2r-334/25 — încasarea datoriei
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- încasarea datoriei
- Temei legal
- respingerea cererii de repunere în termen fără a analiz toate circumstantele
2r-334/25 — încasarea datoriei (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
D E C I Z I E
cu privire la admiterea recursului declarat de avocatul Ion Lunca în
interesele SRL „Debit Lex”,
în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată cu valoare
redusă depusă de SRL „Debit Lex” împotriva lui Vladislav Petuhov, privind
încasarea datoriei și compensarea cheltuielilor de judecată,
împotriva încheierii din 9 iulie 2025 a Curții de Apel Centru,
(Dosarul nr. 2r-334/25
NR. PIGD 2-23100129-01-2r-10092025)
Respingerea cererii de repunere în termenul de declarare a apelului, fără a fi analizate toate
circumstanțele. Restituirea neîntemeiată a cererii de apel în temeiul art. 369 alin. (1) lit. b)
din Codul de procedură civilă.
Judecătoria Chișinău, sediul Centru, jud. I. Pulbere,
Curtea de Apel Centru, jud. A. Panov, S. Vîșcu, E. Bolocan,
26 septembrie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților recursul declarat de avocatul Ion
Lunca în interesele SRL „Debit Lex”,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Oxana Parfeni,
Ion Munteanu, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 11 iulie 2023, SRL „Debit Lex” a depus cerere de chemare în
judecată împotriva lui Vladislav Petuhov cu privire la încasarea datoriei și
compensarea cheltuielilor de judecată.
Prin hotărârea din 15 octombrie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Centru, s-a respins ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de
SRL „Debit Lex” împotriva lui Vladislav Petuhov, privind încasarea datoriei
și compensarea cheltuielilor de judecată.
La 24 decembrie 2024, avocatul Ion Lunca în interesele SRL „Debit
Lex”, a declarat apel împotriva hotărârii din 15 octombrie 2024, solicitând
repunerea în termen, admiterea cererii de apel, casarea integrală a hotărârii
și emiterea unei decizii de admitere a acțiunii.
Prin încheierea din 26 februarie 2025 a Curții de Apel Centru, nu s-a
dat curs cererii de apel declarate de SRL „Debit Lex” și s-a acordat apelantei
termen 10 zile pentru achitarea taxei de timbru.
La 14 aprilie 2025, SRL „Debit Lex” a depus cerere suplimentară la
apelul declarat, anexând dovada de achitare a taxei de timbru.
Prin încheierea din 9 iulie 2025 a Curții de Apel Centru, s-a respins
cererea apelantei cu privire la repunerea apelului în termen. S-a restituit SRL
„Debit Lex”, reprezentată de avocatul Ion Lunca, cererea de apel declarată
împotriva hotărârii din 15 octombrie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Centru, cu toate actele anexate, ca fiind depusă în afara termenului legal, iar
instanța de apel a refuzat să efectueze repunerea în termen.
La 11 august 2025, avocatul Ion Lunca în interesele lui SRL „Debit
Lex”, a depus cerere de recurs împotriva încheierii din 9 iulie 2025 a Curții
de Apel Centru, solicitând admiterea recursului, casarea încheierii, cu
repunerea în termen a apelului declarat.
1
ARGUMENTELE RECURSULUI
În motivarea recursului, a invocat că soluția instanței de apel este
eronată, întrucât apelul a fost depus în termen legal, iar respingerea cererii
de repunere în termen s-a bazat pe o interpretare greșită și formalistă a
normelor procedurale.
A menționat că hotărârea din 15 octombrie 2024 i-a fost comunicată
abia la 12 decembrie 2024 prin poșta electronică, iar apelul a fost declarat la
24 decembrie 2024, deci în termen de 12 zile de la data la care partea a luat
cunoștință de actul judecătoresc, nu după 69 de zile de la pronunțare, cum a
reținut instanța de apel.
A invocat art. 116 alin. (4) din Codul de procedură civilă, subliniind
că repunerea în termen se face atunci când partea a acționat în 30 de zile de
la încetarea motivului care a justificat depășirea. În speță, momentul a fost
12 decembrie 2024, astfel apelul a fost depus în termen.
Recurenta a susținut că întârzierea comunicării s-a datorat instanței de
fond și nu poate fi imputată părții, întrucât Codul de procedură civilă (art.
2764 alin. (3)) prevede obligația instanței de a comunica hotărârile.
Consideră eronată concluzia instanței de apel potrivit căreia partea
trebuia să manifeste diligență suplimentară pentru a verifica soluția cauzei,
arătând că legea nu impune o asemenea obligație justițiabilului.
A arătat că interpretarea formalistă a normelor de către instanța de apel
a condus la respingerea neîntemeiată a cererii de repunere, deși apelanta a
acționat prompt imediat ce a cunoscut soluția.
Recurenta a invocat și încălcarea art. 6 §1 CEDO, subliniind că
respingerea cererii de repunere în termen echivalează cu o restrângere
disproporționată a accesului la justiție, instanța de apel ignorând probele
prezentate și aplicând eronat dispozițiile art. 116 alin. (4) din Codul de
procedură civilă.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 424 alin. (2) din Codul de procedură civilă:
,,Curtea Supremă de Justiție examinează recursurile declarate împotriva
încheierilor emise de către curțile de apel.”
Art. 425 din Codul de procedură civilă:
„Termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la
comunicarea încheierii.”
Art. 427 lit. b) din Codul de procedură civilă:
2
„Instanța de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept:
b) să admită recursul și să caseze integral sau parțial încheierea, restituind spre rejudecare
problema soluționată prin încheierea casată.”
Art. 362 alin. (1) din Codul de procedură civilă:
„Termenul de declarare a apelului este de 30 de zile de la data pronunțării
dispozitivului hotărârii, dacă legea nu prevede altfel”.
Art. 2763 alin. (1) din Codul de procedură civilă:
„Procedura cu privire la cererile cu valoare redusă este scrisă”.
Art. 2764 alin. (3) din Codul de procedură civilă:
„Hotărârea judecătorească adoptată se publică pe pagina web a instanței
judecătorești și se comunică participanților la proces, inclusiv prin intermediul
Programului integrat de gestionare a dosarelor.”
Art. 100 alin. (1), (11) din Codul de procedură civilă:
„Cererea de chemare în judecată și actele de procedură se comunică participanților
la proces și persoanelor interesate, contra semnătură, prin intermediul persoanei
împuternicite, prin poștă, cu scrisoare recomandată și cu aviz de primire, prin intermediul
biroului executorului judecătoresc, la adresa electronică indicată în cererea de chemare în
judecată sau înregistrată prin intermediul Programului integrat de gestionare a dosarelor,
sau prin alte mijloace care să asigure transmiterea textului cuprins în act și confirmarea
primirii lui, precum și prin delegație judiciară. Cererea de chemare în judecată și actele
de procedură ale instanței de judecată se comunică autorităților publice, persoanelor
juridice de drept privat și avocaților prin intermediul Programului integrat de gestionare
a dosarelor, la care aceștia sînt conectați prin adresa electronică indicată în cererea de
chemare în judecată, în mandatul de avocat, în alte acte ce atestă utilizarea poștei
electronice. Actele de procedură expediate prin intermediul Programului integrat de
gestionare a dosarelor se consideră comunicate.”
Art. 110 din Codul de procedură civilă:
„Termen de procedură este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător),
în interiorul căruia instanța (judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de
activitatea instanței trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un
ansamblu de acte.”
Art. 111 alin. (1-3) din Codul de procedură civilă:
„Actele de procedură se efectuează în termenul prevăzut de lege. În cazul în care
nu este stabilit prin lege, termenul de procedură se fixează de către instanța
judecătorească. Termenul de procedură se instituie prin indicarea unei date calendaristice,
datei comunicării actului de procedură, a unei perioade sau prin referire la un eveniment
viitor și cert că se va produce. În ultimul caz, actul de procedură poate fi efectuat în
decursul întregii perioade. Dacă începutul curgerii termenului este determinat de un
eveniment sau moment în timp care va surveni pe parcursul zilei, inclusiv de comunicarea
actului de procedură, atunci ziua survenirii evenimentului sau a momentului nu se ia în
considerare la calcularea termenului.”
3
Art. 113 din Codul de procedură civilă:
„Dreptul de a efectua actul de procedură încetează odată cu expirarea termenului
prevăzut de lege ori stabilit de instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage după
sine decăderea din dreptul de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel.”
Art.116 alin. (1)-(4) din Codul de procedură civilă:
„Persoanele care, din motive întemeiate, au omis termenul de îndeplinire a unui act
de procedură pot fi repuse în termen de către instanță. Cererea de repunere în termen se
depune la instanța judecătorească care efectuează actul de procedură și se examinează în
ședință de judecată. Participanților la proces li se comunică locul, data și ora ședinței.
Neprezentarea lor însă nu împiedică soluționarea repunerii în termen. La cererea de
repunere în termen se anexează probele ce dovedesc imposibilitatea îndeplinirii actului.
Totodată, trebuie efectuat actul de procedură care nu a fost îndeplinit în termen (să fie
depusă cererea, să fie prezentate documentele respective etc.). Repunerea în termen nu
poate fi dispusă decât în cazul în care partea și-a exercitat dreptul la acțiune înainte de
împlinirea termenului de 30 de zile, calculat din ziua în care a cunoscut sau trebuia să
cunoască încetarea motivelor care justifică depășirea termenului de procedură.”
Art. 369 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă:
„Instanța de apel restituie, printr-o încheiere, cererea dacă: b) apelul a fost depus
în afara termenului legal, iar apelantul nu solicită repunerea în termen sau instanța de apel
a refuzat să efectueze repunerea în termen.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Cu referire la termenul de declarare a recursului, Completul
menționează că încheierea din 9 iulie 2025 a Curții de Apel Centru a fost
comunicată companiei recurente și avocatului ei la 28 iulie 2025, prin
intermediul poștei electronice (f.d.63). Cererea de recurs a fost depusă la 12
august 2025 (f.d.66), în termenul prevăzut de art. 425 din Codul de procedură
civilă.
Examinând recursul declarat, Completul observă că principalul motiv
invocat de SRL „Debit Lex” este că instanța de apel ar fi procedat greșit
restituind apelul ca tardiv, întrucât hotărârea instanței de fond, pronunțată în
procedură scrisă, i-a fost comunicată abia la 12 decembrie 2024, iar apelul a
fost depus la 24 decembrie 2024. Recurenta consideră că astfel apelul ar fi
fost în termen și cererea de repunere trebuia admisă, or aceasta nu putea
anticipa cu exactitate momentul pronunțării ei, în absența oricărei
comunicări oficiale cu privire la aceasta.
La cazul din speță, Completul de judecată constată că argumentul
recurentei este întemeiat. Într-adevăr, cauza a fost examinată de prima
instanță în procedură scrisă, conform art. 276³ alin. (1) din Codul de
procedură civilă, fără participarea părților.
4
Astfel, prin încheierea din 20 iulie 2023 a Judecătoriei Chișinău,
sediul Centru, s-a primit spre examinarea, în procedura cererilor cu valoare
redusă, cererea de chemare în judecată depusă de SRL „Debit Lex” împotriva
lui Vladislav Petuhov și s-a comunicat participanților că, în corespundere cu
art. 2763 din Codul de procedură civilă, cererile cu valoare redusă se
examinează în procedură scrisă, fără participarea părților.
În aceste condiții, SRL „Debit Lex” nu a fost informată nici despre
data ședinței și nici despre momentul pronunțării hotărârii. Prin încheierea
din 20 iulie 2023, judecătorul instanței de fond a primit spre examinare
cererea de chemare în judecată în procedura cererilor cu valoare redusă și a
comunicat doar acest fapt, împreună cu drepturile și obligațiile
participanților, fără a stabili sau anunța data pronunțării hotărârii.
Din materialele dosarului rezultă că hotărârea din 15 octombrie 2024
i-a fost comunicată apelantei abia la 12 decembrie 2024, prin poșta
electronică (f.d.27). Ulterior, la 24 decembrie 2024, aceasta a depus apelul
împreună cu cererea de repunere în termen (f.d.30). Astfel, instanța de apel
trebuia să analizeze în mod efectiv dacă împrejurarea comunicării tardive a
hotărârii constituia un motiv întemeiat pentru repunerea în termen, în sensul
art. 116 alin. (4) din Codul de procedură civilă.
Instanța de apel, deși a examinat cererea de repunere în termen prin
prisma art. 116 alin. (4) din Codul de procedură civilă, a respins-o ca
neîntemeiată, reținând că partea, în calitate de reclamantă, trebuia să
manifeste un rol activ și să verifice pe cont propriu soluția cauzei. Această
interpretare este excesiv de formalistă și contravine principiului securității
juridice, întrucât Codul de procedură civilă, prin art. 276⁴ alin. (3) și art. 100
alin. (1), instituie obligația instanței de a comunica hotărârile participanților,
iar lipsa acestei comunicări nu poate fi imputată părții.
Completul de judecată reține că refuzul instanței de apel de a admite
cererea de repunere în termen, deși apelul a fost formulat prompt imediat
după comunicarea hotărârii, a condus la privarea nejustificată a SRL „Debit
Lex” de dreptul de a obține examinarea căii de atac. Această abordare
constituie o restrângere disproporționată a accesului la justiție, contravenind
art. 6 §1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
În jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului (Dunas vs.
Republica Moldova), s-a statuat că respingerea formalistă a unor cereri
procedurale, atunci când partea a acționat cu promptitudine după
comunicarea hotărârii, echivalează cu încălcarea dreptului la un proces
echitabil.
5
Prin urmare, Completul de judecată apreciază că soluția Curții de Apel
Centru de respingere a cererii de repunere în termen și de restituire a apelului
ca tardiv a fost prematură și adoptată cu aplicarea greșită a dispozițiilor art.
116 alin. (4) și art. 369 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă.
În consecință, recursul urmează a fi admis, încheierea atacată casată,
iar cauza restituită la Curtea de Apel Centru pentru rejudecarea problemei
privind repunerea în termen a apelului declarat de SRL „Debit Lex”.
În conformitate cu art. 427 lit. b), art. 428 alin. (1) din Codul de
procedură civilă
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Admite recursul declarat de avocatul Ion Lunca în interesele lui SRL
„Debit Lex”.
Casează integral încheierea din 9 iulie 2025 a Curții de Apel Centru,
emisă în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de
SRL „Debit Lex” împotriva lui Vladislav Petuhov, privind încasarea datoriei
și compensarea cheltuielilor de judecată, cu restituirea cauzei la Curtea de
Apel Centru, pentru rejudecarea problemei soluționate prin încheierea
casată.
Decizia nu se supune niciunei căi de atac.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Oxana Parfeni
Ion Munteanu
6