2r-334/25 — încasarea datoriei

La 11 iulie 2023, SRL „Debit Lex” a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Vladislav Petuhov cu privire la încasarea datoriei și compensarea cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 15 octombrie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-a respins ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de SRL „Debit Lex” împotriva lui Vladislav Petuhov, privind încasarea datoriei și compensarea cheltuielilor de judecată.

La 24 decembrie 2024, avocatul Ion Lunca în interesele SRL „Debit Lex”, a declarat apel împotriva hotărârii din 15 octombrie 2024, solicitând repunerea în termen, admiterea cererii de apel, casarea integrală a hotărârii și emiterea unei decizii de admitere a acțiunii.

Prin încheierea din 26 februarie 2025 a Curții de Apel Centru, nu s-a dat curs cererii de apel declarate de SRL „Debit Lex” și s-a acordat apelantei termen 10 zile pentru achitarea taxei de timbru.

La 14 aprilie 2025, SRL „Debit Lex” a depus cerere suplimentară la apelul declarat, anexând dovada de achitare a taxei de timbru.

Prin încheierea din 9 iulie 2025 a Curții de Apel Centru, s-a respins cererea apelantei cu privire la repunerea apelului în termen. S-a restituit SRL „Debit Lex”, reprezentată de avocatul Ion Lunca, cererea de apel declarată împotriva hotărârii din 15 octombrie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, cu toate actele anexate, ca fiind depusă în afara termenului legal, iar instanța de apel a refuzat să efectueze repunerea în termen.

La 11 august 2025, avocatul Ion Lunca în interesele lui SRL „Debit Lex”, a depus cerere de recurs împotriva încheierii din 9 iulie 2025 a Curții de Apel Centru, solicitând admiterea recursului, casarea încheierii, cu repunerea în termen a apelului declarat. 1

A menționat că hotărârea din 15 octombrie 2024 i-a fost comunicată abia la 12 decembrie 2024 prin poșta electronică, iar apelul a fost declarat la 24 decembrie 2024, deci în termen de 12 zile de la data la care partea a luat cunoștință de actul judecătoresc, nu după 69 de zile de la pronunțare, cum a reținut instanța de apel.

A invocat art. 116 alin. (4) din Codul de procedură civilă, subliniind că repunerea în termen se face atunci când partea a acționat în 30 de zile de la încetarea motivului care a justificat depășirea. În speță, momentul a fost 12 decembrie 2024, astfel apelul a fost depus în termen.

Recurenta a susținut că întârzierea comunicării s-a datorat instanței de fond și nu poate fi imputată părții, întrucât Codul de procedură civilă (art. 2764 alin. (3)) prevede obligația instanței de a comunica hotărârile.

Consideră eronată concluzia instanței de apel potrivit căreia partea trebuia să manifeste diligență suplimentară pentru a verifica soluția cauzei, arătând că legea nu impune o asemenea obligație justițiabilului.

A arătat că interpretarea formalistă a normelor de către instanța de apel a condus la respingerea neîntemeiată a cererii de repunere, deși apelanta a acționat prompt imediat ce a cunoscut soluția.

Recurenta a invocat și încălcarea art. 6 §1 CEDO, subliniind că respingerea cererii de repunere în termen echivalează cu o restrângere disproporționată a accesului la justiție, instanța de apel ignorând probele prezentate și aplicând eronat dispozițiile art. 116 alin. (4) din Codul de procedură civilă.

Art. 425 din Codul de procedură civilă: „Termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.”

Art. 427 lit. b) din Codul de procedură civilă: 2 „Instanța de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept: b) să admită recursul și să caseze integral sau parțial încheierea, restituind spre rejudecare problema soluționată prin încheierea casată.”

Art. 362 alin. (1) din Codul de procedură civilă: „Termenul de declarare a apelului este de 30 de zile de la data pronunțării dispozitivului hotărârii, dacă legea nu prevede altfel”.

Art. 2763 alin. (1) din Codul de procedură civilă: „Procedura cu privire la cererile cu valoare redusă este scrisă”.

Art. 2764 alin. (3) din Codul de procedură civilă: „Hotărârea judecătorească adoptată se publică pe pagina web a instanței judecătorești și se comunică participanților la proces, inclusiv prin intermediul Programului integrat de gestionare a dosarelor.”

Art. 100 alin. (1), (11) din Codul de procedură civilă: „Cererea de chemare în judecată și actele de procedură se comunică participanților la proces și persoanelor interesate, contra semnătură, prin intermediul persoanei împuternicite, prin poștă, cu scrisoare recomandată și cu aviz de primire, prin intermediul biroului executorului judecătoresc, la adresa electronică indicată în cererea de chemare în judecată sau înregistrată prin intermediul Programului integrat de gestionare a dosarelor, sau prin alte mijloace care să asigure transmiterea textului cuprins în act și confirmarea primirii lui, precum și prin delegație judiciară. Cererea de chemare în judecată și actele de procedură ale instanței de judecată se comunică autorităților publice, persoanelor juridice de drept privat și avocaților prin intermediul Programului integrat de gestionare a dosarelor, la care aceștia sînt conectați prin adresa electronică indicată în cererea de chemare în judecată, în mandatul de avocat, în alte acte ce atestă utilizarea poștei electronice. Actele de procedură expediate prin intermediul Programului integrat de gestionare a dosarelor se consideră comunicate.”

Art. 110 din Codul de procedură civilă: „Termen de procedură este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia instanța (judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea instanței trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de acte.”

Art. 111 alin. (1-3) din Codul de procedură civilă: „Actele de procedură se efectuează în termenul prevăzut de lege. În cazul în care nu este stabilit prin lege, termenul de procedură se fixează de către instanța judecătorească. Termenul de procedură se instituie prin indicarea unei date calendaristice, datei comunicării actului de procedură, a unei perioade sau prin referire la un eveniment viitor și cert că se va produce. În ultimul caz, actul de procedură poate fi efectuat în decursul întregii perioade. Dacă începutul curgerii termenului este determinat de un eveniment sau moment în timp care va surveni pe parcursul zilei, inclusiv de comunicarea actului de procedură, atunci ziua survenirii evenimentului sau a momentului nu se ia în considerare la calcularea termenului.” 3

Art. 113 din Codul de procedură civilă: „Dreptul de a efectua actul de procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit de instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage după sine decăderea din dreptul de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel.”

Art.116 alin. (1)-(4) din Codul de procedură civilă: „Persoanele care, din motive întemeiate, au omis termenul de îndeplinire a unui act de procedură pot fi repuse în termen de către instanță. Cererea de repunere în termen se depune la instanța judecătorească care efectuează actul de procedură și se examinează în ședință de judecată. Participanților la proces li se comunică locul, data și ora ședinței. Neprezentarea lor însă nu împiedică soluționarea repunerii în termen. La cererea de repunere în termen se anexează probele ce dovedesc imposibilitatea îndeplinirii actului. Totodată, trebuie efectuat actul de procedură care nu a fost îndeplinit în termen (să fie depusă cererea, să fie prezentate documentele respective etc.). Repunerea în termen nu poate fi dispusă decât în cazul în care partea și-a exercitat dreptul la acțiune înainte de împlinirea termenului de 30 de zile, calculat din ziua în care a cunoscut sau trebuia să cunoască încetarea motivelor care justifică depășirea termenului de procedură.”

Art. 369 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă: „Instanța de apel restituie, printr-o încheiere, cererea dacă: b) apelul a fost depus în afara termenului legal, iar apelantul nu solicită repunerea în termen sau instanța de apel a refuzat să efectueze repunerea în termen.”

Examinând recursul declarat, Completul observă că principalul motiv invocat de SRL „Debit Lex” este că instanța de apel ar fi procedat greșit restituind apelul ca tardiv, întrucât hotărârea instanței de fond, pronunțată în procedură scrisă, i-a fost comunicată abia la 12 decembrie 2024, iar apelul a fost depus la 24 decembrie 2024. Recurenta consideră că astfel apelul ar fi fost în termen și cererea de repunere trebuia admisă, or aceasta nu putea anticipa cu exactitate momentul pronunțării ei, în absența oricărei comunicări oficiale cu privire la aceasta.

La cazul din speță, Completul de judecată constată că argumentul recurentei este întemeiat. Într-adevăr, cauza a fost examinată de prima instanță în procedură scrisă, conform art. 276³ alin. (1) din Codul de procedură civilă, fără participarea părților. 4

Astfel, prin încheierea din 20 iulie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-a primit spre examinarea, în procedura cererilor cu valoare redusă, cererea de chemare în judecată depusă de SRL „Debit Lex” împotriva lui Vladislav Petuhov și s-a comunicat participanților că, în corespundere cu art. 2763 din Codul de procedură civilă, cererile cu valoare redusă se examinează în procedură scrisă, fără participarea părților.

În aceste condiții, SRL „Debit Lex” nu a fost informată nici despre data ședinței și nici despre momentul pronunțării hotărârii. Prin încheierea din 20 iulie 2023, judecătorul instanței de fond a primit spre examinare cererea de chemare în judecată în procedura cererilor cu valoare redusă și a comunicat doar acest fapt, împreună cu drepturile și obligațiile participanților, fără a stabili sau anunța data pronunțării hotărârii.

Din materialele dosarului rezultă că hotărârea din 15 octombrie 2024 i-a fost comunicată apelantei abia la 12 decembrie 2024, prin poșta electronică (f.d.27). Ulterior, la 24 decembrie 2024, aceasta a depus apelul împreună cu cererea de repunere în termen (f.d.30). Astfel, instanța de apel trebuia să analizeze în mod efectiv dacă împrejurarea comunicării tardive a hotărârii constituia un motiv întemeiat pentru repunerea în termen, în sensul art. 116 alin. (4) din Codul de procedură civilă.

Instanța de apel, deși a examinat cererea de repunere în termen prin prisma art. 116 alin. (4) din Codul de procedură civilă, a respins-o ca neîntemeiată, reținând că partea, în calitate de reclamantă, trebuia să manifeste un rol activ și să verifice pe cont propriu soluția cauzei. Această interpretare este excesiv de formalistă și contravine principiului securității juridice, întrucât Codul de procedură civilă, prin art. 276⁴ alin. (3) și art. 100 alin. (1), instituie obligația instanței de a comunica hotărârile participanților, iar lipsa acestei comunicări nu poate fi imputată părții.

Completul de judecată reține că refuzul instanței de apel de a admite cererea de repunere în termen, deși apelul a fost formulat prompt imediat după comunicarea hotărârii, a condus la privarea nejustificată a SRL „Debit Lex” de dreptul de a obține examinarea căii de atac. Această abordare constituie o restrângere disproporționată a accesului la justiție, contravenind art. 6 §1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

În jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului (Dunas vs. Republica Moldova), s-a statuat că respingerea formalistă a unor cereri procedurale, atunci când partea a acționat cu promptitudine după comunicarea hotărârii, echivalează cu încălcarea dreptului la un proces echitabil. 5

Prin urmare, Completul de judecată apreciază că soluția Curții de Apel Centru de respingere a cererii de repunere în termen și de restituire a apelului ca tardiv a fost prematură și adoptată cu aplicarea greșită a dispozițiilor art. 116 alin. (4) și art. 369 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă.

În consecință, recursul urmează a fi admis, încheierea atacată casată, iar cauza restituită la Curtea de Apel Centru pentru rejudecarea problemei privind repunerea în termen a apelului declarat de SRL „Debit Lex”.

În conformitate cu art. 427 lit. b), art. 428 alin. (1) din Codul de procedură civilă COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Admite recursul declarat de avocatul Ion Lunca în interesele lui SRL „Debit Lex”. Casează integral încheierea din 9 iulie 2025 a Curții de Apel Centru, emisă în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de SRL „Debit Lex” împotriva lui Vladislav Petuhov, privind încasarea datoriei și compensarea cheltuielilor de judecată, cu restituirea cauzei la Curtea de Apel Centru, pentru rejudecarea problemei soluționate prin încheierea casată. Decizia nu se supune niciunei căi de atac. Președinte Stela Procopciuc Judecători Oxana Parfeni Ion Munteanu 6