3ra-831/25 — Contestarea actului administrativ

La 10 iunie 2025 Osazuwa Stanley Osamwonyi a depus acțiunea în contencios administrativ împotriva Inspectoratului General pentru Migrație, solicitînd: - anularea Deciziei nr. 1313/25/DAA din 30 mai 2025 emisă de Direcţia Azil şi Apatridie, al Inspectoratului General pentru Migraţie al RM, ca ilegală în fond, fiind emisă contrar prevederilor legii; -obligarea Direcţiei Azil şi Apatridie, al Inspectoratului General pentru Migraţie să-i acorde protecţie internaţională

În motivarea acțiunii a indicat că, prin decizia nr. 1313/25/DAA din 30 mai 2025 emisă de Direcţia Azil şi Apatridie, al Inspectoratului General pentru Migraţie, a fost decisă neacordarea lui Osazuwa Stanley Osamwonyi a azilului. Decizia i-a fost comunicată la 4 iunie 2025.

Reclamantul consideră că decizia nr. 1313/25/DAA din 30 mai 2025 emisă de Direcţia Azil şi Apatridie, al Inspectoratului General pentru Migraţie, este pasibilă de anulare din motivele ce succed.

Osazuwa Stanley Osamwonyi a relatat s-a născut la 25 iulie 1986, în or. Benin, Nigeria, statul Edo. Este cetăţean al Nigeriei, de naţionalitate nigerian şi de religie creştin.

La data de 18 august 2024, reclamantul a părăsit Nigeria și a venit în Republica Moldova din motive politice. Acesta a declarat că, în perioada 1–3 august 2024, a participat la protestele desfășurate în orașul Benin, statul Edo, în calitate de lider al organizației de tineret din cadrul Partidului Popular Democrat.

La protest au participat aproximativ 90 de grupări, fiecare având între 150 și 200 de membri. Grupul condus de reclamant a numărat, de asemenea, aproximativ 150–200 de participanți. Protestele au fost autorizate și organizate la nivel național de către organizația sindicală națională și partidele de opoziție. Manifestațiile au avut un caracter antiguvernamental și antiterorist.

În primele două zile, protestele s-au desfășurat pașnic. În cea de-a treia zi, situația a degenerat după ce protestatarii au înconjurat clădirea guvernului și au început să arunce cu pietre, provocând distrugeri. În aceste condiții, forțele de ordine au intervenit folosind gaze lacrimogene.

Reclamantul a fost membru al partidului Congresul Tuturor Oamenilor, formațiune aflată la guvernare, în perioada 2016–2023. Din anul 2023 până în prezent, acesta este membru al Partidului Popular Democrat, deținând funcția de lider al organizației de tineret.

După participarea la protest, tatăl său a fost arestat și interogat cu privire la 2 activitatea lui Osazuwa Stanley Osamwonyi, fiind eliberat a doua zi. Ulterior, reclamantul a părăsit domiciliul și s-a ascuns la periferia orașului până la momentul părăsirii țării. Acesta a fost contactat telefonic de polițiști, care i-au solicitat să se prezinte la poliție și să ofere informații despre colegii săi.

Reclamantul și-a informat mama că se ascunde, iar aceasta i-a comunicat că mai mulți colegi ai săi au fost arestați. În aceste condiții, Osazuwa Stanley Osamwonyi a decis să părăsească țara de origine, perfectându-și actele prin intermediul unei agenții care recruta sportivi. A obținut viza în termen de 7 zile, iar la 18 august 2024 a plecat din Nigeria spre Republica Moldova.

La aeroportul din Nigeria, acesta a fost nevoit să achite suma de 800 de euro cu titlu de mită pentru a i se permite ieșirea din țară, întrucât era anunțat în căutare de către organele de poliție pe motivul participării la protest.

Referitor la motivul solicitării azilului în Republica Moldova, reclamantul a comunicat că nu doreşte să se întoarcă în Nigeria, pentru că viaţa sa este pusă în pericol, şi riscă să fie încarcerat şi condamnat la privațiune de libertate.

A menționat că în decizia contestată lipseşte atât „cercetarea tuturor aspectelor relevante ale cererii de azil”, prevăzută de art. 42 al Legii nr. 270, cât şi „informaţii precise şi actualizate din surse diferite despre situaţia generală din ţara de origine”, impuse de art. 43, dar şi întemeierea autorităţilor competente „pe evenimente care au avut loc anterior părăsirii ţării de origine, cât şi pe cele care s-au desfăşurat ulterior părăsirii ţării sale de origine”, care este obligatorie în virtutea prevederilor art. 48 al Legii nr. 270.

La 09 octombrie 2025 Osazuwa Stanley Osamwonyi, reprezentat de avocatul Bolocan Ludmila a depus cerere de recurs împotriva deciziei din 20 august 2025 a Curții de Apel Centru , solicitând casarea deciziei instanței de apel și emiterea unei noi decizii de admitere a acțiunii.

În motivarea recursului a invocat interpretarea eronată a legii de către instanța de apel , precum și faptul că concluziile instanței expuse în decizie vin în contradicție cu circumstanțele cauzei.

La 03 decembrie 2025 CSJ a expediat intimatului copia recursului cu informarea acestui despre posibilitatea depunerii unei referințe asupra recursului.

Art. 244 alin. (1) din Codul administrativ: „Hotărârile curţii de apel ca instanţa de fond, precum şi deciziile instanţei de apel pot fi contestate cu recurs.”

Art. 246 alin. (1), alin. (2) lit. a) din Codul administrativ reglementează că: „Curtea Supremă de Justiţie examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă. Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conţine sumar faptele cauzei, motivele şi temeiul inadmisibilităţii, se publică pe pagina web oficială a Curţii Supreme de Justiţie şi se comunică părţilor. Recursul se declară inadmisibil în special cînd decizia instanţei de apel nu poate fi contestată cu recurs”.

Art. 62 din Legea privind azilul în Republica Moldova nr. 270/18.12.2008 „În procedură rapidă se examinează următoarele cereri de azil: a) abuzive; b) evident nefondate; c) înaintate de persoane care, prin activitatea sau prin apartenenţa lor la o anumită grupare, prezintă pericol pentru siguranţa naţională ori pentru ordinea publică; d) înaintate de persoana care se află în procedură de extrădare.

Art. 63 alin. (1) și (2) din Legea privind azilul în Republica Moldova nr. 270/18.12.2008 „Cererea de azil este considerată abuzivă dacă: a) solicitantul a indus în eroare autorităţile în ceea ce priveşte identitatea şi/sau cetăţenia sa, şi/sau autenticitatea documentelor sale, prezentînd informaţii sau documente false ori tăinuind informaţii şi documente relevante care ar fi putut avea o influenţă nefavorabilă asupra deciziei; b) solicitantul a depus o altă cerere de azil, furnizînd alte date personale; c) solicitantul nu a furnizat nici o informaţie care să stabilească cu un grad rezonabil de certitudine identitatea sau cetăţenia sa ori nu a prezentat cu rea-credinţă acte de identitate sau documente de călătorie care ar fi fost de ajutor la stabilirea identităţii sau a cetăţeniei sale; d) solicitantul a depus cerere numai pentru a amîna sau a împiedica punerea în executare a unei decizii anterioare sau iminente care ar conduce la expulzarea sa. 4 (2) Cererea de azil este considerată evident nefondată dacă: a) solicitantul a făcut declaraţii incoerente, contradictorii, puţin plauzibile sau insuficiente, care fac, în mod cert, neconvingătoare afirmaţia sa că a fost supus unor persecuţii; b) solicitantul a depus o cerere nouă în care nu invocă noi elemente relevante cu privire la situaţia sa personală ori la situaţia din ţara sa de origine; c) solicitantul a intrat pe teritoriul Republicii Moldova în mod ilegal ori şi-a prelungit ilegal şederea şi, fără un motiv valabil, nu s-a prezentat la autorităţi şi/sau nu a depus cerere de azil cît mai curînd posibil, avînd în vedere circumstanţele intrării sale în teritoriu.

Art. 65 alin. (5) din Legea privind azilul în Republica Moldova nr. 270/18.12.2008 „(5) Cererile de apel se examinează în procedură scrisă în termen de până la 30 de zile de la data intentării procedurii de apel, în condiţiile examinării cauzei în primă instanţă. Instanţa de apel poate dispune citarea participanţilor la proces dacă apreciază acest fapt ca fiind necesar. Deciziile instanţei de apel nu se supun recursului, fiind definitive şi irevocabile de la data pronunţării.

La caz, completul de judecată al Curţii Supreme de Justiţie constată că decizia Curţii de Apel Centru contestată este irevocabilă şi nu formează obiectul recursului în sensul capitolului V din Codul administrativ și prin urmare este inadmisibil în conformitate cu prevederile art. 246 alin. (2) lit. a) din Codul administrativ.

Prin hotărârea din 11 iulie 2025, Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani, a soluționat cauza privind cererea de azil formulată de Osazuwa Stanley Osamwonyi, cerere care a fost anterior respinsă de către Direcția azil și apatridie.

Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, Osazuwa Stanley Osamwonyi a declarat apel, care a fost examinat de Curtea de Apel Centru, instanța de apel menținând hotărârea primei instanțe.

Din analiza materialelor dosarului rezultă că cererea de azil a fost examinată în procedură rapidă conform capitolului VI, secțiunea a 3-a (art. 62 și 63) – „Procedura rapidă” din Legea privind azilul în Republica Moldova nr. 270/18.12.2008.

Instanțele ierarhic inferioare, la rândul lor, au examinat cauza prin prisma art. 65 din Legea privind azilul în Republica Moldova nr. 270/18.12.2008.

Ulterior, Osazuwa Stanley Osamwonyi a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel.

Examinând admisibilitatea recursului, Curtea Supremă de Justiție reține că prezenta cauză vizează examinarea unei cereri de azil care a făcut obiectul procedurii rapide, în sensul secțiunii a 3-a (art. 62 și 63), capit. VI din Legea nr. 270/18.12.2008.

În acest context, Curtea reține că, potrivit art. 65 alin. (5) din Legea nr. 270/2008, deciziile instanței de apel pronunțate în asemenea cauze nu se supun recursului, fiind definitive și irevocabile de la data pronunțării.

Totodată, conform art. 246 alin. (1) și alin. (2) lit. a) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea recursului, iar recursul 5 se declară inadmisibil în cazul în care decizia instanței de apel nu poate fi contestată cu recurs.

Prin urmare, având în vedere că prezenta cauză a fost examinată în procedură rapidă, instanţa de recurs constată că recursul depus de a fost formulat contrar dispozițiilor legale, ceea ce impune declararea inadmisibilității acestuia, întrucât acesta vizează o decizie a Curţii de Apel Centru care, potrivit legii, nu poate fi atacată cu recurs.

Deși instanța de apel a inserat în dispozitivul deciziei mențiunea privind posibilitatea exercitării recursului, o asemenea indicație nu are aptitudinea de a crea, extinde sau modifica căile de atac prevăzute de lege. Regimul juridic al căilor de atac este guvernat de principiul legalității, ceea ce înseamnă că acestea pot fi exercitate exclusiv în condițiile și limitele stabilite expres de normele legale incidente. Mențiunea eronată din dispozitivul hotărârii nu produce efecte juridice, întrucât nu poate prevala asupra normei legale.

Ținând cont de cele expuse şi în temeiul art. 230 și 246 alin. (1), alin. (2) lit. a) din Codul administrativ