2r-100/26 — Încasarea datoriei

La 01 iulie 2025, SRL „Debit Lex” a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Chirsanov Sergiu și Chirsanov Natalia cu privire la încasarea datoriei.

Prin hotărârea din 17 octombrie 2025 a Judecătoriei Cahul, sediul Cantemir, acțiunea a fost admisă.

La 19 noiembrie 2025, Chirsanov Natalia și Chirsanov Sergiu, reprezentați de avocatul Grosu Eugeniu, au depus cerere de apel (nemotivată) împotriva hotărârii din 17 octombrie 2025 a Judecătoriei Cahul, sediul Cantemir, prin care s-a solicitat admiterea cererii de apel, scutirea de la plata taxei de stat, casarea integrală a hotărârii menționate cu emiterea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii, ca fiind neîntemeiată.

În drept, s-au invocat prevederile art. 166, 357, 358, 360, 362, 365, 385 din Codul de procedură civilă.

Prin încheierea din 23 februarie 2026 a Curții de Apel Sud, sediul Cahul, s-a restituit, ca fiind depusă în afara termenului legal, cererea de apel înaintată de avocatul Grosu Eugeniu în interesele lui Chirsanov Sergiu și Chirsanov Natalia, împotriva hotărârii Judecătoriei Cahul, sediul Cantemir din 17 octombrie 2025, adoptată în cauza civilă, în procedura cererilor cu valoare redusă, la cererea de chemare în judecată înaintată de SRL „Debit Lex” împotriva lui Chirsanov Sergiu și Chirsanov Natalia privind încasarea datoriei și cheltuielilor de judecată.

La 10 martie 2026, Chirsanov Natalia și Chirsanov Sergiu, reprezentați de avocatul Grosu Eugeniu au depus în adresa Curții Supreme de Justiție, cerere de recurs împotriva încheierii din 23 februarie 2026 a Curții de Apel Sud, sediul Cahul, solicitând admiterea acesteia, casarea integrală a încheierii contestate, constatarea depunerii în termen a cererii de apel și remiterea cauzei instanței de apel pentru examinarea în fond a apelului. 1

În susținerea cererii de recurs s-a menționat că, hotărârea din 17 octombrie 2025 a Judecătoriei Cahul, sediul Cantemir, i-a fost adusă la cunoștința recurenților la 29 octombrie 2025, motiv pentru care termenul de 30 de zile a început a curge din această dată.

Invocă faptul că, prin depunerea cererii de apel la 19 noiembrie 2025, au respectat termenul de 30 de zile prevăzut la art. 362 alin. (1) din Codul de procedură civilă.

În drept, s-au invocat prevederile art. 26, 56 alin. (3), art. 61 alin. (1), art. 362 alin. (1) și (3) din Codul de procedură civilă.

Art. 56 alin. (3) din Codul de procedură civilă: „(3) Participanții la proces sînt obligați să se folosească cu bună-credință de drepturile lor procedurale. În cazul abuzului de aceste drepturi sau al nerespectării obligațiilor procedurale, se aplică sancțiunile prevăzute de legislația procedurală civilă.”

Art. 61 alin. (1) din Codul de procedură civilă: „(1) Participanții la proces sînt obligați să se folosească cu bună-credință de drepturile lor procedurale. Instanța judecătorească pune capăt oricărui abuz de aceste drepturi dacă prin abuz se urmărește tergiversarea procesului sau inducerea sa în eroare.”

Art. 110 din Codul de procedură civilă: „Termen de procedură este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia instanța (judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea instanței trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de acte.”

Art. 111 alin. (1) din Codul de procedură civilă: „(1) Actele de procedură se efectuează în termenul prevăzut de lege. În cazul în care nu este stabilit prin lege, termenul de procedură se fixează de către instanța judecătorească.”

Art. 112 alin. (3) și (4) din Codul de procedură civilă: „(3) Actul de procedură pentru care este stabilit un termen poate fi îndeplinit pînă la ora 24 a ultimei zile din termen. Dacă cererile de apel sau de recurs, documentele sau sumele bănești au fost predate la oficiul poștal sau la telegraf, 2 sau prin alte mijloace de comunicație înainte de ora 24 din ultima zi a termenului, actul de procedură se consideră îndeplinit în termen. (4) Dacă actul de procedură trebuie efectuat nemijlocit în instanța judecătorească ori în o altă organizație, termenul se consideră expirat la ora care încheie programul lor sau la care încetează operațiunile respective.”

Art. 113 din Codul de procedură civilă: „Dreptul de a efectua actul de procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit de instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage după sine decăderea din dreptul de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel.”

Art. 116 alin. (1) – (5) din Codul de procedură civilă: „(1) Persoanele care, din motive întemeiate, au omis termenul de îndeplinire a unui act de procedură pot fi repuse în termen de către instanță. (2) Cererea de repunere în termen se depune la instanța judecătorească care efectuează actul de procedură și se examinează în ședință de judecată. Participanților la proces li se comunică locul, data și ora ședinței. Neprezentarea lor însă nu împiedică soluționarea repunerii în termen. (3) La cererea de repunere în termen se anexează probele ce dovedesc imposibilitatea îndeplinirii actului. Totodată, trebuie efectuat actul de procedură care nu a fost îndeplinit în termen (să fie depusă cererea, să fie prezentate documentele respective etc.). (4) Repunerea în termen nu poate fi dispusă decît în cazul în care partea și-a exercitat dreptul la acțiune înainte de împlinirea termenului de 30 de zile, calculat din ziua în care a cunoscut sau trebuia să cunoască încetarea motivelor care justifică depășirea termenului de procedură. (5) Încheierea judecătorească prin care este respinsă cererea de repunere în termen poate fi atacată cu recurs. Încheierea prin care s-a făcut repunerea în termen nu se supune recursului.”

Art. 362 alin. (1) și (3) din Codul de procedură civilă: „(1) Termenul de declarare a apelului este de 30 de zile de la data pronunțării dispozitivului hotărîrii, dacă legea nu prevede altfel. (3) Repunerea în termen de apel se face de către instanța de apel în cazurile și în ordinea prevăzute de art.116.”

Art. 364 alin. (1) din Codul de procedură civilă: „(1) Cererea de apel se depune în scris la instanța judecătorească a cărei hotărîre se atacă, cu plata taxei de stat și/sau a taxei de timbru în cazul în care apelul se impune cu taxă, în condițiile legii.”

Art. 368 alin. (1) din Codul de procedură civilă: „(1) Dacă cererea de apel nu întrunește condițiile prevăzute la art.364 și 365 și dacă cererea este depusă fără plata taxei de stat și/sau a taxei de timbru, instanța de apel, în termen de 10 zile de la repartizarea dosarului, dispune printr-o încheiere, fără înștiințarea participanților la proces, să nu se dea curs cererii, acordînd apelantului un termen pentru lichidarea neajunsurilor.” 3

Art. 369 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă: „(1) Instanța de apel restituie, printr-o încheiere, cererea dacă: b) apelul a fost depus în afara termenului legal, iar apelantul nu solicită repunerea în termen sau instanța de apel a refuzat să efectueze repunerea în termen.”

Art. 425 din Codul de procedură civilă: „Termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.”

Art. 426 alin. (3) din Codul de procedură civilă: „(3) Recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului și a referinței la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților”.

Art. 427 lit. a) din Codul de procedură civilă: „Instanța de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept: a) să respingă recursul și să mențină încheierea.”

Art. 428 alin. (1) din Codul de procedură civilă: „(1) Decizia instanței de recurs emisă după examinarea recursului împotriva încheierii rămîne irevocabilă din momentul emiterii. Decizia se plasează pe pagina web a instanței la data emiterii.”

Studiind materialele dosarului, precum și argumentele recurentului invocate în cererea de recurs, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție apreciază că, recursul urmează a fi respins cu menținerea încheierii contestate, din următoarele motive.

Verificând legalitatea încheierii instanței de apel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție stabilește că, aceasta este adoptată în conformitate cu normele Codului de procedură civilă, care reglementează acțiunile instanței la faza respectivă a procesului și cu aprecierea completă a tuturor probelor și a circumstanțelor referitoare la termenul de declarare a apelului. 4

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că, în situația în care dispozitivul hotărârii instanței de fond a fost pronunțat la 17 octombrie 2025, în temeiul art. 111 alin. (3) din Codul de procedură civilă, termenul de contestare cu apel a început a curge din ziua imediat următoare zilei de pronunțare a dispozitivului hotărârii judecătorești, adică începând cu data de 18 octombrie 2025, ultima zi a termenului fiind data de 17 noiembrie 2025 (următoarea zi lucrătoare).

Dat fiind faptul că, Chirsanov Natalia și Chirsanov Sergiu au omis termenul legal de 30 de zile, fără a solicita repunerea în termenul de apel și fără a indica motive întemeiate care ar confirma temeinicia omiterii termenului prevăzut de lege pentru declararea apelului, instanța de apel corect a restituit cererea de apel depusă de către Chirsanov Natalia și Chirsanov Sergiu, reprezentați de avocatul Grosu Eugeniu.

În contextul prevederilor art. 362 alin. (1) din Codul de procedură civilă în coroborare cu art. 111 din Codul de procedură civilă, conform cărora termenul de declarare a apelului este de 30 de zile de la data pronunțării dispozitivului hotărârii și începe să curgă în ziua imediat următoare datei calendaristice stabilite, datei producerii evenimentului ori momentului care a condiționat începutul lui, Colegiul relevă că, termenul de declarare a apelului a expirat la data de 17 noiembrie 2025, însă Chirsanov Natalia și Chirsanov Sergiu, reprezentați de avocatul Grosu Eugeniu, au depus cererea de apel abia la 19 noiembrie 2025.

Astfel, apelanții Chirsanov Natalia și Chirsanov Sergiu nu și-au realizat dreptul procedural privind exercitarea căii de atac – apelul, în interiorul termenului legal, fapt corect reținut de instanța de apel.

Într-o altă ordine de idei Completul de judecată notează că, recepționând copia hotărârii instanței de fond la 06 noiembrie 2025 (f. d. 44, 45), Chirsanov Natalia și Chirsanov Sergiu au avut la dispoziție un termen suficient atât pentru a exercita calea de atac – apelul, cât și pentru a solicita repunerea în termenul de atac, în modul prevăzut de lege. Or, din data de 10 noiembrie 2025, aceștia au fost reprezentați de către avocatul Grosu Eugeniu, fapt confirmat prin mandatul avocațial (f. d. 58), care fiind profesionist al dreptului, trebuia să cunoască prevederile legale aferente exercitării căii de atac respective și să acționeze în conformitate cu acestea.

În consecință, Colegiul reiterează că, instanța de apel corect a ajuns la concluzia că apelanții au depus apelul în afara termenului stabilit de lege și nu au formulat cerere privind repunerea în termenul de declarare a apelului. 5

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că, omisiunea apelanților de a solicita repunerea în termen odată cu depunerea cererii de apel (nemotivate/preventive) nu poate genera emiterea unei încheieri de a nu da curs cererii de apel.

În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră necesar să puncteze că, cererea de repunere în termen a instrumentului de atac, în orice caz trebuie să fie exprimată din inițiativa participanților la proces, instanța nefiind îndreptățită, în lipsa unor dispoziții legale exprese, să efectueze din oficiu repunerea în termen, chiar dacă din ansamblul materialului probator administrat la dosar ar rezulta că participanții la proces au avut motive întemeiate de a nu îndeplini în termen actul de procedură.

În astfel de situații, Curtea Europeană a Drepturilor Omului este întotdeauna tranșantă, inclusiv în raport cu Republica Moldova, echivalând repunerea nejustificată în termenul de efectuare a actului de procedură cu încălcarea dreptului la proces echitabil și a principiului securității raporturilor juridice (cauzele Melnic v. Republica Moldova și Popov v. Republica Moldova (nr. 2)).

Soluția instanței de apel este compatibilă cu respectarea garanțiilor unui proces echitabil, în sensul prevederilor art. 6 §1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale, în condițiile când părțile au obligația de a-și exercita drepturile procedurale cu bună credință și în termen.

Prin prisma respectării dreptului de acces liber la justiție, garantat de art. 6 §1 din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, art. 20 din Constituția Republicii Moldova și art. 5 din Codul de procedură civilă, relevat și în jurisprudența CtEDO, precum și dreptul la un recurs efectiv garantat de art. 13 din Convenție, circumstanțele relatate denotă că recurenții au neglijat dreptul de valorificare a drepturilor procedurale în sensul și termenul stabilit de legiuitor.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că, încheierea din 23 februarie 2026 a Curții de Apel Sud, sediul Cahul, a fost emisă în concordanță cu normele de drept procedural, iar argumentele invocate în recurs sunt lipsite de substanță, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție concluzionează de a respinge recursul și a menține încheierea recurată.

Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 424 alin. (2), art. 427 lit. a), art. 428 din Codul de procedură civilă, 6