2r-182/26 — Stabilirea domiciliului copilului minor, încasarea pensiei de întreținere

La 3 decembrie 2024, Angela Jereghi, reprezentată de avocata Nina Popa, a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Vitalie Jereghi, cu atragerea în proces, în calitate de intervenient accesoriu, a Direcției pentru Protecția Drepturilor Copilului sectorul Buiucani, mun. Chișinău, solicitând stabilirea domiciliului copilului minor, încasarea pensiei de întreținere.

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Central din 13 octombrie 2025, corectată prin încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul Central din 16 octombrie 2025, acțiunea a fost admisă parțial. S-a stabilit domiciliul copilului minor Lia Jereghi, născută la 23 martie 2023, cu mama acesteia, Angela Jereghi. S-a încasat din contul lui Vitalie Jereghi, în beneficiul Angelei Jereghi, pensia de întreținere a copilului minor, într-o sumă bănească fixă de 3 500 de lei lunar, începând cu 3 decembrie 2024, data depunerii acțiunii, și până la atingerea majoratului de către copil. De asemenea, s-au încasat din contul lui Vitalie Jereghi, în beneficiul Angelei Jereghi, cheltuieli judiciare în sumă totală de 5 400 de lei, compuse din taxa de stat, taxa de timbru și cheltuieli pentru asistență juridică, precum și, în beneficiul statului, taxa de stat în sumă de 1 729,96 lei.

La 12 noiembrie 2025, prin intermediul poștei electronice, Vitalie Jereghi, reprezentat de avocata Tatiana Tampei, a declarat apel nemotivat împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Central din 13 octombrie 2025 și a încheierii de corectare, indicând că nu este de acord parțial cu soluția primei instanțe și că motivele de fapt și de drept vor fi prezentate suplimentar, după luarea de cunoștință cu hotărârea motivată.

Prin încheierea Curții de Apel Centru din 10 decembrie 2025, nu s-a dat curs cererii de apel declarate de Vitalie Jereghi, reprezentat de avocata Tatiana Tampei, și i s-a acordat un termen de 10 zile din momentul recepționării încheierii pentru prezentarea apelului motivat, cu indicarea motivelor de fapt și de drept, a probelor invocate în susținerea apelului, precum și pentru prezentarea dovezii de plată a taxei de stat în mărime de 1 682,96 lei și a taxei de timbru în mărime de 200 de lei.

La 8 ianuarie 2026, Vitalie Jereghi, reprezentat de avocata Tatiana Tampei, a depus, prin intermediul poștei electronice, o cerere privind corectarea erorii 1 materiale referitoare la calculul taxei de stat indicate în încheierea din 10 decembrie 2025, anexând dovada de plată a taxei de timbru în mărime de 200 de lei și dovada de plată a taxei de stat în mărime de 1 071 de lei. La 12 ianuarie 2026, acesta a prezentat cererea de apel motivată.

Prin încheierea Curții de Apel Centru din 19 ianuarie 2026, s-a respins cererea privind corectarea erorii materiale, ca fiind neîntemeiată, și s-a acordat lui Vitalie Jereghi, reprezentat de avocata Tatiana Tampei, un termen suplimentar de 10 zile din momentul recepționării încheierii pentru achitarea diferenței taxei de stat în mărime de 399,47 lei și prezentarea dovezii de plată la Curtea de Apel Centru.

Prin încheierea Curții de Apel Centru din 8 aprilie 2026, s-a restituit cererea de apel depusă de Vitalie Jereghi, reprezentat de avocata Tatiana Tampei, pentru neîndeplinirea indicațiilor instanței de apel expuse în încheierea Curții de Apel Centru din 19 ianuarie 2026. Instanța de apel a reținut că încheierea din 19 ianuarie 2026 a fost expediată reprezentantei apelantului la adresa electronică indicată în cererea de apel, la 2 februarie 2026, iar termenul acordat pentru lichidarea neajunsurilor a expirat la 12 februarie 2026 inclusiv, fără ca apelantul sau reprezentanta acestuia să prezinte dovada achitării diferenței taxei de stat ori să invoce motive privind imposibilitatea executării indicațiilor instanței.

La 4 mai 2026, Vitalie Jereghi, reprezentat de avocata Tatiana Tampei, a declarat recurs împotriva încheierilor Curții de Apel Centru din 10 decembrie 2025, 19 ianuarie 2026 și 8 aprilie 2026, solicitând admiterea recursului, casarea încheierilor contestate și remiterea cauzei la Curtea de Apel Centru pentru emiterea unei încheieri privind calcularea motivată și clară a taxei de stat.

În motivarea recursului, recurentul a invocat că încheierile contestate sunt neîntemeiate, au fost adoptate cu încălcarea normelor procedurale, în mod formal și disproporționat, afectând dreptul său de acces efectiv la justiție. Acesta a arătat că nu este de acord parțial cu încheierea din 10 decembrie 2025, doar în partea în care instanța de apel a stabilit obligația achitării taxei de stat în mărime de 1 682,96 lei, fără a prezenta un calcul clar și detaliat al acestei sume, fapt care ar fi generat incertitudine juridică pentru partea apelantă.

Recurentul a susținut că, prin cererea de corectare a erorii materiale din 8 ianuarie 2026, a contestat expres cuantumul taxei de stat indicate în încheierea din 10 decembrie 2025 și a prezentat un calcul detaliat potrivit Legii taxei de stat nr. 213/2023, anexa nr. 1 pct. 1.16, din care ar rezulta că taxa de stat corectă pentru apel este de 1 071 de lei. Totodată, a invocat că a anexat dovada achitării acestei sume și a taxei de timbru, ceea ce, în opinia sa, confirmă o conduită procesuală diligentă și de bună-credință.

Recurentul a mai arătat că, prin încheierea din 19 ianuarie 2026, instanța de apel a respins cererea de corectare a erorii materiale fără a analiza în mod real 2 argumentele invocate și fără a explica de ce calculul prezentat de apelant ar fi eronat. Acesta a susținut că instanța nu a indicat modul în care a ajuns la suma de 1 682,96 lei și nici la diferența de 399,47 lei, menținând o situație de incertitudine privind obligația procesuală de plată.

În privința încheierii din 8 aprilie 2026, recurentul a invocat faptul că instanța de apel a aplicat sancțiunea restituirii cererii de apel fără a ține cont de lipsa de claritate a obligației de plată și de conduita diligentă a apelantului. Acesta a susținut că sancțiunea restituirii apelului putea fi aplicată doar în condițiile în care obligațiile impuse părții erau clare, precise și previzibile, iar în prezenta cauză cuantumul taxei de stat ar fi fost incert și neexplicat. În opinia recurentului, aplicarea sancțiunii procesuale a fost disproporționată și a condus la restrângerea nejustificată a dreptului de acces la justiție, garantat de art. 6 CEDO.

La 22 mai 2026, avocata Nina Popa, în interesele Angelei Jereghi a depus o referință la cererea de recurs prin care a solicitat respingerea acestuia și menținerea încheierii contestate.

Articolul 426 alin. (3) din Codul de procedură civilă: „(3) Recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului şi a referinţei la recurs, fără examinarea admisibilităţii şi fără participarea părţilor”.

Articolul 427 lit. a) din Codul de procedură civilă: „Instanţa de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept: a) să respingă recursul şi să menţină încheierea”.

Articolul 368 alin. (1) și (3) din Codul de procedură civilă: „Dacă cererea de apel nu întrunește condițiile prevăzute la art. 364 şi 365 şi dacă cererea este depusă fără plata taxei de stat și/sau a taxei de timbru, instanţa de apel, în termen de 10 zile de la repartizarea dosarului, dispune printr-o încheiere, fără înștiințarea participanților la proces, să nu se dea curs cererii, acordând apelantului un termen pentru lichidarea neajunsurilor. Încheierea instanței de apel de a nu se da curs cererii poate fi atacată odată cu fondul”.

Articolul 369 alin. (1) lit. a) și alin. (2) din Codul de procedură civilă: „(1) Instanţa de apel restituie, printr-o încheiere, cererea dacă: a) apelantul nu a îndeplinit în termen indicaţiile instanţei de apel din încheierea emisă în conformitate cu art. 368 alin. (1). (2) Încheierea judecătorească de restituire a cererii de apel poate fi atacată cu recurs”.

Pct. 1.1.2 din Anexa nr. 1 la Legea taxei de stat nr. 213 din 31 iulie 2023: „Pentru cererile de chemare în judecată, cererile reconvenţionale, cererile de intervenţie principală, cererile de apel, cererile de recurs, cererile de contestare a actelor şi acţiunilor executorului judecătoresc, precum şi pentru cererile de eliberare de către 3 instanţa de judecată a copiilor (duplicatelor) de pe documente dacă valoarea acţiunii este de 5001–50000 lei – 250 lei + 4% din valoarea acţiunii care depăşeşte 5001 lei”.

Articolul 87 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură civilă: „Valoarea acțiunii se determină din suma totală a obligaţiilor de plată pe un an – în acţiunile pentru plata pensiei de întreţinere.”

Studiind materialele dosarului, Completul de judecată al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat împotriva încheierii contestate urmează a fi respins, reieșind din următoarele considerente.

În jurisprudența sa, Curtea Supremă de Justiție a indicat că neajunsurile constatate în încheierea de nu da curs cererii de apel urmează a fi înlăturate în totalitate (a se vedea decizia nr. 2r-191/25) și în modul corespunzător (a se vedea decizia nr. 2r-297/25).

Principala critică a recurentului constă în faptul că instanța de apel ar fi restituit disproporționat cererea de apel, deși cuantumul taxei de stat nu ar fi fost stabilit și explicat în mod clar, precis și previzibil.

Referitorul la cuantumul taxei de stat pentru depunerea cererii de apel în prezenta cauză, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține următoarele.

În condițiile în care legea taxei de stat nr. 213 din 31 iulie 2023 a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2024, iar acțiunea a fost depusă la 3 decembrie 2024, aceasta este aplicabilă speței.

Potrivit pct. 1.1.2 din Anexa nr. 1 la Legea taxei de stat nr. 213 din 31 iulie 2023, Pentru cererile de chemare în judecată, cererile reconvenţionale, cererile de intervenţie principală, cererile de apel, cererile de recurs, cererile de contestare a actelor şi acţiunilor executorului judecătoresc, precum şi pentru cererile de eliberare de către instanţa de judecată a copiilor (duplicatelor) de pe documente dacă valoarea acţiunii este de 5001–50000 lei – 250 lei + 4% din valoarea acţiunii care depăşeşte 5001 lei.

Conform art. 87 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură civilă, Valoarea acțiunii se determină din suma totală a obligaţiilor de plată pe un an – în acţiunile pentru plata pensiei de întreţinere.

Având în vedere că prin hotărârea primei instanțe s-a adjudecat suma de 3500 lei în calitate de pensie de întreținere, valoarea acțiunii este 42000 lei (3500 lei * 42000 lei). 4

Aplicând prevederile pct. 1.1.2 din Anexa nr. 1 la Legea taxei de stat nr. 213 din 31 iulie 2023 în raport cu valoarea acțiunii, instanța de fond a adjudecat cuantumul taxei de stat în mărime de 1729,96 lei.

Potrivit pct. 1.1.16 din Anexa nr. 1 la Legea taxei de stat nr. 213 din 31 iulie 2023, Pentru cererile de chemare în judecată, cererile reconvenţionale, cererile de intervenţie principală, cererile de apel, cererile de recurs, cererile de contestare a actelor şi acţiunilor executorului judecătoresc, precum şi pentru cererile de eliberare de către instanţa de judecată a copiilor (duplicatelor) de pe documente Pentru cererile de apel împotriva hotărârilor instanţelor de judecată, inclusiv pentru apelul incident şi cererile de alăturare la apel – 85% din taxa de stat achitată în prima instanţă, iar în cazul litigiilor cu caracter patrimonial – 85% din taxa calculată din suma contestată.

În aceste condiții, cuantumul taxei de stat care trebuia achitat pentru formularea cererii de apel îl constituia suma de 1470,47 lei (85% * (250 lei + 4% * 42000 lei).

Analizând cronologia evenimentelor procedurale în prezenta cauză, completul de judecată le rezumă, după cum urmează: 33.1. Prin încheierea Curții de Apel Centru din 10 decembrie 2025 s-a comunicat apelantului despre necesitatea inclusiv a achitării taxei de stat în mărime de 1682,96 lei; 33.2. La 8 ianuarie 2026, avocata Tampei Tatiana în interesele apelantului Vitalie Jereghi, a cerut corectarea erorii privind cuantumul taxei de stat indicat în încheierea din 10 decembrie 2025 din 1682,96 lei în 1071 lei. Apelantul a considerat că formula corectă de calcul a texei de stat o reprezenta 85% * 3% * 42000 lei. 33.3. Prin încheierea Curții de Apel Centru din 8 aprilie 2026 s-a respins cererea de corectare a erorii, indicând că cuantumul taxei de stat pentru depunerea cererii de apel nu este nici cel indicat prin încheierea din 10 decembrie 2025 de 1682,96 lei, nici cel indicat de apelantă de 1071 lei. Instanța de apel a considerat că cuantumul taxei de stat pentru depunerea cererii de apel este de 1470,47 lei. În condițiile în care apelanta a achitat anterior suma de 1071 lei, s-a mai acordat un termen de 10 zile din momentul recepționării încheierii pentru achitarea diferenței de 399,47 lei.

În termenul acordat prin încheierea din 8 aprilie 2026 apelantul nu a achitat diferența de 399,47 lei, neînlăturând neajunsurile constatate.

În aceste circumstanțe, Completul de judecată reține că raționamentul recurentului pornește de la o formulă eronată de calcul al taxei de stat, acesta raportând cuantumul taxei de stat pentru apel la formula de 85% din 3% din 5 valoarea acțiunii, deși, în prezenta cauză, calculul urma a fi efectuat potrivit pct. 1.1.2 coroborat cu pct. 1.1.16 din Anexa nr. 1 la Legea taxei de stat nr. 213 din 31 iulie 2023.

Prin urmare, faptul că recurentul a apreciat ca fiind greșit cuantumul taxei de stat stabilit de instanța de apel nu rezultă din caracterul neclar, imprevizibil sau contradictoriu al obligației procesuale impuse, ci din aplicarea de către acesta a unei formule de calcul care nu corespunde prevederilor legale incidente.

Or, după examinarea cererii privind corectarea erorii materiale, instanța de apel a stabilit cuantumul taxei de stat datorate pentru depunerea apelului în mărime de 1 470,47 lei, a luat în considerare suma deja achitată de apelant, de 1 071 de lei, și i-a acordat acestuia un termen suplimentar pentru achitarea diferenței de 399,47 lei. Astfel, apelantului i-a fost indicată în mod expres obligația procedurală ce urma a fi executată, precum și cuantumul exact al diferenței de plată.

În aceste condiții, neexecutarea indicațiilor instanței de apel este imputabilă apelantului, iar motivele invocate în recurs nu justifică anularea încheierii contestate. Or, dezacordul recurentului cu modalitatea legală de calcul al taxei de stat, întemeiat pe o formulă greșită, nu poate constitui temei pentru a considera că restituirea cererii de apel a fost disproporționată sau că i-a fost încălcat dreptul de acces la justiție.

În aceste condiții, completul de judecată reține că recursul este pasibil de respingere cu menținerea încheierii contestate.

În conformitate cu art. 427 lit. a), art. 428 din Codul de procedură civilă,