2ra-53/26 — Stabilirea domiciliului copiilor minori și încasarea pensiei de întreținere a copiilor minori

La 18 septembrie 2023, Nicuța Elena a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Nicuța Serghei cu privire la încasarea pensiei de întreținere a copiilor minori.

În motivarea cererii de chemare în judecată s-a menționat că, Nicuța Elena a încheiat căsătoria cu Nicuța Serghei la XXX XXX, iar din căsătorie părțile au trei copii: XXX XXX, născută la XXX XXX, care a atins majoratul, XXX XXX, născut la XXX XXX și XXX XXX, născut la XXX XXX, care sunt minori.

Evidențiază că, în timpul căsătoriei au fost dobândite și înstrăinate mai multe bunuri imobile, iar căsătoria între părți a fost desfăcută la XXX XXX de comun acord.

Invocă faptul că, din ianuarie 2023 și până în prezent, Nicuța Serghei a încetat să acorde întreținere reclamantei și copiilor săi, Nicuța Elena fiind ajutată să facă față cheltuielilor curente de către soacra sa – Nicuța Ana (mama pârâtului).

Susține că, la 28 martie 2023 Serghei Nicuța a convins-o pe Nicuța Elena să semneze un contract de vânzare-cumpărare a bunului imobilul proprietate comună în devălmășie, spunându-i că-i va transmite ½ din suma obținută în urma vânzării, însă a alungat-o din bunul imobil închiriat și nu i-a mai transmis banii încasați.

Precizează că, deși pârâtul are în proprietate mai multe bunuri imobile și încasează din serviciile de locațiune sume considerabile de bani (peste 100 000 lei lunar) acesta se eschivează de la plata pensiei de întreținere a copiilor săi.

Prin urmare, s-a solicitat încasarea pensiei de întreținere a copiilor minori XXX XXX și XXX XXX, începând cu data înregistrării divorțului între părți – 19 ianuarie 2023 și până la atingerea majoratului de către copii în sumă bănească fixă, lunar, în mărime de 30 000 lei, pentru ambii copii și compensarea cheltuielilor de judecată. 1

La 31 ianuarie 2024, Nicuța Serghei a depus cerere reconvențională privind determinarea domiciliului copiilor minori și încasarea pensiei de întreținere a copiilor minori.

La 12 februarie 2024, Nicuța Elena a depus cerere de chemare în judecată suplimentară, solicitând determinarea domiciliului copiilor minor XXX XXX și XXX XXX, cu mama.

Prin hotărârea din 26 decembrie 2024 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, s-a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Nicuța Elena către Nicuța Serghei, intervenient accesoriu Agenția Teritorială de Asistență Socială Nord-Nord-Vest privind stabilirea domiciliului copiilor minori și încasarea pensiei de întreținere a copiilor minori. S-a determinat domiciliul copiilor minori XXX XXX și XXX XXX, cu mama Nicuța Elena. S-a încasat de la Nicuța Serghei în beneficiul Elenei Nicuța pensia pentru întreținerea copiilor minori XXX XXX și XXX XXX, în mărime de câte 2 000 (două mii) lei lunar pentru fiecare copil, începând cu data de 18 septembrie 2023 și până la atingerea majoratului de către copii. Încasarea pensiei de întreținere se execută imediat. În rest, acțiunea înaintată de Nicuța Elena s-a respins ca neîntemeiată. S-a încasat de la Nicuța Serghei taxa de stat în beneficiul statului în sumă de 1 440 (o mie patru sute patruzeci) lei. S-a respins cererea reconvențională depusă de Nicuța Serghei către Nicuța Elena, intervenient accesoriu Agenția Teritorială de Asistență Socială Nord-Nord-Vest privind stabilirea domiciliului copiilor minori și încasarea pensiei de întreținere a copiilor minori, ca neîntemeiată.

La 17 ianuarie 2025, Nicuța Elena a depus cerere de apel (nemotivată) împotriva hotărârii din 26 decembrie 2024 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, iar la 19 mai 2025 a depus cerere de apel (motivată), prin care s-a solicitat casarea hotărârii din 26 decembrie 2024 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, în partea încasării pensiei de întreținere a copiilor minori și pronunțarea în această parte a unei noi hotărâri de admitere integrală a pretenției respective.

La 22 ianuarie 2025, Nicuța Serghei a depus cerere de apel (nemotivată) împotriva hotărârii din 26 decembrie 2024 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, iar prin încheierea din 14 iulie 2025 a Curții de Apel Nord, aceasta a fost restituită.

Prin decizia din 06 noiembrie 2025 a Curții de Apel Nord, s-a admis cererea de apel depusă de avocatul Kornacker Gabriela în interesele Elenei Nicuța, s-a modificat hotărârea din 26 decembrie 2024 a 2 Judecătoriei Bălți, sediul Central, prin modificarea cuantumului pensiei de întreținere încasate de la Nicuța Serghei în beneficiul Elenei Nicuța pentru întreținerea copiilor minori XXX XXX și XXX XXX, de la suma de 2 000 lei lunar la suma de 3 000 lei lunar pentru fiecare copil și s-a modificat suma taxei de stat încasate de la Nicuța Serghei în beneficiul statului de la suma de 1 440 (o mie patru sute patruzeci) lei, la suma de 2 709,97 (două mii șapte sute nouă, 97) lei.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că, având în vedere informația de pe site-ul oficial al Biroului Național de Statistică al R. Moldova, conform căreia valoarea minimului de existență calculat în conformitate cu Ghidul metodologic cu privire la modul de calculare a acestuia, potrivit Hotărârii Guvernului R. Moldova nr. 285 din 30 aprilie 2013, media pentru minimul de existență pentru anul 2024 în orașe mari pentru un copil în vârstă de 1-7 ani a constituit suma 2 731,20 lei, iar minimul de existență pentru copii cu vârsta cuprinsă între de 7- 17 ani, constituie suma de 3 532,90 lei. Pentru trimestru I, anul 2025, minimul de existență în orașe mari pentru un copil în vârstă de 1-7 ani, a constituit suma 2 822,70 lei, iar minimul de existență pentru copii cu vârsta cuprinsă între de 7-17 ani, constituie suma de 3 638,50 lei.

Având în vedere prevederile art. 74-76, art. 97 Codul familiei, art. 18 alin. (2) Legea privind drepturile copilului nr. 338-XIII din 15 decembrie 1994, Colegiul civil al Curții de Apel Nord a conchis că, interesul superior al copiilor este singurul criteriu după care se va călăuzi pentru a decide cu privire la exercitarea drepturilor părintești. Pentru a-l determina, instanța a ținut seama de întregul complex de împrejurări menit să asigure copilului o dezvoltare fizică, morală și intelectuală armonioasă, interesând mai cu seamă, pe lângă posibilitățile materiale ale părinților, comportarea părinților înainte și după separare, gradul de atașament și preocupare pe care au manifestat fiecare din părinte față de copil, precum și legăturile afective ce s-au stabilit între părinte și copil.

Având în vedere specificul acțiunii deduse judecății, precum și scopul stabilirii temeiniciei sau netemeiniciei pretențiilor, alături de cele constatate, instanța de apel a relevat că, este indispensabil de a aprecia obiectiv și multilateral criteriile enumerate în raport cu principiul superiorității interesului copilului.

În sensul celor stabilite, instanța de apel a menționat că, suma dispusă spre încasare în mărime de 2000 lei cu titlu de pensie de întreținere pentru minor este prea mică în raport cu minimul de existență al acestuia, care după cum a fost stabilit, este în permanentă creștere, iar posibilitățile financiare ale intimatului Nicuța Serghei permit încasarea unei sume mai mari pentru întreținerea copiilor săi, or după cum se 3 atestă, aceștia frecventează diferite cercuri sportive și activități extrașcolare care necesită cheltuieli suplimentare.

Astfel, Colegiul civil al instanței de apel a evidențiat că, cererea reclamantei/apelantei privind încasarea pensiei de întreține a copilului minor este una justă. Iar, referitor la întinderea întreținerii minorului, aceasta, în general, se stabilește în funcție de starea de nevoie a acestuia, în raport cu posibilitățile de plată ale părintelui care datorează întreținerea, analizate în funcție de câștigul acestuia din muncă și alte venituri.

Instanța de apel a mai constatat că, urmare a operațiunilor efectuate de Nicuța Serghei asupra mijloacelor sale financiare pentru anul 2023, acesta a avut un deficit de mijloace bănești în mărime de – 102 531,74 lei, iar în asemenea caz, Nicuța Elena nu a demonstrat existența unor venituri în sensul mărimii stabilite de ultima, or pe lângă veniturile obținute de către Nicuța Serghei urmare a existenței contractelor de locațiune cu diferiți agenți economici/persoane fizice, acesta mai are și obligații impunătoare de ordin pecuniar, mărimea cărora depășește veniturile acestuia.

Totodată, în vederea realizării obligațiunilor sale de probare în vederea stabilirii cuantumului pensiei de întreținere a copiilor minori, apelanta Nicuța Elena nu a prezentat instanței contractele de locațiune a lui Nicuța Serghei cu alte persoane terțe, cât și alte acte pertinente cu privire la profitul net obținut de Nicuța Serghei pentru o perioadă îndelungată.

La fel, potrivit certificatului nr. 3 din 05.08.2025, prezentat instanței de apel la data de 14.08.2025, se atestă că Nicuța Serghei este angajat în cadrul SRL „Tot inclus”, iar pentru lunile ianuarie – iulie a anului 2025, acesta a obținut un venit în mărime de 42 000 lei (câte 6 000 lei lunar) (vol. III, f. d. 104).

Prin urmare, instanța de apel a considerat că, solicitarea apelantei de a stabili pensia de întreținere la suma de 15 000 lei pentru fiecare copil este excesivă și disproporționată raportat la posibilitățile reale ale pârâtului.

Or, la caz, apelanta nu a prezentat probe concrete care să demonstreze necesități suplimentare care să justifice majorarea pensiei la 15 000 lei pentru fiecare copil, or suma solicitată de apelantă depășește în mod semnificativ proporția rezonabilă între necesitățile copiilor și posibilitățile materiale ale părintelui obligat, contrar art. 75 din Codul familiei. O majorare atât de exagerată ar pune pârâtul în imposibilitate de executare a hotărârii, ceea ce ar crea tensiuni suplimentare și ar afecta interesul superior al copiilor, or cererea apelantei de a stabili o 4 pensie de 15000 lei pentru fiecare copil, constituie o solicitare nerezonabilă, contrară jurisprudenței instanțelor naționale.

Mai mult decât atât, având în vedere graficul de vizită stabilit, copiii se află în fiecare săptămână la tată timp de aproximativ trei zile (de vineri până duminică), perioadă în care tatăl suportă toate cheltuielile zilnice pentru hrănire, transport, recreere și alte necesități.

În aceste condiții, stabilirea unei pensii exagerat de mari de către mamă nu este justificată, deoarece pe perioada în care copiii se află în grija tatălui, acesta contribuie direct la întreținerea lor.

Prin urmare, cuantumul pensiei de întreținere trebuie să reflecte atât nevoile copiilor, cât și aportul efectiv al ambilor părinți, evitând o suprapunere a cheltuielilor și o sarcină disproporționată asupra părintelui obligat la plată.

Această abordare respectă principiul echității și al responsabilității comune, protejând interesul superior al copiilor, dar și posibilitățile materiale ale tatălui.

Într-o altă ordine de idei instanța de apel a menționat că, reclamanta/apelantă Nicuța Elena nu a prezentat instanței probe pertinente și utile cu privire la încercările de solicitare a întreținerii pentru copiii săi minori înaintea intentării acțiunii civile, sau că debitorul întreținerii s-ar fi eschivat de la plata pensiei, or acesta este de acord să achite pensia de întreținere, însă într-un cuantum redus.

La 21 ianuarie 2026, Nicuța Elena a depus cerere de recurs împotriva deciziei din 06 noiembrie 2025 a Curții de Apel Nord, prin care s-a solicitat modificarea deciziei instanței de apel în sensul majorării cuantumului pensiei de întreținere a copiilor minori de la suma de 3000 lei la 15000 lei, lunar, pentru fiecare copil.

În motivarea recursului au fost reiterate circumstanțele invocate anterior la examinarea cauzei în prima instanță și instanța de apel, fiind accentuat referitor la veniturile considerabile ale tatălui copiilor confirmate documentar și interesul superior al copiilor minori.

În drept, s-au invocat prevederile art. 123 alin. (6), art. 432 alin. (1) lit. a), b), e) din Codul de procedură civilă.

Pe parcurs, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa intimaților copia recursului, fiindu-i explicat dreptul de a depune referință la recursul declarat.

La 27 februarie 2026, în adresa Curții Supreme de Justiție a parvenit referința din numele lui Nicuța Serghei, prin care s-a solicitat declararea recursului ca fiind inadmisibil, însă aceasta nu a fost semnată în modul corespunzător. 5

Art. 61 alin. (1) din Codul de procedură civilă: „(1) Participanții la proces sînt obligați să se folosească cu bună-credință de drepturile lor procedurale. Instanța judecătorească pune capăt oricărui abuz de aceste drepturi dacă prin abuz se urmărește tergiversarea procesului sau inducerea sa în eroare.”

Art. 434 alin.(1) – (2) din Codul de procedură civilă: „(1) Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. (2) Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.”

Art. 433 alin.(1) lit. f) din Codul de procedură civilă: „(1) Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: f) recursul este vădit neîntemeiat.”

Art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă: „(1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art.433, completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară recursul inadmisibil. (2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se expediază părților.”

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că, prin Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) au fost operate modificări în Codul de procedură civilă, care au intrat în vigoare la 01 septembrie 2023.

Astfel, procedura admisibilității recursului va consta în verificarea existenței unuia din temeiurile prevăzute la art. 433 din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului. 6

Potrivit art. 433 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă dacă este vădit neîntemeiată.

Această normă oferă Curții o prerogativă de filtrare a recursurilor care nu conțin o motivare suficientă în drept, nefiind apte să declanșeze un control de legalitate în sensul art. 432 din Codul de procedură civilă.

Într-o apreciere particulară a motivelor de recurs, Completul constată că acestea nu întrunesc exigențele unei motivări conforme cu cerințele legale, întrucât exprimă în esență dezacordul recurentului cu soluția instanței de apel, fără a invoca sau demonstra încălcări veritabile ale normelor de drept material sau procesual.

Invocând temeiul prevăzut la art. 432 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă, interpretarea legii contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție, recurentul nu a indicat nici o hotărâre a instanței supreme care ar fi fost încălcată de către instanța de apel. Simpla afirmație, nesusținută de jurisprudență relevantă și aplicabilă cauzei, nu poate constitui un temei de recurs valabil.

Referitor la art. 432 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă, consolidarea sau schimbarea jurisprudenței Curții Supreme de Justiție, recurentul nu identifică o problematică de drept asupra căreia Curtea Supremă de Justiție ar fi chemată să-și revizuiască ori să-și unifice practica. Criticile se axează pe particularități factuale ale speței și nu descriu interpretări divergente ale normelor de drept, în cazurile similare.

În ceea ce privește critica referitoare la o pretinsă apreciere arbitrară a probelor, art. 432 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură civilă, instanța constată că probatoriul a fost analizat de instanța de apel în mod complet și motivat. Simpla reiterare sau reformulare a propriei versiuni asupra faptelor nu echivalează cu o apreciere vădit nerezonabilă a probelor.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că, recursul depus de către Nicuța Elena conține obiecții de fapt și de drept similare circumstanțelor expuse în fața instanței de apel, care au fost analizate minuțios de către Curtea de Apel Nord, fiind apreciate în modul corespunzător, iar în rezultat s-a ajuns la concluzia modificării hotărârii instanței de fond prin majorarea cuantumului pensiei de întreținere încasate de la Nicuța Serghei în beneficiul Elenei Nicuța pentru întreținerea copiilor minori XXX XXX și XXX XXX, de la suma de 2 000 lei lunar la suma de 3 000 lei lunar pentru fiecare copil.

Totodată, recurentul nu se poate limita la o simplă reiterare a circumstanțelor de fapt și/sau a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Nord și o minimă argumentare a 7 criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste critici.

Completul menționează că, circumstanțele cauzei au fost analizate și apreciate de către instanța de apel în modul corespunzător, care nu au fost combătute de către Nicuța Elena în cerere de recurs.

La caz nu se identifică nici o eroare manifestă sau arbitrară în examinarea probelor, iar recurentul nu demonstrează caracterul determinant al presupusei erori asupra soluției adoptate.

Așadar, recursul nu tinde să declanșeze un control de legalitate veritabil, ci exprimă o nemulțumire subiectivă față de soluția instanțelor ierarhic inferioare, camuflând obiecțiile de fond, în argumente formale de procedură.

Ținând cont de cele expuse supra și în temeiul art. 431 alin. (1) și (2), art. 433 alin. (1) lit. f), art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă,