2ra-132/26 — Stabilirea domiciliului copilului minor și încasarea pensiei de întreținere pentru copilul minor

La 20 septembrie 2023, avocatul Igor Șcheau, în interesele reclamantei Romica Bortnic, a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Gheorghe Goroian, intervenient accesoriu ATAS Sud-Vest, cu privire la stabilirea domiciliului copilului minor, încasarea pensiei de întreținere.

În motivarea cererii, reprezentantul reclamantei a indicat că între părți au existat relații de concubinaj, din care s-a născut copilul minor comun, xxxx, născută la xxxx.

A menționat că, de o perioadă îndelungată, părțile nu mai locuiesc împreună, relația de concubinaj fiind încetată în fapt. Copilul minor se află în grija exclusivă a reclamantei Romica Bortnic, fiind puternic atașat de aceasta.

A susținut că, anterior depunerii cererii de chemare în judecată, reclamanta a transmis pârâtului o cerere prealabilă la data de 01.08.2023, însă aceasta nu a dus la soluționarea litigiului pe cale extrajudiciară, motiv pentru care s-a adresat instanței de judecată.

Reclamanta a solicitat stabilirea domiciliului copilului minor xxxx, cu aceasta, încasarea de la pârât, în beneficiul său, a pensiei de întreținere pentru copilul minor în cuantum de ¼ din salariul și/sau alte venituri ale pârâtului, lunar, începând cu data de 01.08.2023 și până la atingerea majoratului de către copil.

La 14 aprilie 2025, în cadrul ședinței de judecată, avocatul Igor Șcheau, în interesele reclamantei Romica Bortnic, a depus o cerere de concretizare a pretențiilor, prin care a solicitat stabilirea domiciliului copilului minor xxxx, născută la xxxx, cu reclamanta, încasarea pensiei de întreținere pentru copilul minor în cuantum de ¼ din salariul și/sau alte venituri ale pârâtului, dar nu mai puțin de 4 000 lei lunar, începând cu data de 01.08.2023 și până la atingerea majoratului de către copil..

Prin hotărârea din 16 aprilie 2025 a Judecătoriei Hîncești, sediul Leova, acțiunea a fost admisă parțial. S-a stabilit domiciliul copilului minor xxxx, născută la xxxx, cu mama sa, Romica Bortnic. S-a dispus încasarea de la Gheorghe Goroian, în beneficiul Romicăi Bortnic, a pensiei de întreținere pentru copilul minor, în cuantum de ¼ cotă-parte din salariul și/sau alte venituri lunare, dar nu mai puțin de 2000 lei, lunar, începând cu data depunerii acțiunii -20.09.2023, și până la atingerea majoratului de către copil. S-a dispus încasarea de la pârât, în beneficiul reclamantei, a cheltuielilor de judecată, proporțional părții admise din pretenții, în sumă totală de 2957,80 lei, compusă din: 100 lei taxa de stat, 13,80 lei cheltuieli pentru trimiteri poștale, 194 lei pentru expedierea interpelărilor și obținerea înscrisurilor, 250 lei pentru traducerea înscrisurilor și 2500 lei pentru asistență juridică. În rest, pretențiile au fost respinse ca neîntemeiate. S-a dispus încasarea de la Gheorghe Goroian, în beneficiul statului, a taxei de stat aferente capătului de cerere privind pensia de întreținere, de la plata căreia reclamanta este scutită prin efectul legii la introducerea acțiunii, în sumă de 1009,96 lei.

La cererea de apel, Gheorghe Goroian, reprezentat de avocatul Mihail Gherbovei, a depus referință, prin care și-a exprimat dezacordul față de argumentele invocate și a solicitat respingerea apelului.

S-a casat parțial hotărârea Judecătoriei Hîncești, sediul Leova, din 16 aprilie 2025, în partea privind pensia de întreținere, fiind emisă o nouă hotărâre, prin care s-a dispus încasarea de la Gheorghe Goroian, în beneficiul Romicăi Bortnic, a pensiei de întreținere pentru copilul minor xxxx, în sumă fixă de 4000 lei lunar, începând cu 20.09.2023 și până la atingerea majoratului de către copil.

S-a dispus, încasarea de la Gheorghe Goroian, în beneficiul Romicăi Bortnic, a sumei de 200 lei, cu titlu de taxă de timbru la depunerea apelului, precum și a sumei de 5000 lei, cu titlu de cheltuieli de asistență juridică, în rest pretențiile fiind respinse. S-a dispus încasarea de la Gheorghe Goroian în beneficiul statului 2 a taxei de stat în mărime de 1969,96 lei. În rest, hotărârea primei instanțe s-a menținut.

Instanța de apel a constatat că reclamanta Romica Bortnic și pârâtul Gheorghe Goroian sunt părinții copilului minor xxxx, născută la xxxx, fapt confirmat prin certificatul de naștere, care locuiește cu mama sa, aceasta asigurând întreținerea și educarea copilului.

Potrivit art. 58 și art. 74 din Codul familiei, părinții au drepturi și obligații egale față de copii și sunt obligați să-i întrețină, indiferent dacă aceștia sunt născuți în căsătorie sau în afara ei, ori dacă locuiesc împreună cu părinții sau separat. Conform art. 75 alin. (1) și (2) din Codul familiei, pensia de întreținere se stabilește, de regulă, în cote procentuale din veniturile părintelui, cu posibilitatea modificării acestora în funcție de starea materială și familială a părților.

Totodată, în temeiul art. 76 alin. (1) și (2) din Codul familiei, în situația în care părintele obligat la întreținere nu are venituri stabile sau acestea sunt neregulate, pensia de întreținere poate fi stabilită într-o sumă bănească fixă, determinată în raport cu circumstanțele concrete ale cauzei.

Conform art. 2 și art. 3 din Legea nr. 152/2012 privind minimul de existență, acesta reprezintă nivelul minim necesar pentru satisfacerea nevoilor esențiale și include cheltuieli pentru alimentație, bunuri și servicii. Instanța de apel a reținut că, deși potrivit datelor Biroului Național de Statistică minimul de existență pentru copiii cu vârsta de 7–17 ani în anul 2023 a constituit 3168,10 lei, acest indicator are caracter orientativ, iar cheltuielile reale de întreținere ale unui copil sunt mai mari.

Raportând aceste prevederi la speță, instanța de apel a constatat că pârâtul nu este încadrat în câmpul muncii și nu realizează venituri stabile, motiv pentru care stabilirea pensiei în cotă de ¼ din venit, cu un minim de 2000 lei, a fost apreciată ca fiind nejustificată. În lumina art. 18 alin. (1) din Convenția cu privire la drepturile copilului, precum și a principiului interesului superior al copilului, Colegiul a reținut că ambii părinți au obligația de a asigura condiții adecvate de creștere și dezvoltare a copilului, iar întreținerea nu se limitează la minimul de existență.

Prin urmare, ținând cont de necesitățile copilului, vârsta acestuia, precum și de starea materială a părților, instanța de apel a considerat justificată stabilirea pensiei de întreținere în sumă fixă de 4000 lei lunar, sumă apreciată ca fiind rezonabilă și proporțională cu interesul superior al copilului.

Susținerile privind realizarea de venituri de către pârât peste hotare nu au fost reținute, întrucât nu au fost confirmate prin probe pertinente și concludente, fiind formulate exclusiv declarativ. 3

Referitor la cheltuielile de judecată, în temeiul art. 94 alin. (1), art. 82 și art. 90 Cod de procedură civilă, acestea au fost compensate proporțional părții admise din pretenții, iar în baza art. 96 Cod de procedură civilă și a Legii cu privire la avocatură, cheltuielile de asistență juridică au fost reduse la suma de 5000 lei, apreciată ca fiind reală, necesară și rezonabilă. În temeiul art. 84 Cod de procedură civilă s-a dispus încasarea taxei de timbru, iar conform art. 98 Cod de procedură civilă, încasarea taxei de stat în beneficiul statului, proporțional părții admise din acțiune.

În motivarea recursului, recurentul a invocat caracterul arbitrar al deciziei instanței de apel, susținând că aceasta s-a bazat pe o apreciere vădit nerezonabilă a probelor și pe aplicarea eronată a normelor de drept material și procesual. A indicat că instanța de apel a stabilit pensia de întreținere în sumă fixă de 4000 lei lunar, deși a constatat că nu au fost probate veniturile sale salariale sau alte venituri stabile, inclusiv cele pretins realizate peste hotare.

Recurentul a susținut că, în temeiul art. 76 alin. (2) din Codul familiei, cuantumul pensiei în sumă fixă trebuia stabilit prin raportare concretă la starea materială și familială a părților, la necesitățile reale ale copilului și la probele administrate. Or, potrivit acestuia, intimata nu a demonstrat existența unor cheltuieli lunare constante care să justifice cuantumul de 4000 lei.

De asemenea, a invocat încălcarea art. 117, 118 și 130 Cod de procedură civilă, susținând că instanța de apel nu a indicat probele pe care s-a întemeiat majorarea pensiei și nu a motivat suficient concluzia privind necesitatea și proporționalitatea acestei sume. Totodată, a arătat că soluția instanței de apel ar fi depășit limitele cererii de apel, întrucât apelanta a solicitat menținerea formulei de calcul de ¼ din venituri, dar nu mai puțin de 4000 lei, iar nu stabilirea unei pensii exclusiv în sumă fixă.

Art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă: 4 „(1) Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel”.

Art. 442 alin. (1) din Codul de procedură civilă: „(1) Judecând recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele invocate în recurs, legalitatea hotărârii contestate prin prisma temeiurilor prevăzute la art. 432. Instanța invocă, din oficiu, neatragerea în proces a persoanelor ale căror drepturi sunt lezate prin hotărâre”.

Art. 433 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă: „(1) Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: f) recursul este vădit neîntemeiat”.

Art. 440 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă: „(1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară recursul inadmisibil. (2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se expediază părților”.

În aprecierea recursului declarat de Gheorghe Goroian, reprezentat de avocatul Mihail Gherbovei, Completul de judecată îl califică ca fiind vădit neîntemeiat în sensul art. 433 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă. Deși recurentul a invocat temeiul de casare prevăzut de art. 432 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură civilă, susținând că instanța de apel ar fi apreciat în mod vădit nerezonabil probele, acesta nu a indicat concret probele pretins denaturate sau ignorate și nici nu a demonstrat incidența acestui motiv asupra soluției adoptate.

Prin recurs, recurentul urmărește reducerea pensiei de întreținere și menținerea cuantumului stabilit de prima instanță, invocând caracterul nejustificat al majorării la 4000 lei lunar. Totuși, instanța de apel a motivat în mod corespunzător necesitatea stabilirii pensiei într-o sumă fixă de 4000 lei, în raport cu prevederile legale aplicabile, interesul superior al copilului și circumstanțele cauzei. Criticile recurentului exprimă doar dezacordul cu soluția adoptată, fără a 5 evidenția vreo eroare de drept sau o aplicare greșită a normelor materiale ori procesuale.

Analiza recursului relevă că argumentele invocate vizează, în esență, reaprecierea probelor și a situației de fapt deja analizate de instanța de apel, fără a evidenția erori de drept sau încălcări ale normelor materiale ori procesuale. Invocarea formală a dispozițiilor legale, fără demonstrarea aplicării lor eronate, nu constituie motiv de recurs în sensul legii.

Susținerile recurentului privind lipsa probelor referitoare la veniturile sale și cuantumul cheltuielilor pentru întreținerea copilului au fost examinate de instanța de apel, care a reținut că, în lipsa unor venituri stabile, pensia de întreținere urmează a fi stabilită într-o sumă fixă, determinată în funcție de necesitățile copilului și de circumstanțele cauzei, conform art. 76 alin. (2) Codul familiei.

Recurentul a formulat doar nemulțumiri generale, neînsoțite de argumente juridice apte să circumscrie recursul în limitele prevăzute de art. 432 din Codul de procedură civilă, împrejurare care justifică calificarea recursului ca vădit neîntemeiat.

În aceste circumstanțe, Completul de judecată constată că cererea de recurs nu întrunește condițiile de admisibilitate prevăzute de lege și se respinge ca fiind vădit neîntemeiat.

În conformitate cu art. 431 alin. (1) și (2), art. 433 alin. (1) lit. f) și art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă. COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Consideră inadmisibil recursul declarat de Gheorghe Goroian, reprezentat de avocatul Mihail Gherbovei. Încheierea este irevocabilă. Președinte, judecător Stela Procopciuc Judecători Ion Munteanu Gheorghe Stratulat 6