3r-55/26 — Contestarea actelor administrative

La 15 iunie 2021 SRL „Pavinola” a depus cerere de chemare în judecată către Serviciul Vamal, Biroul Vamal Chișinău cu privire la anularea actelor administrative individuale defavorabile.

Prin hotărârea din 28 mai 2025 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru s-a respins ca neîntemeiată acțiunea de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în judecată depusă de SRL „Pavinola” către Serviciul Vamal, Biroului Vamal Chișinău cu privire la anularea actului administrativ individual defavorabil actului de audit post- vămuire nr. 01.21/4 din 11 februarie 2021 și anularea actului administrativ individual nefavorabil Deciziei de regularizare nr. 492 din 30 martie 2021.

Nefiind de acord cu hotărârea din 28 mai 2025 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, la 12 iunie 2025, prin intermediul poștei electronice, SRL „Pavinola”, prin intermediul avocatului Tocan Rodion a contestat-o cu apel.

Pin încheierea din 15 decembrie 2025 a Curții de Apel Centru s-a declarat inadmisibil apelul declarat de SRL „Pavinola”, din motiv că în termenul legal apelanta nu a depus apelul motivat.

La 27 ianuarie 2026 SRL „Pavinola”, reprezentată de avocatul Rodion Tocan, a depus recurs împotriva încheierii din 28 mai 2025 a Curții de Apel Centru, prin care a solicitat admiterea recursului și anularea încheierii instanței de apel.

Recurentul susține că este eronată concluzia instanței de apel potrivit căreia în cererea de apel depusă la 12 iunie 2025, prin intermediul poștei electronice de către avocatul Tocan Rodion, în interesele apelantei SRL „Pavinola”, nu ar fi fost indicate în mod expres critici de netemeinicie a hotărârii contestate. Recurentul arată că avocatul Rodion Tocan a depus o cerere de apel motivată. Cererea de apel este formulată cu indicarea argumentelor de fapt și de drept în baza cărora este exprimat dezacordul față de hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, din 28 mai 2025.

În aceste condiții, consideră că instanța de apel, la soluționarea chestiunii privind admisibilitatea cererii de apel declarate de SRL „Pavinola”, în mod eronat a calificat cererea de apel ca fiind nemotivată, ignorând totodată dispozițiile art. 235 din Codul administrativ.

A mai menționa că începând cu 01 iulie 2025 avocatul Rodion Tocan dispune de adresă electronică xxxxx, parte a Programului integrat de gestionare a dosarelor, dar la această adresa nu au parvenit careva încheieri sau hotărâri. 2

Adresa de email xxxxx nu mai este o adresă de contact, foarte rar verificată, deoarece a dispărut necesitatea comunicării de pe ea din momentul activării celeilalte adrese electronice.

Art. 242 din Codul administrativ: „recursul împotriva încheierii judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea nu stabilește un termen mai mic”

Art. 191 alin. (5) lit. b) din Codul administrativ: „Curtea Supremă de Justiţie soluționează cererile de recurs împotriva hotărârilor, a deciziilor şi a încheierilor curților de apel”

Art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ: „examinând recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre următoarele decizii: respinge recursul”

Art. 236 alin. (1) și (2) lit. e) din Codul administrative prevede că: „instanța de apel examinează din oficiu admisibilitatea apelului. Dacă este inadmisibil, apelul se declară ca atare printr-o încheiere susceptibilă de recurs. Apelul se declară inadmisibil în special când motivarea apelului nu a fost depusă sau a fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art. 232 alin. (2).”

Art. 232 din Codul administrative prevede că: „(1) Apelul se depune la instanţa de judecată care a emis hotărîrea contestată în termen de 30 de zile de la pronunţarea dispozitivului hotărîrii, dacă legea nu stabileşte un termen mai mic. Instanţa de judecată care a emis hotărîrea contestată transmite neîntîrziat apelul împreună cu dosarul judiciar, după motivarea hotărîrii, instanţei de apel. (2) Motivarea apelului se prezintă la instanța de apel în termen de 30 de zile de la data notificării hotărârii motivate. Dacă se depune împreună cu apelul, motivarea apelului se depune la instanța de judecată care a emis hotărârea contestată”.

Art. 18 din Legea nr. 284-XV din 22 iulie 2004 privind serviciile societății informaționale: „comunicarea electronică după puterea juridică şi puterea doveditoare se echivalează cu informaţia în formă scrisă. În cazul în care legea prevede ca informaţia să fie prezentată în scris, această cerinţă se consideră executabilă prin comunicarea electronică, cu condiţia că informaţia ce se conţine în ea este accesibilă pentru utilizare repetată. Comunicarea electronică nu poate fi lipsită de putere juridică sau de putere doveditoare numai din motivul că este întocmită în formă electronică. Responsabilitatea pentru conţinutul comunicării electronice o poartă persoana care a întocmit comunicarea electronică, dacă contractul sau legea nu prevede altfel. Modul de acces la informaţia ce se conţine în comunicarea electronică şi de protecţie a acesteia se stabileşte prin lege”.

Art. 21 alin.(1) Legea nr. 284-XV din 22 iulie 2004 privind serviciile societății informaționale: 3 „comunicarea electronică se consideră comunicare a alcătuitorului, dacă a fost expediată nemijlocit de alcătuitor; de persoana autorizată să acţioneze în numele alcătuitorului comunicării electronice, inclusiv de intermediarul în comerţul electronic; prin sistemul informaţional al alcătuitorului sau, în numele lui, printr-un sistem ce funcţionează în regim automat”.

Art. 96 alin. (1) și (2) din Cod administrativ, „(1) Notificările şi comunicările către participanţii la procedura administrativă se realizează în orice formă de comunicare adecvată, rapidă şi eficientă din punctul de vedere al costurilor. Comunicarea prin mijloace electronice are prioritate dacă este adecvată obiectului comunicării şi acceptată de participantul la procedură. (2) Autorităţile publice trebuie să se asigure că participanţii la procedură indică, în cadrul procedurii, o modalitate principală de comunicare, precum şi modalităţi alternative.

Art. 22 alin. (3), (4), (5) din Codul civil: „(3) Notificarea produce efecte din momentul cînd ajunge la destinatar, cu excepţia cazului în care aceasta prevede un efect întîrziat. (4) Notificarea se consideră ajunsă la destinatar: a) cînd este predată destinatarului; b) cînd este predată la adresa poştală indicată de destinatar în acest scop ori, în lipsa acesteia, la sediul destinatarului persoană juridică sau la domiciliul destinatarului persoană fizică; c) în cazul unei notificări transmise prin poştă electronică sau prin alt mijloc de comunicare individuală, cînd poate fi accesată de către destinatar; sau d) cînd este pusă în orice alt fel la dispoziţia destinatarului într-un loc şi într-un mod care fac posibil în mod rezonabil accesul destinatarului, fără întîrziere. (5) Notificarea se consideră că a ajuns la destinatar după îndeplinirea uneia dintre cerinţele prevăzute la alin.(4), oricare dintre acestea este îndeplinită mai întîi”.

Art. 97 alin. (1) și alin. (3) din Codul administrativ, „notificarea este comunicarea, dispusă de autoritatea publică, a unui înscris în forma stabilită de prezentul cod. Autoritatea publică poate alege între următoarele forme de notificare: a) notificare prin act de recunoaştere a recepţionării; b) notificare prin poştă cu act de notificare; c) notificare prin poştă cu scrisoare recomandată”.

Art. 65 alin. (1) și (2) din Codul administrativ: „dacă o persoană, din motive independente de voința ei, nu a putut respecta un termen legal, atunci, la cerere, ea poate fi repusă în termen. Culpa unui reprezentant legal sau împuternicit se atribuie reprezentatului. Cererea de repunere în termen se depune în termen de 15 zile de la înlăturarea impedimentului. La cerere se anexează probele care confirmă faptele pe care aceasta se întemeiază şi, suplimentar, se recuperează acțiunile omise”.

Art. 24 alin. (1) și (2) din Codul administrativ: „participanții la procedura administrativă și procedura de contencios administrativ trebuie să își exercite drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu bună-credință, fără a încălca drepturile procesuale ale altor participanți. Participantul care își exercită drepturile procesuale în mod abuziv și nu își îndeplinește obligațiile procesuale cu bună- credință răspunde potrivit legii pentru prejudiciile materiale și morale cauzate”.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, reținând prevederile art. 243 alin. (2) din Codul administrativ a decis examinarea cererii de recurs fără înștiințarea participanților la proces, cu plasarea datei ședinței pe pagina web a Curții Supreme de Justiție, fiind inoportună invitarea părților, întrucât argumentele expuse în cererea de recurs au fost formulate cu suficientă precizie pentru a permite instanței examinarea acesteia.

Cercetând starea de fapt în baza materialelor și lucrărilor dosarului, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că prin hotărârea din 28 mai 2025 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru s-a respins ca neîntemeiată acțiunea depusă de SRL „Pavinola”

La data de 30 mai 2025 dispozitivul hotărârii primei instanțe i-a fost notificat reprezentantului SRL „Pavinola”, avocatului Rodion Tocan la adresa electronica xxxxx (f.d. 224 vol. I), fiind urmat cu depunerea de pe această adresă electronică a apelului nemotivat (f.d. 227). În cererea de apel nemotivată, reprezentantul apelantul a indicat că se obligă să prezinte motivele apelului odată cu luarea la cunoștință cu partea motivată a hotărârii.

Materialele cauzei atestă că la 10 octombrie 2025 instanța a notificat copia hotărârii motivate avocatului Rodion Tocan pe aceeași adresă electronică- xxxxx care a fost folosita ca mod de comunicare de către reclamant pe parcursul examinării cauzei în prima instanță și care este indicată în mandatul avocațial (f.d 2), fapt care atestă că apelantul și-a dat consimțământul la expedierea actelor de procedură de către instanțele de judecată, prin intermediul poștei electronice la adresa respectivă. O altă adresă nu a fost specificată de către apelant.

În acest sens, este de menționat că în corespundere cu prevederile art. 223 din Codul administrativ, hotărârile și alte acte de dispoziție, prin care se stabilesc termene, precum și numirea ședințelor și citațiile se notifică participanților la proces conform art. 96-114. Astfel, hotărârea motivată a fost notificată apelantului, prin intermediul poștei electronice și se încadrează în rigorile art. 96 Cod administrativ.

Sub acest aspect, instanţa de recurs precizează că art. 96 alin. (1) din Codul administrativ, reglementează modalitate de comunicare a actelor judecătorești prin mijloace electronice. Pentru aplicarea acestor norme de drept procedural, este necesar ca acest mijloc să asigure transmiterea textului cuprins în act și confirmarea primirii lui. Așadar, confirmarea expedierii și recepționării documentului către partea interesată se atestă prin extrasul eliberat de către operatorul poștei electronice. În mod special, înscrisul dat conține: datele de identificare a poștei electronice a expeditorului și a destinatarului; data calendaristică, anul, ora expedierii, precum și atașamentul cu actul judecătoresc. Cu titlu de excepție, în caz de eroare tehnică sau neexpediere a actului pe poșta electronică, extrasul pre-citat va cuprinde informații cu privire aceste inexactități. Cu alte cuvinte, expeditorul va primi un mesaj separat de la „Mail delivery system” sau extrasul dedus analizei va cuprinde mesajul de la „Mail delivery system” conform căruia operatorul poștal va explica cauzele care au stat la baza returnării mesajului către 5 expeditor. De regulă, acesta este informat că transmiterea mesajului nu a fost posibilă, deoarece adresa nu a fost găsită sau ea nu poate primi e-mailuri.

Luând în considerare lipsa acestor mențiuni, extrasul atașat la materialele cauzei de către instanța de fond demonstrează incontestabil că hotărârea motivată a fost notificată avocatului Rodion Tocan la data de 10 octombrie 2025 (f.d 250 vol. ), prin intermediul poștei electronice a acestuia și se încadrează în rigorile art. 96 alin. (1) din Codul administrativ.

Prin urmare, termenul pentru depunerea motivării apelului a începută să curgă la data de 11 octombrie 2025, și a expirat la data de 10 noiembrie 2025. Însă, apelantul în termenul indicat nu a depus motivarea apelului.

Este neîntemeiat argumentul recurentului precum că instanța de apel eronat a calificat cererea de apel ca fiind lipsită de motivare. Analizând conținutului acesteia, instanța de recurs reține că în cererea de apel formulată de avocatul Rodion Tocan , în interesele SRL „Pavinola” nu sunt indicate motivele de fapt și de drept ce susțin apelul. Cele invocate în apel nu acoperă în niciun mod criticile aduse hotărârii primei instanțe. Or, potrivit art. 211 din Codul administrativ, aceste elemente constituie cerințe esențiale pentru admisibilitatea apelului, și instanța de apel avea obligația de a le analiza în mod concret.

Mai mult, că mențiunea apelantului din finalul cererii privind asumarea responsabilitatii de a depune motivarea apelului după ce va face cunoștință cu hotarâtea motivate, confirmă caracterul nemotivat al apelului. Or, cererea de apel nu conține critici concrete îndreptate împotriva hotărârii primei instanțe, nu indică în ce constă pretinsa ilegalitate sau netemeinicie a acesteia și nu dezvoltă argumente de fapt sau de drept care ar putea fi supuse examinării instanței de apel.

În aceste condiții, instanța de apel în mod întemeiat a constatat lipsa motivării apelului, întrucât simpla formulare a solicitării de examinare a apelului, fără expunerea unor motive concrete, nu poate suplini obligația apelantului de a-și fundamenta cererea. Or, cerința motivării apelului nu reprezintă un formalism excesiv, ci o condiție esențială pentru delimitarea obiectului controlului judiciar în calea de atac.

Prin urmare, în lipsa unor critici efective aduse hotărârii primei instanțe, apelul are caracter pur formal și nu permite instanței de apel să identifice aspectele contestate, motiv pentru care acesta este calificat drept absolut nemotivat. În consecință, constatarea instanței de apel privind nemotivarea apelului este legală și justificată.

Instanța de recurs apreciază neîntemeiate și argumentele recurentului, că instanța de apel, considerând că apelantul trebuia să prezinte apelului motivat, cu indicarea motivelor de fapt și de drept, urma să aplice prevederile art. 235 Cod administrativ și să stabilească apelantului un termen în vederea înlăturării neajunsurilor din apel – ca cererea să corespundă cerințelor art. 233 alin. (1) și (2) Cod administrativ. În acest sens, instanța de recurs menționează că neprezentarea motivării apelului nu este considerată un neajuns în sensul art. 233 Cod administrativ pentru care instanța ar urma să acorde termen în vederea înlăturării lui. Art. 232 alin. (2) Cod administrativ prevede expres condiția prezentării motivării apelului din momentul notificării hotărârii motivate. În cererea de apel nemotivată se indică că motivele de fapt și de drept ale apelului vor fi 6 prezentate după notificarea acesteia, fapt care s-a realizat prin intermediul poștei electronice.

În astfel de circumstanțe, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție apreciază că Curtea de Apel Centru întemeiat a considerat a fi incidente cazului prevederile art. 236 alin. (2) lit. e) Cod administrativ și prin încheierea din 15 decembrie 2025 a declarat inadmisibil apelul.

Apelantul nu a depus diligenţa necesară în vederea exercitării căii de atac în termen și nu a depus la instanța de apel, motivarea apelului în interiorul termenului legal de 30 de zile de la notificare, termen imperativ prevăzut de lege.

Apelantul a cunoscut despre neajunsurile cererii de apel, însă într-un mod nejustificat, având la dispoziţie 30 de zile, nu a întreprins acțiuni, care ar dovedi intenţia de a prezenta motivarea apelului, or fiind conştient că a depus doar apel nemotivat, avea obligaţia de a întreprinde toate măsurile necesare, de a proteja drepturile sale de acces la instanţă, fapt, însă ignorat de aceștia. Însăși apelantul în cerere de apel nemotivată a indicat expres că motivele de fapt și de drept ale apelului vor fi prezentate după ce va face cunoștință cu hotărârea motivată a primei instanțe, fapt care nu s-a realizat.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudenţa sa constantă a reiterat că ţine de obligaţia părţilor de a lua măsurile necesare privind protejarea drepturilor sale de acces la instanţă (a se vedea cauzele Van Harn vs. Germania, nr. 7557/03 din 11 septembrie 2007).

Exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât într-un anumit cadru, prestabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigenţe, cărora li se subsumează şi instituirea unor termene, după a căror expirare valorificarea respectivului drept nu mai este posibilă.

Completul de judecată al Curţii Supreme de Justiţie atestă că, soluția emisă de către instanța de apel este una întemeiată legal și în corespundere cu circumstanțele cauzei, or argumentele invocate în susținerea cererii de recurs sunt contrare legislației procesuale și lipsite de relevanță. 43. Ţinând cont de cele expuse şi în temeiul art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Respinge recursul declarat de către SRL „Pavinola”, reprezentată de avocatul Rodion Tocan, împotriva încheierii din 15 decembrie 2025 a Curții de Apel Centru, Decizie este irevocabilă. Președinte Stela Procopciuc Judecători Oxana Parfeni Diana Stănilă 7