2ra-545/25 — Desfacerea căsătoriei, stabilirea domiciliului copiilor minori si încasarea pensiei pentru întretinerea copiilor minori

La 15 august 2023, Sergiu Preașca, reprezentat de avocatul Ghenadie Odobescu, a depus cerere de chemare în judecată împotriva Doinei Ungurean, intervenient accesoriu Structura Teritorială de Asistență Socială Edineț cu privire la desfacerea căsătoriei și stabilirea domiciliului copiilor minori (f. d. 1-7, 30, vol. I).

În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamantul Sergiu Preașca, reprezentat de avocatul Ghenadie Odobescu, a indicat că la 24 noiembrie 2011 a înregistrat căsătoria cu pârâta Doina Ungurean şi trecută în registrul actelor de stare civilă cu nr. 25 de către Primăria s. Trinca r-nul Edineț.

Din relația de căsătorie au doi copii minori, XXXXX, născută la XXXXX și XXXXX, născută la XXXXX.

A menționat că viaţa în comun cu pârâta a eşuat. În anii de căsătorie în relația lor s-a creat o atmosferă insuportabilă, neînțelegeri, creând astfel, neplăceri şi indispuneri atât lor cât şi celor din jur.

A indicat că la 03 august 2023 s-a adresat cu o cerere prealabilă împotriva Doinei Ungurean cu privire la desfacerea căsătoriei, însă pârâta a ignorat propunerea de a se prezenta la OSC Edineţ la 10 august 2023 la ora 09:00.

Reclamantul a solicitat stabilirea domiciliului copiilor minori cu tata, la domiciliul din s. Trinca, r-nul Edineţ, susținând că fiicele sunt ataşate de tată. A precizat faptul că este sănătos, are casă de locuit, este apt să crească şi să educe copiii minori

În drept, reclamantul Sergiu Preașca, reprezentat de avocatul Ghenadie Odobescu, și-a întemeiat pretențiile pe dispozițiile art. 37, 62, 63, 74 alin. (1) din Codul familiei, art. 119, 166, 167 din Codul de procedură civilă.

Reclamantul Sergiu Preașca, reprezentat de avocatul Ghenadie Odobescu a solicitat desfacerea căsătoriei încheiate cu Doina Ungurean 1 stabilirea domiciliului copiilor minori XXXXX și XXXXX cu tata Sergiu Preașca.

La 04 octombrie 2023, Doina Ungurean, reprezentată de avocatul Dorin Podlisnic, a depus cerere de chemare în judecată reconvențională împotriva lui Sergiu Preaşca cu privire la desfacerea căsătoriei, stabilirea domiciliului copiilor minori și încasarea pensiei pentru întreținerea copiilor minori (f. d. 144-149, 150, vol. I).

În motivarea cererii reconvenționale a indicat că viaţa împreună cu Sergiu Preaşca a eşuat. În relațiile familiare s-a creat o atmosferă de neînțelegere, certuri permanente. Mai mult ca atât, Sergiu Preaşca s-a arătat a fi o persoană violentă în viaţa de familie.

A afirmat că incompatibilitatea caracterelor şi viziunilor contrare asupra modului şi principiilor de conviețuire în contextul atmosferei create a adus-o la convingerea fermă privind imposibilitatea păstrării familiei respective. Or, la moment deja de o perioadă de timp, dânsa nu locuieşte împreună cu pârâtul.

A considerat că conviețuirea lor şi păstrarea familiei în continuare sunt imposibile şi inoportună solicitând desfacerea căsătoriei fără acordarea unui termen de conciliere.

Doina Ungurean a solicitat stabilirea domiciliului copiilor minori cu mama,

A fost menţionat că odată cu desfacerea căsătoriei părinților, copilul nu trebuie să sufere prin schimbarea activităților, alimentației, îmbrăcămintei, etc, care sunt strâns legate de contribuția materială a părinților. În atare circumstanțe, se impune necesitatea încasării de la Sergiu Preaşca în beneficiul Doinei Ungurean pensia de întreținere a copiilor minori XXXXX şi XXXXX.

În drept, reclamanta Doina Ungurean, reprezentată de avocatul Dorin Podlisnic, și-a întemeiat pretențiile pe dispozițiile art. 2, 35, 37-38, 63, 74- 76 din Codul familiei, art. 5, 7, 8, 9, 12, 166, 167 din Codul de procedură civilă.

Reclamanta Doina Ungurean, reprezentată de avocatul Dorin Podlisnic, a solicitat desfacerea căsătoriei încheiate cu Sergiu Preaşca, stabilirea domiciliului copiilor minori XXXXX și XXXXX cu mama Doina Ungurean, încasarea de la Sergiu Preașca în beneficiul său pensia de întreținere a copiilor minori XXXXX și XXXXX în mărime de 2 000 de lei lunar, pentru fiecare copil.

Prin încheierea protocolară din 18 octombrie 2023 a Judecătoriei Edineț, sediul Central, a fost acceptată spre examinare cererea 2 reconvențională concomitent cu cererea de chemare în judecată depusă de Sergiu Preașca (f. d. 214, vol. I).

Prima instanţa a considerat că cerința reclamantului și a pârâtei privind desfacerea căsătoriei urmează a fi admisă, or, ambii soți solicită desfacerea căsătoriei, iar conform art. 33 alin. (2) din Codul familiei, căsătoria poate înceta prin divorț (desfacere), în baza cererii unuia dintre soți.

Cu referire la determinarea domiciliul copiilor instanţa a reţinut că din materialele cauzei se deduce faptul că ambii părinți pot oferi condiții optime de trai, de dezvoltare și educare pentru copiii lor minori, întrunind toate condițiile de eligibilitate indicate în art. 63 din Codul familiei pentru ca domiciliul copiilor minori să fie stabilit cu ei. Astfel, la aprecierea părintelui cu care se va stabili domiciliul copiilor minori, instanța de fond a ținut cont în primul rând de principiul asigurării și promovării cu prioritate a interesului superior al copilului.

La caz, instanţa de fond primordial a accentuat că minorele XXXXX și XXXXX, după separarea părinților Sergiu Preașca și Doina Ungurean, au început să locuiască în s. Trinca, r-nul Edineț, la domiciliul buneilor paterni, mama acestora Doina Ungurean rămânând să locuiască în Italia. Reieșind din declarațiile copiilor minori date în cadrul ședinței de judecată doresc să locuiască cu tata Sergiu Preaşca şi nu doresc să locuiască cu mama.

Instanţa de judecată a apreciat că schimbarea domiciliului copiilor minori, în circumstanțele descrise, nu sunt în interesul suprem al copiilor, 3 întrucât aceștia sunt într-o afecțiune emoțională și interacțiune puternică cu tatăl, iar despărțirea de tata le-ar provoca suferințe, frustrări și tensiuni psiho-emoționale.

La stabilirea domiciliului copiilor minori, instanța de fond a ținut cont în mod primordial de conținutul concluziilor din raportul de expertiză judiciară nr. 880-883 din 24 mai 2024, prin care s-a concluzionat că, minorele XXXXX și XXXXX la momentul expertizării, au atracție mai mare față de tata, Sergiu Preașca și ar dori să locuiască cu el. Minorele XXXXX și XXXXX se simt în siguranță locuind la domiciliul lui Sergiu Preașca (la momentul expertizării). Minorele XXXXX și XXXXX, la momentul expertizării, manifestă emoții negative față de mama Doina Ungurean și anume: tristețe, furie, teamă, ură.

Suplimentar a fost invocat că potrivit certificatelor eliberate de către administrația Gimnaziului s. Trinca, r-nul Edineț din 13 septembrie 2023, instanţa de fond a stabilit că, XXXXX născută în anul XXXXX şi XXXXX, născută în anul XXXXX, învața la Gimnaziul Trinca, anul de studii 2023 – 2024 (f. d. 115, 116 vol. I).

În opinia instanței de fond a apreciat critic argumentul reprezentantului Doinei Ungurean, avocatului Dorin Podlisnik referitor la faptul că, domiciliul copiilor minori nu poate fi stabilit cu tatăl din motiv că ultimul se află în detenție în Italia pentru comiterea faptelor de violență față de Doina Ungurean, or, în acest sens partea nu a prezentat probe că în privința lui Sergiu Preașca a fost emisă o hotărâre definitivă privind condamnarea acestuia la detenție pentru fapte de violență, or, din înscrisul prezentat la finele examinării prezentei cauze penale (f. d.108-113, vol. II), rezultă că aflarea lui Sergiu Preașca în detenție în Italia la moment are caracter provizoriu, fiind doar aplicat ca o măsură preventivă, fapt ce, în virtutea art. 8 din Codul de procedură penală, care reglementează principiul prezumției nevinovăției, nu poate fi apreciat de instanța ca o dovadă a vinovăției lui Sergiu Preașca și, cu atât mai mult, al condamnării acestuia la pedeapsă privativă de libertate în Italia.

Reieșind din faptul că, pe parcursul examinării prezentei cauze civile, instanța de fond a găsit oportun stabilirea domiciliului copiilor minori cu tata, drept consecință, instanța de fond a apreciat drept neîntemeiată cerința Doinei Ungurean privind încasarea pensiei de întreținere de la Sergiu Preașca în sumă bănească fixă și a dispus respingerea acesteia.

La 14 iunie 2024, prin intermediul oficiului poştal, Doina Ungurean, reprezentată de avocatul Dorin Podlisnic a declarat apel nemotivat (f. d. 132- 133, 134), împotriva hotărârii din 11 iunie 2024 a Judecătoriei Edineţ, sediul Central, iar la 04 octombrie 2024, prin intermediul oficiului poştal, a declarat apel motivat, solicitând admiterea apelului, casarea parțială a hotărârii instanței de fond, cu emiterea unei noi hotărâri prin care acțiunea reconvențională să fie admisă integral (f. d. 157-161, 164).

Verificând legalitatea şi temeinicia hotărârii atacate, prin prisma argumentelor invocate de participanții la proces, a materialelor din dosar și a normei legale relevante speței, instanța de apel a considerat necesar de a admite apelul declarat de Doina Ungurean, reprezentată de avocatul Dorin Podlisnic.

Instanța de apel a constatat că, soluţia privind locul de trai al copiilor minori împreună cu tata Sergiu Preașca, este incorectă și contrară probelor anexate la dosar.

Or, documentele cauzei indică asupra faptului, că tatăl copiilor este violent, privat de libertate şi execută pedeapsa în Republica Italiană și, drept consecință, stabilirea domiciliului copiilor cu tatăl său este o soluție formală, dar și emisă în detrimentul copiilor care de fapt locuiesc doar cu buneii săi, fiind lipsiți de posibilitatea de a creşte alături de mama sa. 5

În acest sens, instanța de apel a reținut decizia din 10 octombrie 2024 a Curţii de Apel Chişinău, prin care s-au înapoiat copii minori XXXXX, născută la XXXXX şi XXXXX, născută la XXXXX la reşedinţa obişnuită din XXXXX nr. 13 (f.d.179, vol. II).

Instanța de apel a reținut că refuzul copiilor XXXXX şi XXXXX de a se întoarce către mama sa este o reacţie temporară şi impulsivă, influențată de factori externi (presiunea din partea buneilor) şi nu ca o dorinţă bine fundamentată şi motivată suficient pentru a împiedica întoarcerea.

Totodată, s-a reținut faptul conflictului parental şi manipularea emoțională a copiilor de către tata Sergiu Preaşca în legătură cu separarea de Doina Ungurean, fetele fiind susceptibil să îşi dorească să rămână cu părintele care le influențează, temându-se de despărțire. În același timp, a atenționat instanța de apel asupra interesului superior al copiilor pe termen lung şi, menționând că XXXXX şi XXXXX nu sunt încadrate în sistemul educațional din Republica Moldova, nu dispun de condiții necesare pentru dezvoltare şi învățare, concluzionând că întoarcerea la reședința obișnuită este mai benefică pentru dezvoltarea lor şi le oferă un mediu mai stabil.

În circumstanțele enunțate, instanța de apel a considerat necesar de a casa hotărârea din 11 iunie 2024 a Judecătoriei Edineț, sediul Central, prin care a fost respinsă cerința formulată de Doina Ungurean în acțiunea reconvențională privind stabilirea domiciliului copiilor minori, or, această este întemeiată, bazată pe suport legal și probatoriu și urmează a fi admisă integral, dispunându-se stabilirea domiciliului copiilor minori XXXXX şi XXXXX împreună cu mama sa Doina Ungurean.

Instanța de apel a remarcat faptul, că stabilirea domiciliului copiilor minori cu unul din părinți nu lezează dreptul celuilalt părinte, a buneilor, rudelor, de a comunica cu copiii.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reiterat principiul bine stabilit în jurisprudenţa sa conform căruia scopul Convenţiei nu este de a proteja drepturile teoretice sau iluzorii, ci cele concrete şi efective (Cauza Artico împotriva Italiei).

La caz, instanța de apel a invocat și hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului din 23 iunie 1993, în speța Hoffmann contra Austriei nr.12875/87, unde Curtea a reiterat că interesele copilului sunt decisive în vederea acordării priorității unuia dintre soți.

Prin urmare, la încredinţarea copiilor minori către unul din părinți, condiţia esenţială ce urmează a fi respectată de care instanţele judecătoreşti este îndatorirea să se pronunţe în interesul superior al copilului, interes ce 6 urmează a fi stabilit prin examinarea tuturor criteriilor consacrate în acest domeniu.

Aceste criterii, stabilite de practica Curţii Europene a Drepturilor Omului, dar şi de legislaţia naţională sunt vârsta copilului, posibilitățile părintelui de а-i asigura o bună dezvoltare fizică, intelectuală şi morală, atașamentul faţă de copilul minor, precum şi al minorului faţă de părinte, grija manifestată de părinți în timpul conviețuirii şi după despărțirea lor în fapt, precum şi altele asemenea.

Instanța de apel a reținut drept incorectă și pasibilă casării soluția instanței de fond și în latura respingerii cerinței formulate de Doina Ungurean privind încasarea pensiei de întreținere de la tatăl copiilor Sergiu Preaşca în beneficiul Doinei Ungurean pentru întreținerea copiilor minori XXXXX şi XXXXX.

Instanţa de apel a ajuns la concluzia că copiii minori XXXXX şi XXXXX urmează să locuiască împreună cu mama sa Doina Ungurean, respectiv obligația legală a lui Sergiu Preașca în virtutea calității sale de părinte este să acorde copiilor săi împreună cu reclamanta o susținere materială astfel încât să ofere acestora un trai decent.

Instanța de apel a constatat că suma solicitată de reclamantă nu este una exagerată dar apropiată de cea minimală, motiv din care, consideră necesar și rațional de a încasa de la Sergiu Preașca în beneficiul Doinei Ungurean pensia pentru întreținerea copiilor minori XXXXX, în cuantum de 2 000 de lei, lunar pentru fiecare copil în parte, până la atingerea majoratului de către fiecare copil sau până la schimbarea situației.

Totodată, instanța de apel a menționat că întreținerea copiilor nu poate fi redusă doar la minimul necesar, deoarece o asemenea abordare a obligațiunilor sale părintești, ar duce la o dezvoltare și întreținere limitată al copiilor atât pe plan material cât și spiritual. Cuantumul stabilit de Biroul Național de Statistică privind valoarea minimului de existență este unul orientativ și nu obligatoriu. Or, această sumă reflectă minimul de existență, cheltuielile reale de întreținere a unui copil fiind mult mai mari.

Completul de judecată conchide că recurentul s-a conformat prevederilor art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă și a depus în termen recursul, or, copia deciziei motivate a fost expediată, la 24 iulie 2025, la adresa electronică a reprezentantului Sergiu Preaşca, avocatului Ghenadie Odobescu, fapt ce se confirmă prin extrasul din poșta electronică anexat la actele cauzei (f. d. 72), iar cererea de recurs a fost depusă la 31 iulie 2025, prin intermediul oficiului poştal (f. d. 97-110, 113).

La 09 septembrie 2025, în adresa reprezentantului Doinei Ungurean, avocatului Dorin Podlesnic, Structurii Teritoriale de Asistență Socială Edineț și Structurii Teritorială de Asistență Socială Drochia a fost expediat copia recursului declarat de Sergiu Preaşca, reprezentat de avocatul Ghenadie Odobescu, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței timp de o lună de la data primirii corespondenței, fapt ce se confirmă prin extrasul din poşta electronică, anexată la materialele dosarului (f. d. 119-120).

Până la data stabilită pentru examinarea admisibilității recursului, reprezentantul Doinei Ungurean, avocatul Dorin Podlesnic, Structura Teritoriale de Asistență Socială Edineț și Structura Teritorială de Asistență Socială Drochia nu au făcut uz de dreptul său procedural de a depune referință. 8

Art. 432 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă (1) Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenţei uniforme a Curţii Supreme de Justiţie; b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudenţa Curţii Supreme de Justiţie; c) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind tardiv un apel depus în termen; d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces; e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor; f) instanţa nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunţată cu încălcarea competenţei jurisdicţionale. (2) Temeiurile menţionate la alin.(1) lit.d)–f) pot fi invocate în recurs doar dacă au fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanţa de apel.

Art. 440 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă „(1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară recursul inadmisibil. (2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se expediază părților.”

În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, Codul de procedură civilă dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel 9

Completul Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

Instanța de recurs atestă că motivele de casare, invocate în recurs, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul de procedură civilă, deoarece se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțată de către Curtea de Apel Nord și nu relevă interpretarea contrară a legii și aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural. Mai mult, deşi recurentul a invocat prevederile art. 432 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură civilă, precum că aprecierea probelor ar fi fost vădit nerezonabilă, în conținutul cererii de recurs, Sergiu Preaşca, reprezentat de avocatul Ghenadie Odobescu, nu a indicat concret care probă anume ar fi fost apreciată vădit nerezonabil şi nici sub ce aspect pretinsele probe ar fi fost apreciate astfel.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că recursul depus de Sergiu Preaşca, reprezentat de avocatul Ghenadie Odobescu, conține obiecții de fapt şi de drept similare celor expuse în cererea de chemare în judecată, care au fost analizate de către Curtea de Apel Nord, fiind apreciate în mod corespunzător. În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentei la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în prima instanță, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 din Codul de procedură civilă.

Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată.

Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Nord și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care 10 se bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Nord, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unei asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45).

Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p.141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În astfel de circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție concluzionează de a aprecia recursul declarat de Sergiu Preaşca, reprezentat de avocatul Ghenadie Odobescu, ca fiind inadmisibil. 11

Ținând cont de cele expuse supra şi în temeiul art. 431 alin. (1) și (2), art. 433 alin. (1) lit. f), 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă. COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibil recursul depus de Sergiu Preaşca, reprezentat de avocatul Ghenadie Odobescu, împotriva deciziei din 13 mai 2025 a Curții de Apel Nord. Încheierea este irevocabilă. Președinte Stela Procopciuc Judecători Diana Stănilă Oxana Parfeni 12