3r-74/26 — Anularea actului administrativ individual defavorabil

La 10 noiembrie 2023, Nicu Vasilean, reprezentt de avocatul Marin Baltă, a depus cerere de chemare în judecată împotriva Serviciului Fiscal de Stat cu privire la anularea actului administrativ individual defavorabil.

Prin hotărârea din 12 martie 2025 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-a respins cererea de chemare în judecată depusă de Nicu Vasilean, reprezentat de avocatul Marin Baltă.

Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la 31 martie 2025, Nicu Vasilean, reprezentat de avocatul Marin Baltă, a depus cerere de apel nemotivată împotriva hotărârii din 12 martie 2025 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, solicitând admiterea cererii de apel, casarea hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri prin care cererea de chemare în judecată să fie admisă integral.

Prin încheierea din 04 februarie 2026 a Curții de Apel Centru, s-a declarat inadmisibil apelul declarat de Nicu Vasilean, reprezentat de avocatul Marin Baltă, pe motiv că apelantul nu a depus motivarea apelului în termenul prevăzut de lege.

La 23 februarie 2026, Nicu Vasilean, reprezentat de avocatul Marin Baltă, a depus cerere de recurs împotriva încheierii din 04 februarie 2026a Curții de Apel Centru, solicitând admiterea recursului, casarea încheierii recurate, cu restituirea cauzei pentru soluționarea admisibilității apelului.

În motivarea cererii de recurs, recurentul a menţionat că prima instanță nu i-a comunicat avocatului său hotărârea motivată, fiind expediat în adresa acestuia doar un fișier word, care nu constituie un act judecătoresc final. Mai mult, pe acest document lipsește semnătura judecătorului care a examinat cauza.

Art. 241 alin. (1) din Codul administrativ: „Încheierile primei instanțe şi ale instanței de apel pot fi contestate cu recurs, separat de hotărâre, în cazurile prevăzute de prezentul cod şi de alte legi.”

Art. 242 din Codul administrativ: „Recursul împotriva încheierii judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.”

Art. 191 alin. (5) lit. b) din Codul administrativ: „Curtea Supremă de Justiţie soluționează cererile de recurs împotriva hotărârilor, a deciziilor şi a încheierilor curților de apel.”

Art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ: „Examinând recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre următoarele decizii: respinge recursul.”

Art. 236 alin. (1) și (2) lit. e) din Codul administrativ: „Instanța de apel examinează din oficiu admisibilitatea apelului. Dacă este inadmisibil, apelul se declară ca atare printr-o încheiere susceptibilă de recurs. Apelul se declară inadmisibil în special când motivarea apelului nu a fost depusă sau a fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art. 232 alin. (2).”

Art. 232 alin. (2) din Codul administrativ: „Motivarea apelului se prezintă la instanța de apel în termen de 30 de zile de la data notificării hotărârii motivate. Dacă se depune împreună cu apelul, motivarea apelului se depune la instanța de judecată care a emis hotărârea contestată”.

Art. 223 din Codul administrativ: „Hotărârile și alte acte de dispoziție prin care se stabilesc termene, precum şi numirea ședințelor și citațiile se notifică participanților la proces conform art. 96–114.”

Art. 96 alin. (1) şi (2) din Codul administrativ: „(1) Notificările şi comunicările către participanţii la procedura administrativă se realizează în orice formă de comunicare adecvată, rapidă şi eficientă din punctul de vedere al costurilor. Comunicarea prin mijloace electronice are prioritate dacă este adecvată obiectului comunicării şi acceptată de participantul la procedură. (2) Autorităţile publice trebuie să se asigure că participanţii la procedură indică, în cadrul procedurii, o modalitate principală de comunicare, precum şi modalităţi alternative.”

Art. 97 alin.(1) şi alin. (3) lit. d) din Codul administrativ: „Notificarea este comunicarea, dispusă de autoritatea publică, a unui înscris în forma stabilită de prezentul cod. Autoritatea publică poate alege între următoarele forme de 2 notificare: notificare prin act de recunoaștere a recepționării; notificare prin poștă cu act de notificare; notificare prin poștă cu scrisoare recomandată; notificare prin poștă electronică sau prin mijloace electronice de comunicație dedicate”.

Art. 1101 din Codul administrativ: „(1) Notificarea prin poşta electronică la adresa electronică a persoanei care urmează a fi notificată se efectuează prin transmiterea înscrisului de notificat în formă de document electronic, cu aplicarea semnăturii electronice de persoana responsabilă din cadrul autorităţii publice. Notificarea prin poşta electronică se efectuează dacă adresa poştală a fost indicată prealabil de persoana notificată. Notificarea prin poştă electronica este echivalentă cu notificarea de substituire prin introducerea în cutia poştală. (2) În cazul în care autoritatea publică anexează la notificarea prin poşta electronică şi actul de recunoaştere a recepţionării, care este semnat cu semnătură electronică de persoana notificată şi remis în schimb la adresa electronică a autorităţii publice, notificarea respectivă este echivalentă cu notificarea prin act de recunoaştere a recepţionării. (3) Notificarea prin serviciul naţional de poştă electronică publică a persoanei ce urmează a fi notificată se efectuează prin transmiterea, în modul stabilit de Guvern, a înscrisului de notificat semnat cu semnătura electronică prevăzută de lege. Notificarea prin serviciul naţional de postă electronică publică este echivalentă cu notificarea prin poștă cu scrisoare recomandată. Confirmarea recepției notificării, emisă în mod automatizat de serviciul național de poștă electronică publică, probează notificarea. (4) În cazul notificării prin poșta hibridă, autoritatea publică, prin intermediul mijloacelor electronice de comunicaţie disponibile, transmite furnizorului de servicii poștale înscrisul de notificat semnat cu semnătură electronică avansată calificată. Furnizorul de servicii poștale imprimă pe suport de hârtie înscrisul de notificat și îl depune/expediază la adresa destinatarului. Autoritatea publică, prin intermediul mijloacelor electronice disponibile, asigură accesul destinatarului notificării prin poșta hibridă la înscrisul de notificat semnat cu semnătură electronică. Notificarea prin poșta hibridă este echivalentă cu notificarea de substituire prin introducerea în cutia poștală. (5) Notificarea prin intermediul sistemelor informaţionale dedicate sau al altor mijloace electronice de comunicaţie care permit confirmarea recepţionării notificării este echivalentă cu notificarea prin poştă convenţională cu scrisoare recomandată. Confirmarea recepţiei notificării, emisă în mod automatizat de sistemul informaţional sau de alt mijloc electronic de comunicaţie dedicat, probează notificarea”.

Art. 24 alin. (1) din Codul administrativ: „Participanții la procedura administrativă şi procedura de contencios administrativ trebuie să îşi exercite drepturile şi să îşi îndeplinească obligațiile cu bună-credință, fără a încălca drepturile procesuale ale altor participanți.”

Din lucrările dosarului rezultă că, prin hotărârea din 12 martie 2025 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-a respins cererea de chemare în judecată depusă de Nicu Vasilean, reprezentat de avocatul Marin Baltă.

Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la 31 martie 2025, Nicu Vasilean, reprezentat de avocatul Marin Baltă, a depus cerere de apel nemotivată împotriva hotărârii din 12 martie 2025 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, solicitând admiterea cererii de apel, casarea hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri prin care cererea de chemare în judecată să fie admisă integral.

La 30 septembrie 2025, instanța de fond a expediat în adresa reprezentantului recurentului, avocatului Marin Baltă, prin intermediul poștei electronice, copia hotărârii motivate, la adresa electronică – ********@gmail.com, fapt confirmat prin extrasul din poșta electronică anexat la dosar (f.d. 192).

Completul de judecată al Curţii Supreme de Justiţie relevă că confirmarea expedierii documentului către partea interesată se atestă prin extrasul eliberat de către operatorul poştei electronice, anexat la materialele cauzei. Extrasul dat conține: datele de identificare a poştei electronice a expeditorului şi a destinatarului, data calendaristică, anul, ora expedierii, precum şi atașamentul cu actul judecătoresc.

Instanța de recurs reţine că, cu titlu de excepție, în caz de eroare tehnică sau neexpediere a actului pe poşta electronică, extrasul menționat va cuprinde informații cu privire la aceste inexactități, cu alte cuvinte, expeditorul va primi un mesaj separat de la „Mail delivery system” sau extrasul dedus analizei va cuprinde mesajul de la „Mail delivery system” conform căruia operatorul poştal va explica cauzele care au stat la baza returnării mesajului către expeditor. De regulă, acesta este informat că transmiterea mesajului nu a fost posibilă, deoarece adresa nu a fost găsită sau ea nu poate primi e-mailuri.

Drept urmare, Completul de judecată conchide că astfel de menţiuni de eroare tehnică, odată cu expedierea actului judecătoresc la adresa electronică a reprezentantului recurentului, avocatului Marin Baltă,lipsesc.

Acțiunile instanței de fond cu privire la expedierea și comunicarea hotărârii motivate din 12 martie 2025 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, se încadrează pe deplin în rigorile prevăzute la art. 1101 din Codul administrativ. 4

Completul de judecată notează că termenul de 30 de zile din momentul recepţionării hotărârii motivate din 12 martie 2025 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru a început să curgă din data de 01 octombrie 2025, ziua imediat următoare de la data comunicării recurentului a hotărârii motivate, şi care a expirat la data de 30 octombrie 2025 (zi de joi). Însă, Nicu Vasilean, reprezentat de avocatul Marin Baltă, nu a depus cererea de apel motivată.

Prin încheierea din 04 februarie 2026 a Curții de Apel Centru, s-a declarat inadmisibil apelul declarat de Nicu Vasilean, reprezentat de avocatul Marin Baltă, pe motiv că apelantul nu a depus motivarea apelului în termenul prevăzut de lege.

În context, instanţa de apel justificat a reţinut că Nicu Vasilean, reprezentat de avocatul Marin Baltă, nu a depus cererea de apel motivată în termenul stabilit de lege.

Completul de judecată menţionează că nu poate fi reţinut argumentul lui Nicu Vasilean, reprezentat de avocatul Marin Baltă, precum că prima instanță a expediat în adresa avocatului un fișier word, ce nu constituie un act judecătoresc, astfel nefiind comunicată hotărârea motivată.

După cum rezultă din materialele cauzei, la 30 septembrie 2025, instanța de fond a expediat în adresa reprezentantului recurentului, avocatului Marin Baltă, prin intermediul poștei electronice, copia hotărârii motivate, la adresa electronică – ********@gmail.com, indicată de ultimul în mandat, cererea de chemare în judecată și în cererea de apel nemotivată, inclusiv și în cererea de recurs ( f.d. 5, 6, 184 și 205).

Prin urmare, hotărârea motivată din 12 martie 2025 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, a fost comunicată reprezentantului recurentului, avocatului Marin Baltă, anume în ziua de 30 septembrie 2025, ora 09:29, la adresa electronică a ultimului, întrucât confirmarea recepției notificării a fost emisă în mod automatizat de sistemul informațional, care a livrat corespondența prin poșta electronică. Așadar, actul de procedură transmis destinatarului, avocatului Marin Baltă, prin poșta electronică, se consideră recepționat în ziua expedierii.

Respectiv, avocatul recurentului, Marin Baltă, a cunoscut despre hotărârea motivată din 12 martie 2025 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, la 30 septembrie 2025.

La caz, sunt aplicabile dispozițiile art. 47 alin. (3) din Codul administrativ, care statuează că culpa reprezentantului împuternicit se atribuie participantului reprezentat.

Completul de judecată consideră că soluția instanței de apel este compatibilă cu respectarea garanțiilor unui proces echitabil, în sensul art. 6 din 5 Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale. Exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât într-un anumit cadru, prestabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigențe, cărora li se subsumează şi instituirea unor termene, după a căror expirare valorificarea respectivului drept nu mai este posibilă.

În context, completul amintește că art. 6 § 1 din Convenţia pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale îi garantează fiecărei persoane dreptul de a sesiza o instanță cu orice contestație referitoare la drepturile şi obligațiile sale cu caracter civil. Curtea a relatat însă în practica sa constantă că „dreptul la o instanţă” nu este absolut. În această privinţă, Curtea Europeană, în mai multe cauze de acest gen, nu exclude niciodată ipoteza că interesele unei bune administrări a justiţiei pot să justifice impunerea unui termen de exercitare a căii de atac [cauza Bacev vs fosta Republică Yugoslavă a Macedoniei; Kemp vs Luxembourg; Diaz Ochoa vs Spaniei], în care înalta Curte a arătat că termenul fixat de legea internă este o restricție ce guvernează accesul la justiție.

În atare circumstanţe, având în vedere faptul că încheierea din 04 februarie 2026 a Curţii de Apel Centru a fost emisă în concordanţă cu normele de drept procedural, iar argumentele invocate în recurs sunt neîntemeiate, Completul de judecată al Curţii Supreme de Justiţie concluzionează de a respinge recursul şi a menţine încheierea contestată.

Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ. COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Respinge recursul declarat de Nicu Vasilean, reprezentat de avocatul Marin Baltă, împotriva încheierii din 04 februarie 2026 a Curții de Apel Centru. Decizia este irevocabilă. Președinte Stela Procopciuc Judecători Diana Stănilă Oxana Parfeni 6 7