2ra-164/25 — luarea copiilor minori fără decădere din drepturile părintești
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- luarea copiilor minori fără decădere din drepturile părinteşti
- Temei legal
- Recurs declarat după 01 septembrie 2023. Recursul este vădit neîntemeiat. Art. 433 alin. 1 lit. f din Codul de procedură civilă. Dezacordul recurentului cu decizia instantei de apel nu constituie un temei de casare a ei.
2ra-164/25 — luarea copiilor minori fără decădere din drepturile părintești (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea recursului declarat de Alla Svistun,
reprezentată de avocata Natalia Uncu,
în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de
Agenția Teritorială de Asistență Socială Nord Nord-Vest în interesele
copiilor minori către Alla Svistun, intervenient accesoriu Mariana Bubulici
privind luarea copiilor minori de la mama biologică fără decădere din
drepturile părintești,
împotriva deciziei din 14 ianuarie 2025 a Curții de Apel Nord,
(Dosarul nr. 2ra-164/25
NR. PIGD 2-23089523-01-2ra-09062025)
Recurs declarat după 01 septembrie 2023. Recursul este vădit neîntemeiat.
Art. 433 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă.
Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel nu constituie un temei de
casare a ei.
Judecătoria Bălți, sediul Central: jud. A. Roșca
Curtea de Apel Nord: jud. E. Grumeza, N. Costaș, I. Parii
7 noiembrie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților chestiunea cu privire la admisibilitatea
recursului declarat de Alla Svistun, reprezentată de avocata Natalia
Uncu,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Diana Stănilă,
Oxana Parfeni, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La data de 22 iunie 2023 Direcția Generală Asistență Socială,
Sănătate și Protecția Familiei, autoritatea tutelară locală și teritorială Bălți
(la moment Agenția Teritorială de Asistență Socială Nord-Nord-Vest) în
interesele copiilor minori XXXXXXX, a.n.XXXX și XXXXX a.n. 2018 s-a
adresat cu cererea de chemare în judecată (modificată prin cererea din 21
februarie 2024 f. d. 60) către Alla Svistun cu privirea la luarea copiilor minori
de la mama biologică fără decădere din drepturile părintești (f. d. 2-3 verso).
În motivarea cererii de chemare în judecată, a fost redată situația
familiei Vanghilescu/Svistun care a intrat în vizorul Direcției Generale
Asistență Socială, Sănătate și Protecția Familiei mun. Bălți din anul 2019, pe
motivul neglijării obligațiilor părintești față de copilul minor, XXXXXX a.n.
XXXX, ultimul fiind supus pericolului.
Reclamanta a susținut că la data de 08.07.2022 a fost sesizată telefonic
despre părinții biologici ai copiilor minori XXXXX, a.n. XXXXX și XXXX,
a.n. XXXXX, care neglijează obligațiunile părintești, copiii fiind supuși
situației de risc iminent, minorii prezentând semne de subnutriție și aspect
neângrijit.
Reclamanta a indicat despre ședința echipei multidisciplinare din
12.07.2022 în cadrul cărei s-a examinat situația familiei, cu decizia comisiei
de a scoate de urgență copiii din familia biologică, motivat de evitarea
supunerii minorilor situației de risc repetat, și înaintarea acțiunii în instanța
de judecată cu privire la luarea copiilor fără decăderea din drepturi părintești,
însă ulterior copiii au fost reintegrați în familia biologică.
A fost menționat că în urma mai multor monitorizări la domiciliul Allei
1
Svistun, s-a constatat condițiile de trai neschimbate, aspectul copiilor fiind
în continuare neângrijit, vizual copiii sunt flămânzi, în locuință persistă
dezordinea, miros înțepător de urină și altele.
A indicat reclamanta despre convocarea la 19.04.2023 a echipei
multidisciplinare extraordinare, unde au fost prezenți specialiști din diferite
instituții, pentru a analiza situația de risc a copiilor minori. Prin urmare, în
cadrul ședinței, mamei biologice i s-a impus un șir de recomandări pentru
menținerea copiilor în familie, însă care s-au soldat cu eșec.
Totodată, la 29.05.2023, mătușa copiilor de pe linie maternă Bubulici
Mariana, a depus o cerere Direcției Generală Asistență Socială, Sănătate și
Protecția Familiei cu privire la examinarea situației familiei
Svistun/Vanghilescu motivat de faptul supunerii copiilor situației de risc
repetat din partea mamei biologice.
Reclamanta a invocat că la 19.06.2023, a fost convocată ședința
multidisciplinară la domiciliul cet. Svistun Alla. Motivul fiind expunerea
copiilor în situație de risc, prin crearea circumstanțelor ce indică cert asupra
încălcării drepturilor copiilor prin menținerea acestora în condiții sanitaro-
igienice necorespunzătoare, fiind subalimentați, aspect fizic neângrijit, cu
majoritatea voturilor membrilor comisiei, în baza Dispoziției DGASSPF
mun. Bălți s-a dispus luarea forțată a copiilor minori din familia biologică și
plasarea acestora în familia extinsă a mătușii Bubulici Mariana pe o perioadă
de 45 de zile.
În drept, reclamanta și-a întemeiat pretențiile în temeiul dispozițiilor
art. 1, 2, 3, 4, 6, 10, 11 lit. a), art.20 al Legii nr. 140 din 14 iunie 2013 privind
protecția specială a copiilor aflați în situație de risc și a copiilor separați de
părinți, art. 53 alin.(2), art. 71, art. 72 din Codul familiei, art. 2 nr. 338-XIII
din 15 decembrie 1994 privind drepturile copilului.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea din 28 februarie 2024 a Judecătoriei Bălți, sediul
Central, a fost admisă cererea de chemare în judecată depusă. S-a dispus
luarea copiilor minori XXXXX și XXXXX (de la mama biologică Alla
Svistun, fără decăderea acesteia din drepturile părintești. S-a dispus
asigurarea protecției copiilor minori XXXXXX și XXXX) de către Agenția
Teritorială de Asistență Socială Nord-Nord-Vest (f. d. 64, 66-76).
2
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La 13 martie 2024, Alla Svistun, reprezentată de avocata Natalia Uncu
a declarat apel nemotivat (f. d. 65), împotriva hotărârii din 28 februarie 2024
a Judecătoriei Bălți, sediul Central, iar la 2 mai 2024 a declarat apel motivat,
solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii instanței de fond, cu
pronunțarea unei noi decizii de respingere a cererii de chemare în judecată
depuse (f. d. 78-79).
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia din 14 ianuarie 2025 a Curții de Apel Nord, a fost respins
apelul declarat de Alla Svistun, reprezentată de avocata Natalia Uncu cu
menținerea hotărârii din 28 februarie 2024 a Judecătoriei Bălți, sediul
Central (f. d. 128, 129-140).
Colegiul civil, a menținut soluția instanței de fond privind dispunerea
luării copiilor minori XXXX, a. n. XXX și XXXX, a.n. XX de la mama
biologică Alla Svistun, fără decăderea acesteia din drepturile părintești.
Instanța de apel a constatat din materialul probator al cauzei, că mama
copiilor minori XXXX, născut la XXXX și XXXX, născut la XXXX este
Alla Svistun, iar tatăl acestora este Petru Vanghilescu (f. d. 4-5).
Totodată, instanța de apel a reținut că potrivit informației anexate la
materialele cauzei, comisia din cadrul DGASSPF la 10 aprilie 2023 s-a
deplasat la familia cet. Alla Svistun cu scopul monitorizării situației familiale
în urma reintegrării în familie a copiilor, fiind constatată în urma vizitei la
domiciliu dna. Alla Svistun împreună cu ambii copii XXXXX și XXXXX,
ultimul nefrecventând grădinița deja de peste 2 săptămâni, din motiv de
boală. Tatăl copiilor locuiește separat de copii, din cauza conflictelor cu Alla
Svistun.
Colegiul civil, a menționat concluzia comisiei privind condițiile de trai
în momentul vizitei și anume: „miros neplăcut în odaie, la propunerea de a
deschide geamul Svistun Alla nu a reacționat. Lucrurile erau împrăștiate în
toată casa, masa de la bucătărie se află într-o stare deplorabilă, mâncare gătită
nu era nimic, în dulapul de la bucătărie erau scoase toate produsele și așezate
3
la balcon, vesela murdară, la toate propunerile și atenționările comisiei Alla
Svistun a reacționat negativ” (f. d. 8).
De asemenea, instanța de apel a reținut conținutul procesului verbal al
ședinței echipei multidisciplinare din 19.04.2023, unde a fost discutată starea
familiei Svistun/Vanghilescu în prezența cet. Svistun Alla prin care s-a
recomandat efectuarea ordinii în domiciliu și aerisirea apartamentului,
permiterea vizitei la domiciliu a asistentului social, asistenților medicali, și
colaboratorilor de poliție atât timp cât va fi monitorizarea familiei, vizite
inopinate la domiciliu (f. d. 9-10).
Colegiul civil a precizat că la 29.05.2023, cet. Bubulici Mariana a
depus în cadrul Direcției generale asistență socială, sănătate și protecția
familiei, autoritate tutelară cerere prin care a solicitat examinarea situației
familiei Svistun/Vanghilescu în termeni urgenți motiv pentru care Svistun
Alla supune riscului copiii minori, având o atârnare neglijentă, înfometare,
au un aspect neângrijit, murdari, în apartament persistă miros neplăcut și
greu de acceptat (f. d.11).
Instanța de apel a reținut procesul verbal din 19.06.2023, prin care s-a
dispus convocarea ședinței multidisciplinare la domiciliul cet. Svistun Alla,
din motivul expunerii copiilor în situație de risc, prin crearea circumstanțelor
ce indică cert asupra încălcării drepturilor copiilor prin menținerea acestora
în condiții sanitaro-igienice necorespunzătoare, fiind subalimentați, aspect
fizic neângrijit și cu majoritatea voturilor membrilor comisiei și în baza
Dispoziției DGASSPF mun. Bălți din 19.06.2023 s-a dispus luarea forțată a
copiilor minori din familia biologică și plasarea acestora în familia extinsă a
mătușii Bubulici Mariana pe o perioadă de 45 de zile. (f. d.12-13, 48-49).
Totodată, instanța de apel a reținut informația eliberată de Structura
Teritorială de Asistență Socială din cadrul Agenției Teritorială de Asistență
Nord-Nord-Vest din 14.02.2024, potrivit cărei mama copiilor XXXXX și
XXXXX – Svistun Alla se interesează prin apeluri telefonice și vizitează
copiii, săptămânal, lunar. Ultima vizită fiind la data de 19.12.2023, utlimul
apel telefonic fiind la data de 08.02.2024. Tata copiilor - Petru Vaghilescu,
foarte rar se interesează de copii, ultimul apel a fost la data de 26.09.2023,
vizite din momentul instituționalizării copiilor și până în prezent nu au fost.
Alte rude - bunica copiilor de pe linia mamei, s-a interesat o singură dată de
copii. Mătușa copiilor (sora mamei) la fel o singură dată s-a interesat de
copii. (f. d.52)
4
Colegiul civil, a reliefat că în coroborare cu articolul 9 al Convenției,
statele părți vor veghea ca nici un copil să nu fie separat de părinții săi
împotriva voinței lor, cu excepția situației în care autoritățile competente
decid, sub rezerva revizuirii judiciare și în conformitate cu legile și
procedurile aplicabile, că această separare este necesară, în interesul superior
al copilului. O decizie în acest sens poate să fie necesară în anumite cazuri
particulare, de exemplu atunci când părinții maltratează sau neglijează copiii
sau când părinții trăiesc separat și când urmează să se ia o hotărâre cu privire
la locul de reședință al copilului.
A fost constatat de către instanța de apel, reieșind din probele
prezentate la materialele cauzei că Alla Svistun, expune copiii săi minori în
situație de risc prin crearea circumstanțelor ce indică în mod cert asupra
încălcării drepturilor copiilor minori, prin menținerea acestora în condiții
sanitaro-igienice necorespunzătoare, fiind subalimentați, cu aspect fizic
absolut neângrijit.
Colegiul civil, a concluzionat că luarea copiilor, reprezintă măsura de
protecție din partea statului necesară a fi aplicată exclusiv în interesul
superior al copiilor, în scopul asigurării condițiilor adecvate pentru creșterea
și dezvoltarea armonioasă a lor, ținând cont de particularitățile individuale
ale personalității lor, nivel care poate fi asigurat de către Agenția Teritorială
de Asistență Socială Nord-Nord-Vest, or, aflarea copiilor în familie este în
detrimentul lor și pune în pericol dezvoltarea fizică, mintală, spirituală,
morală sau socială, integritatea lor corporală, sănătatea fizică sau psihică.
În acest context, soluția instanței de fond este bine justificată, care se
desprinde din conținutul probelor anexate la materialele cauzei, precum și
din conținutul declarațiilor făcute de părți, soluție ce are drept scop
asigurarea securității și protecției stării psihice a minorilor.
Instanța de apel a specificat că este în interesul suprem al copilului, ca
legăturile sale cu familia să fie păstrate, cu excepția cazurilor, în care familia
s-a dovedit a fi extrem de nepotrivită cât și interesul superior al copilului, ca
acesta să se dezvolte într-un mediu sigur și liniștit.
În motivarea soluției adoptate, instanța de apel a făcut referire la art.
60 alin. (1), (2), art. 61 alin.(1), (2), art. 62 alin. (1), (2), art.2 alin.(2) din
Legea nr. 338 din 15 decembrie 1994 privind protecția drepturilor copilului,
5
art. 3, art. 5 alin.(2), art. 9 alin.(4) legei nr. 140 din 14 iunie 2013 privind
protecția specială a copiilor aflați în situație de risc și a copiilor separați de
părinți.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 27 martie 2025, prin intermediul poștei electonice, Alla Svistun,
reprezentată de avocata Natalia Uncu, a declarat recurs împotriva deciziei
din 28 februarie 2024 a Curții de Apel Nord, solicitând admiterea recursului,
casarea integrală a hotărârii din 28 februarie 2024 a Judecătoriei Chișinău
sediul Central din 28 februarie 2024, casarea deciziei din 14 ianuarie 2025 a
Curții de Apel Nord cu emiterea unei noi hotărâri prin care cerere de chemare
în judecată să fie respinsă (f. d. 150-151-verso).
SOLICITAREA RECURENTULUI
În motivarea recursului, recurenta Alla Svistun, reprezentată de
avocata Natalia Uncu, a invocat că la emiterea hotărârii nu a fost luat în
considerație declarațiile Allei Svistun care a declarat că este angajată în
câmpul muncii în mun. Chișinău, traiește la gazdă și poate să-și întrețină
copii minori, vizitează copii și comunică permanent. Totodată, consideră că
instanța de apel nu a luat în calcul faptul că aceasta nu are loc permanent de
trai, iar copiilor cu buneii nu le este rău.
TERMENUL DE DECLARARE A RECURSULUI
Art. 434 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă:
„(1) Recursul se declarăîntermen de 2 luni de la data comunicăriihotărâriisau a
decizieiintegrale, dacălegea nu prevedealtfel.
(2) Termenul de 2 luniestetermen de decădereși nu poate fi restabilit.”
Completul de judecată conchide că recurenta, s-a conformat
prevederilor art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă și a depus în
termen recursul, or, copia deciziei motivate a fost expediată în adresa
recurentei Alla Svistun, și avocatei acesteia Natalia Uncu, la 18 martie 2025,
fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire anexată la actele cauzei (f. d.
142), iar cererea de recurs au fost depusă la 27 martie 2025 (f. d. 150-
152verso).
6
La 9 iunie 2025, în adresa intimaților a fost expediată copia recursului
declarată de Alla Svistun, reprezentată de avocata Natalia Uncu, cu
înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței timp de o lună de la data
primirii corespondenței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire
anexată la materialele dosarului (f. d. 160), fiind recepționată de Agenția
Teritorială de Asistență Socială Nord-Nord-Vest) la 9 iunie 2025, fapt ce se
confirmă prin extrasul din poșta electronică (f. d. 161).
Prin referința depusă la 3 iulie 2025, Agenția Teritorială de Asistență
Socială Nord-Nord-Vest a solicitat respingerea recursului depus cu
menținerea soluției instanței de fond.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 433 alin. (1) lit. (f) din Codul de procedură civilă
(1) Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: f) recursul este
vădit neîntemeiat.
Art. 432 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă
(1) Recursul este admis dacă:
a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme
a Curții Supreme de Justiție;
b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții
Supreme de Justiție;
c) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind tardiv
un apel depus în termen;
d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;
e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe
aprecierea vădit nerezonabilă a probelor;
f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu
încălcarea competenței jurisdicționale.
(2) Temeiurile menționate la alin.(1) lit.d)–f) pot fi invocate în recurs doar dacă au
fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.
Art. 440 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă
„(1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433,
completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților,
declară recursul inadmisibil.
(2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei,
motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme
de Justiție și se expediază părților.”
7
MOTIVAREA INSTANȚEI
Din analiza prevederilor legale reținute supra, rezultă că
admisibilitatea/ inadmisibilitatea recursului, urmează să însușească în
condițiile Codului de procedură civilă exercitarea efectivă a unui control de
legalitate veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele
citate oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de
recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă.
În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție reține că, Codul de procedură civilă dezvoltă nu doar caracterul
nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva
invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material
capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate.
Completul Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece
testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare
convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În
consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se
referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea
rezistării testului și filtrului de admisibilitate.
Instanța de recurs atestă că motivele de casare, invocate în recurs,
nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul de procedură
civilă, deoarece se referă la dezacordul recurentei cu soluția pronunțata de
către Curtea de Apel Nord și nu relevă că aceasta s-ar baza în mod
determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv nu
constituie temei de casare a deciziei recurate.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că
dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în
sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera
netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute
la art.432 din Codul de procedură civilă.
Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale
cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de
netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea
recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de
8
dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din
punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată.
Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci
implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Nord și o minimă
argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care
se bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea
pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către
Curtea de Apel Nord, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la
examinarea unei asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții
Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala
cu un control efectuat din oficiu.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează că
admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției
legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea
și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor. Astfel, motivarea
oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de
admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.
În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul
de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder
împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.
230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs,
întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care
se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo
împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi
mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva
Franței, pct. 45).
Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor
în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale
procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în
sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest
sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1,
p.141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire
la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de
drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a
se vedea Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).
9
În astfel de circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție concluzionează de a aprecia recursul declarat de Alla Svistun,
reprezentată de avocata Natalia Uncu, ca fiind inadmisibil.
Ținând cont de cele expuse supra și în temeiul art. 431 alin. (1) și (2),
art. 433 alin. (1) lit. f), 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă.
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Declară inadmisibil recursul depus de Alla Svistun, reprezentată de
avocata Natalia Uncu împotriva deciziei din 14 ianuarie 2025 a Curții de
Apel Nord.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Diana Stănilă
Oxana Parfeni
10