măsura de protecție din partea statului necesară a fi aplicată exclusiv în interesul superior al copiilor, în scopul asigurării condițiilor adecvate pentru creșterea și dezvoltarea armonioasă a lor, ținând cont de particularitățile individuale ale personalității lor, nivel care poate fi asigurat de către Agenția Teritorială de Asistență Socială Nord-Nord-Vest, or, aflarea copiilor în familie este în detrimentul lor și pune în pericol dezvoltarea fizică, mintală, spirituală, morală sau socială, integritatea lor corporală, sănătatea fizică sau psihică.

În acest context, soluția instanței de fond este bine justificată, care se desprinde din conținutul probelor anexate la materialele cauzei, precum și din conținutul declarațiilor făcute de părți, soluție ce are drept scop asigurarea securității și protecției stării psihice a minorilor.

Instanța de apel a specificat că este în interesul suprem al copilului, ca legăturile sale cu familia să fie păstrate, cu excepția cazurilor, în care familia s-a dovedit a fi extrem de nepotrivită cât și interesul superior al copilului, ca acesta să se dezvolte într-un mediu sigur și liniștit.

În motivarea soluției adoptate, instanța de apel a făcut referire la art. 60 alin. (1), (2), art. 61 alin.(1), (2), art. 62 alin. (1), (2), art.2 alin.(2) din Legea nr. 338 din 15 decembrie 1994 privind protecția drepturilor copilului, 5 art. 3, art. 5 alin.(2), art. 9 alin.(4) legei nr. 140 din 14 iunie 2013 privind protecția specială a copiilor aflați în situație de risc și a copiilor separați de părinți.

Completul de judecată conchide că recurenta, s-a conformat prevederilor art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă și a depus în termen recursul, or, copia deciziei motivate a fost expediată în adresa recurentei Alla Svistun, și avocatei acesteia Natalia Uncu, la 18 martie 2025, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire anexată la actele cauzei (f. d. 142), iar cererea de recurs au fost depusă la 27 martie 2025 (f. d. 150- 152verso). 6

La 9 iunie 2025, în adresa intimaților a fost expediată copia recursului declarată de Alla Svistun, reprezentată de avocata Natalia Uncu, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței timp de o lună de la data primirii corespondenței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire anexată la materialele dosarului (f. d. 160), fiind recepționată de Agenția Teritorială de Asistență Socială Nord-Nord-Vest) la 9 iunie 2025, fapt ce se confirmă prin extrasul din poșta electronică (f. d. 161).

Prin referința depusă la 3 iulie 2025, Agenția Teritorială de Asistență Socială Nord-Nord-Vest a solicitat respingerea recursului depus cu menținerea soluției instanței de fond.

Art. 432 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă (1) Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de Justiție; c) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind tardiv un apel depus în termen; d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces; e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor; f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale. (2) Temeiurile menționate la alin.(1) lit.d)–f) pot fi invocate în recurs doar dacă au fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.

Art. 440 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă „(1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară recursul inadmisibil. (2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se expediază părților.” 7

În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, Codul de procedură civilă dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate.

Completul Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

Instanța de recurs atestă că motivele de casare, invocate în recurs, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul de procedură civilă, deoarece se referă la dezacordul recurentei cu soluția pronunțata de către Curtea de Apel Nord și nu relevă că aceasta s-ar baza în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 din Codul de procedură civilă.

Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de 8 dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată.

Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Nord și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Nord, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unei asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45).

Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p.141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A). 9

În astfel de circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție concluzionează de a aprecia recursul declarat de Alla Svistun, reprezentată de avocata Natalia Uncu, ca fiind inadmisibil.

Ținând cont de cele expuse supra și în temeiul art. 431 alin. (1) și (2), art. 433 alin. (1) lit. f), 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă. COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibil recursul depus de Alla Svistun, reprezentată de avocata Natalia Uncu împotriva deciziei din 14 ianuarie 2025 a Curții de Apel Nord. Încheierea este irevocabilă. Președinte Stela Procopciuc Judecători Diana Stănilă Oxana Parfeni 10