2ra-244/25 — Stabilirea domiciliului copiilor minori, incasarea pensiei de întretinere a copiilor minori si compensarea cheltuielilor de judecata

ÎNCHEIERE

cu privire la inadmisibilitatea cererii de recurs depusă de Viorel Bulbaș, reprezentată de avocata Victor Pavlov, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Dorina Bulbaș împotriva lui Viorel Bulbaș, intervenient accesoriu Agenția Teritorială de Asistență Socială Centru, Structura Teritorială de Asistență Socială Ialoveni, cu privire la stabilirea domiciliului copiilor minori, încasarea pensiei de întreținere a copiilor minori și compensarea cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei din 26 februarie 2025 a Curții de Apel Centru, (Dosarul nr. 2ra-244/25 NR. PIGD 2-24012433-01-2ra-08052025) Recursul este vădit neîntemeiat. Art. 433 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă.

Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel nu constituie un temei de casare a ei. Instanţa de fond: Judecătoria Hîncești, sediul Ialoveni, jud. Sv. Bîcu Instanţa de apel: Curtea de Apel Centru, jud. A, Panov, L. Bagrin, D. Corlăteanu 15 mai 2026 Textul corespunde originalului Examinând în lipsa părților admisibilitatea cererii de recurs depusă de Viorel Bulbaș, reprezentată de avocata Victor Pavlov, Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din: Stela Procopciuc, Preşedinte, Diana Stănilă, Oxana Parfeni, judecători, constată următoarele: ÎN FAPT

POZIŢIA PRIMEI INSTANŢE

9. Prin hotărârea din 21 iunie 2024 a Judecătoriei Hîncești, sediul Ialoveni, s-a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Dorina Bulbaș. S-a stabilit domiciliul copiilor minori, ********și ********, cu mama Dorina Bulbaș. S-a încasat de la Viorel Bulbaș în beneficiul Dorinei Bulbaș, pensie pentru întreținerea copiilor minori: ********și ********, în sumă bănească fixă în mărime de 5 000 de lei lunar, a câte 2 500 de lei pentru fiecare copil, începând cu data adresării în instanța de judecată – 31 ianuarie 2024 și până la atingerea majoratului copiilor minori. S-a încasat de la Viorel Bulbaș, în contul statului taxa de stat în mărime de 2 350 de lei. S-a încasat de la Bulbaș Viorel în beneficiul Dorinei Bulbaș, cu titlu de cheltuieli de judecată - suma de 5 200 de lei (taxa de stat – 200 de lei și cheltuieli de asistență juridică – 5 000 de lei).

În rest, cererea de chemare în judecată s-a respins, ca neîntemeiată (f.d. 73-74, 88-96)

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL

10. Nefiind de acord cu soluția instanței de fond, la 17 iulie 2024, Dorina Bulbaș a depus cerere de apel împotriva hotărârii din 21 iunie 2024 a Judecătoriei Hîncești, sediul Ialoveni, solicitând admiterea cererii de apel, casarea parțială a hotărârii și emiterea unei noi hotărâri în partea casată, cu încasarea pensiei de întreținere a copiilor minori, în mărime fixă de 5 000 de lei pentru fiecare copil și compensarea cheltuielilor de judecată integral (f.d. 78- 85).

POZIŢIA INSTANŢEI DE APEL

2

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

20. La 02 mai 2025, prin intermediul poștei electronice, Viorel Bulbaș, reprezentat de avocatul Victor Pavlov, a depus cerere de recurs împotriva deciziei din 26 februarie 2025 a Curţii de Apel Centru, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel, cu menținerea hotărârii din 21 iunie 2024 a Judecătoriei Hîncești, sediul Ialoveni.

SOLICITAREA RECURENTULUI

21. În motivarea recursului, recurentul a indicat că, la examinarea cauzei, instanța de apel a aplicat eronat normele de drept material. Instanța de apel a dat o interpretate greșită probelor prezentate de părți în susținerea poziției sale și administrate de instanța de fond, fapt ce a dus la emiterea unei decizii eronate în partea majorării cuantumului pensiei de întreținere pentru copii minori.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

35. Art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă: „Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.” 36. Art. 432 alin. (1) şi (2) din Codul de procedură civilă: „Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenţei uniforme a Curţii Supreme de Justiţie; b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudenţa Curţii Supreme de Justiţie; c) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind tardiv un apel depus în termen; d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces; e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor; f) instanţa nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunţată cu încălcarea competenţei jurisdicţionale.

Temeiurile menţionate la alin. (1) lit. d)–f) pot fi invocate în recurs doar dacă au fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanţa de apel.” 37. Art. 433 alin. (1)-(2) din Codul de procedură civilă: „(1) Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: a) recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (1); 38. Art. 440 din Codul de procedură civilă: „ (1) În cazul în care se constată existenţa unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară recursul inadmisibil. (2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conţine sumar faptele cauzei, motivele şi temeiul inadmisibilităţii, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se expediază părților.”

MOTIVAREA INSTANȚEI

39. Referitor la termenul de declarare a recursului, Completul de judecată al Curţii Supreme de Justiție atestă că, la 19 martie 2025, decizia motivată din 26 februarie 2025 a Curții de Apel Centru a fost expediată, prin intermediul poștei 5 electronice, reprezentantului recurentului, avocatului Victor Pavlov, fapt ce se confirmă prin extrasul din poșta electronică anexat la materialele cauzei (f.d. 173). 40. Astfel, cererea de recurs depusă de Viorel Bulbaș, reprezentat de avocatul Victor Pavlov, la 02 mai 2025, se consideră depus în termenul stabilit de lege. 41. Din analiza prevederilor legale reţinute supra, rezultă că admisibilitatea/ inadmisibilitatea recursului, urmează să însuşească în condiţiile Codului de procedură civilă exercitarea efectivă a unui control de legalitate veritabil bazat pe temeiuri concludente şi serioase.

Astfel, normele citate oferă un drept exclusiv al instanţei de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă. 42. În această ordine de idei, Completul de judecată al Curţii Supreme de Justiţie reţine că Codul de procedură civilă dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului, dar şi cerinţa de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile şi esenţiale încălcări de drept procedural şi material capabile să răstoarne deciziile instanţei de apel contestate. 43. Completul de judecată al Curţii Supreme de Justiţie notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conţină o motivare convingătoare şi întemeiată în condiţiile nominalizate mai sus.

În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanţele expuse se referă la formalităţile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului şi filtrului de admisibilitate. 44. Instanţa de recurs atestă că motivele de casare, invocate în recurs, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul de procedură civilă, deoarece se referă la dezacordul recurentului cu soluţia pronunţată de instanța de apel şi nu relevă interpretarea contrară a legii şi aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural sau că aceasta s-ar baza în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

45. Completul de judecată al Curţii Supreme de Justiţie menţionează că cererea de recurs depusă de Viorel Bulbaș, reprezentat de avocatul Victor Pavlov, nu conține argumente concrete față de decizia instanței de apel, ci s-a limitat la o simplă exprimare a dezacordului cu soluția pronunțată. Recursul nu îndeplinește condițiile legale de admisibilitate, întrucât nu conține motive de drept și nici temeiuri care să justifice reformarea deciziei recurate. 46. Completul de judecată al Curţii Supreme de Justiţie notează faptul că dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia hotărârii/deciziei şi care se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 din Codul de procedură civilă.

6 47. Nu este suficientă simpla expunere a circumstanţelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum şi dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar exprimarea nemulţumirii faţă de actul de dispoziţie pronunţat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părţii, instanţa a pronunţat o hotărâre neîntemeiată. 48. Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greşelilor imputate instanței de apel şi o minimă argumentare a criticii în fapt şi în drept, precum şi indicarea probelor pe care se bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări şi/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către instanța de apel, nu echivalează cu un argument.

Dacă ar proceda la examinarea unei asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curţii Supreme de Justiţie s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu. 49. Completul de judecată al Curţii Supreme de Justiţie accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită şi în contextul rolului şi funcţiei legale a instanţei judecătoreşti supreme care constă, în special, în asigurarea şi interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să ţină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate şi a avea succes, de aceste însuşiri de ordin legal fundamental. 50. În acest sens, CtEDO în jurisprudenţa sa constantă statuează că dreptul de acces la instanţe nu este absolut.

Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condiţiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăşi natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privinţă de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condiţiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franţei, pct. 45). 51. Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în faţa instanţelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ţinut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept naţional şi de rolul instanţelor ierarhic superioare în acest sistem.

(Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p.141, § 39). La fel, conform jurisprudenţei CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac şi procedurile care implică doar chestiuni de drept, şi nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerinţele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A). 52. Cu referire la argumentul recurentului invocat în cererea de recurs precum că nu lucrează și nu are posibilitate să achite pensia de întreținere în 7 cuantumul solicitat de intimată, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție îl consideră declarativ și lipsit de suport probator. 53. Conform art. 118 alin. (1) din Codul de procedură civilă, fiecare parte trebuie să dovedească circumstanţele pe care le invocă drept temei al pretenţiilor şi obiecţiilor sale dacă legea nu dispune altfel.

54. Din interpretarea acestei norme rezultă că sarcina probațiunii îi revinea nemijlocit recurentului/pârât de a demonstra, prin probe pertinente și concludente, lipsa veniturilor și imposibilitatea de a realiza venituri din muncă sau alte sure legale. 55. Însă, recurentul/pârât, fiind reprezentat de avocat în proces, nu a demonstrat prin probe că nu este încadrat în câmpul muncii și că s-ar afla în imposibilitate obiectivă de a se angaja și a obține venituri. Prin urmare, simpla invocare a lipsei unui loc oficial de muncă nu poate constitui, în sine, temei pentru micșorarea cuantumului pensiei de întreținere, atât timp cât recurentul/pârât nu a demonstrat existența impedimentelor reale și obiective, care îi limitează capacitatea de muncă și posibilitatea realizării unor venituri.

56. În astfel de circumstanţe, Completul de judecată al Curţii Supreme de Justiţie concluzionează de a aprecia recursul declarat de Viorel Bulbaș, reprezentat de avocatul Victor Pavlov, ca fiind inadmisibil. 57. Ţinând cont de cele expuse supra şi în temeiul art. 431 alin. (1), alin. (2), art. 433 alin. (1) lit. f), 440 alin. (1) şi (2) din Codul de procedură civilă,, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibil recursul depus de Viorel Bulbaș, reprezentat de avocatul Victor Pavlov, împotriva deciziei din 26 februarie 2025 a Curţii de Apel Centru. Încheierea este irevocabilă. Președinte, judecător Stela Procopciuc Judecători Diana Stănilă Oxana Parfeni 8